Darius Vâlcov primea şpaga pana si în cimitir.

Autor

15 martie 2015

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a primit „comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, susţin procurorii anticorupţie. Mai mult, suspecţi din dosar au declarat că au fost situaţii în care s-au întâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

UPDATE La ce oră și-a dat demisia Darius Vâlcov?

Cu puțin timp înainte de ora 18,00, președintele Klaus Iohannis a cerut pe Facebook demisia lui Darius Vâlcov. “Am asistat recent la sfidarea justiției în Parlament în cazul Borbely. Acum, un membru al Guvernului întârzie să-și prezinte demisia de onoare, acuzat fiind de trafic de influență. Mesajul meu este unul singur: nimeni nu este mai presus de lege, iar oamenii politici au o dublă responsabilitate, să-și respecte alegătorii și să întărească, prin cinste și corectitudine, instituțiile statului”, a scris Iohannis pe pagina de socializare. Câteva zeci de minute mai târziu, premierul Victor Ponta a ieşit la România TV şi a spus că Darius Vâlcov, soţul realizatoarei TV Lavinia Şandru, şi-a dat demisia “la prânz”. Declaraţie care miroase a minciună, pentru că dacă Vâlcov şi-ar fi dat demisia la prânz, ce rost ar mai fi avut intervenţia şefului statului?

Informaţiile despre şpaga luată de actualul ministru de Finanţe, fost primar al Slatinei (în primul mandat din partea PDL, apoi „reşapat” de PSD) apar în referatul cu propunere de arestare emise pe numele primarului din Slatina, Minel Prina, şi al omului de afaceri Lucian Petruţ Suşală.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată, în documentul citat, că Vâlcov a primit banii de la omul de afaceri care a obţinut contracte „cu dedicaţie”, pe baza unor licitaţii trucate, în sediul Tehnologica Radion, companie deţinută de Teodor Berna, şi el săltat, în toamna anului trecut, pentru evaziune fiscală. Beneficiarul final al acestor contracte era Compania de Apă Olt.
„La momentul efectuării plăţilor de către Compania de Apă Olt, Vâlcov Darius se prezenta la sediul SC Tehnologica Radion, după ce îl suna în prealabil pe telefonul mobil, aspecte confirmate de angajaţi. Remiterea sumelor de bani către Vâlcov s-a realizat în pungi de plastic în tranşe cuprinse între 400.000 şi 1.000.000 de lei, provenienţa banilor remişi fiind justificată de omul de afaceri ca fiind din vânzarea unor terenuri proprietate personală sau din retrageri în numerar din contul personal”, se arată în referatul cu propunere de arestare.
Mai mult, procurorii au stabilit că Darius Vâlcov se întâlnea în cimitir cu unii dintre suspecţii din dosar, pentru a purta discuţii despre eventualele verificări ale oamenilor legii. Nu mai devreme de 24 februarie, anchetatorii au interceptat următoarea discuţie:
Timofte Bogdan Petre: Şi zice… Şi zice că ar fi zis Darius săptămâna trecută, cât am stat noi pe aici în Bucureşti, s-au dus, s-au întâlnit în cimitir şi au vorbit şi…
Mocanu Marian Alexandru: Îm?
Timofte Bogdan Petre: Şi zice că ar fi zis Darius: „Bă, dacă se ajunge la nu ştiu ce…”, cu o lacrimă aşa în colţ s-a întors şi a zis ă… „Eu mi le asum pe toate. Nu o să vă las pe niciunu’ aşa.”
Timofte Bogdan Petre: Decât atâta i-am spus aseară când m-am despărţit de el şi o să-i mai spun încă o dată şi dacă mă cheamă să vorbesc cu DARIUS: „Fraţilor, gândiţi-vă bine, nu sunt numai eu, Bogdan Timofte, în chestia asta, pulifriciu’. Suntem toţi. O luăm toţi. Da? Nu uitaţi că am doi copii.” Mânca-v-aş [cuvânt obscen] voastră să v-o mănânc. Ştii cum e vorba aia: „Fiecare îşi păzeşte pielea!” La o adică, când vezi că toată lumea fuge în stânga, în dreapta. Se debarasează de tine ca de o măsea stricată la o… la o chestie de asta”.
Potrivit referatului procurorilor, pentru a împiedica efectuarea unui control de către Agenţia Naţională De Administrare Fiscală – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, la solicitarea lui Petruţ-Lucian Şuşală, au fost distruse mai multe documente şi hard disk-uri.
Vineri seara, ministrul Darius Vâlcov a fost audiat la DNA. Procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că este suspect de trafic de influenţă. La ieşirea din sediul parchetului, Vâlcov a spus că este nevinovat şi a negat că ar fi luat mită.
În acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal şi primarul din Slatina, Minel Prina, şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina.

Marian Vanghelie a fost arestat preventiv.

Autor

Adrian Bărbulescu

13 martie 2015

UPDATE După un proces care a durat până târziu în noapte, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sâmbătă dimineaţa arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Sectorului 5, Marian Vanghelie, acuzat de DNA de abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani.
Marian Vanghelie a fost deja ridicat și dus în arestul Poliției Capitalei.
„În perioada 2007 — prezent, inculpatul Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, a ajutat un om de afaceri să obțină, pentru societățile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, contracte în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de lei (noi). Pentru atribuirea și plata contractelor de execuție de lucrări publice inculpatul Vanghelie Marian-Daniel a perceput un ‘comision’ de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între primăria Sectorului 5 și instituții din subordinea acesteia, pe de o parte, și societățile controlate de către omul de afaceri, pe de altă parte”, susțin procurorii DNA.
Comisionul respectiv a fost plătit primarului de omul de afaceri Dumitru Marin prin intermediul lui Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie) și al unei alte persoane apropiate lor, mai spun procurorii. „Acest comision a fost plătit, în parte, și sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace SRL (societate controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de către omul de afaceri) și societăți comerciale controlate, prin interpuși, de către Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani. Din datele existente în cauză a reieșit că beneficiare a unor astfel de contracte (și a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele și societățile București SA, Fashion Brand Management SRL (la ambele asociat fiind inculpatul Niculae) și Economat Sector 5 S.R.L. (la care director general este inculpata Ciocan)”, susţine DNA.
Dincolo de aspectele penale legate de „afacerile” primarului, Marian Vanghelie mai făcea şi promisiuni legate de relaţiile sale la nivel înalt. Primarul sectorului 5 a fost interceptat de procurorii DNA în timp ce îi spunea unei persoane apropiate că poate interveni la Klaus Iohannis, prin intermediul unui realizatorului TV Rareş Bogdan, pentru a-l ajuta cu dosarul penal, susținând că președintele are nevoie de el să facă majoritatea în Senat.
Informația apare în referatul prin care procurorii DNA solicită judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție arestarea preventivă a lui Marian Vanghelie.

Şi de această dată s-a respectat „reţeta” patentată în ultima perioadă de procurorii anticorupţie – percheziţii, audieri şi, în final, reţinere. Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a petrecut prima sa noapte după gratii, el fiind reţinut joi seara de procurorii DNA, la capătul unei zile care începuse cu percheziţii la locuinţa edilului, dar şi la Primăria Sectorului 5.

Marian Vanghelie a fost scos joi seară din sediul Direcției Națională Anticorupție și dus în arestul Poliției Capitalei după ce a fost reținut de procurori în dosarul privind atribuirea ilegală de lucrări publice.
La ieșire din sediul DNA, Vanghelie a declarat : „E România denunțurilor”. În dosar, au fost reținute alte patru persoane — apropiați ai edilului și rude ale acestuia.
Marian Vanghelie este acuzat că percepea un „comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate de Primăria sectorului 5 și instituțiile subordonate cu firmele controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, banii fiind încasați de edil prin intermediul unor persoane apropiate și al unor firme, inclusiv o societate administrată de partenera sa de viaţă, Oana Niculescu-Mizil.
Valoarea totală a contractelor de execuție a unor lucrări publice, încheiate din anul 2007 până în prezent, se ridică la aproape două miliarde de lei, au precizat surse judiciare citate de Agerpres.
Marian Vanghelie fusese adus joi seară cu mandat la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi audiat în dosarul în care se făcuseră percheziții timp de mai multe ore privind atribuirea ilegală de lucrări publice.

Mafia cărbunelui trece pe la malul mării.

Autor

Darius Martinescu

12 martie 2015

O firmă care funcţionează într-un apartament de pe litoral a pus mâna pe un contract gras la Complexul Energetic Oltenia. Firma a fost înfiinţată cu puţin timp înaintea semnării constractului, iar acum administatorii sunt de negăsit. La sediul social nu se află nimeni, iar vecinii spun că cei care lucrau aici au plecat încă din luna ianuarie şi că au datorii la întreţinere.

„Băieţii deştepţi” din energie s-au mutat pe litoral. Complexul Energetic Oltenia a încheiat la sfârşitul anului trecut un contract cel puţin dubios cu o societate cu răspundere limitată din Constanţa.

Pe 19 octombrie 2014, directorul Diviziei Miniere din cadrul CE Oltenia a anunţat că societatea urma să participe la o licitație organizată de Ministerul Energiei și Mineritului din Serbia pentru livrarea a două milioane de tone de lignit. În cele din urmă, CE Oltenia nu s-a prezentat la licitație, în schimb a eliberat o scrisoare de intenție oficială pentru S.C. BVA Coal SRL Constanţa, care împreună cu Virom Group din Beograd si DMB Transport Ltd. Ruma intră în afacerea cu sârbii, fapt relatat recent de presă.

Nu s-a spus însă nimic până acum despre modul în care a fost semnat contractul cu firma de la malul mării. Cu totul incredibil pentru birocraţia şi inerţia specifică companiilor de stat, managerii CE Oltenia au parafat extrem de repede actele cu firma constănţeană, astfel că în doi timpi şi trei mişcări firma de apartament a intrat pe firul afacerilor cu cărbune pentru Serbia. Asta în detrimentul statului român, care obţine venituri de şase ori mai mici decât dacă ar fi vândut cărbunele direct la sârbi.

Firul afacerii este următorul: Pe 23 octombrie se înfiinţează BVA Coal SRL. Pe 19 noiembrie a fost semnat contractul din Serbia, cu consorțiul format din cele trei firme. Pe 12 decembrie, directorul general CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, semnează contractul cu BVA Coal SRL pentru livrarea a 1,2 milioane de tone de cărbune, la preţul de 13 euro/tonă, în condiţiile în care sârbii plătesc cărbunele românesc cu 35,7 de euro pe tonă. Dacă inițial presa economică românească vorbea de venituri de 100 milioane de euro pentru CEO, potrivit comunicatelor oficiale ale companiei în conturi vor intra doar 15,6 milioane euro. Şi aceste venituri sunt destul de incerte, în condițiile unui cost mare de producție și a prețului mic cu care CEO vinde combustibilul solid intermediarului din Constanța.

Firma de apartament cu afaceri zeci de milioane de euro are datorii la întreţinere

Adesa firmei constănţene este Bdul 1 Decembrie 1918 nr. 2, bl. L 69 Sc. D Et.1 Ap.67. Nu- mi răspunde nimeni la interfon, poţi să baţi toată ziua la uşă. Într-un final, mă lămuresc vecinii. „S- au mutat încă din ianuarie. Nu sunt ei proprietarii, stăteau în chirie”.

Ghinion, zic eu, şi îmi arunc ochii pe lista de întreţinere. Surpriză, apartamentul 67 are aproape 800 de lei datorii. Or fi fost ocupaţi cu drumurile dese la CEO şi în Serbia, cine ştie? Mai multe publicaţii au tras semnalul de alarmă vizavi de oportunitatea şi legalitatea acestui contract, însă intituţiile statului nu au răspuns. În schimb CEO face pe fata mare şi susţine cu tărie că acest contract este unul avantajos. „Reiterăm faptul că vânzarea cărbunelui prin contractul încheiat cu firma BVA COAL SRL este extrem de benefică pentru CE Oltenia. Menţionăm că nu a existat niciun fel de presiune din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, ministerelor sau altor instituţii care să impună în vreun fel semnarea în condiţii dezavantajoase a acestui contract. Consiliul de Supraveghere s-a exprimat prin a lăsa în sarcina Directoratului să aleagă soluţia cea mai avantajoasă pentru companie. În paralel, se observă că nu a existat niciun fel de reactie la semnarea şi derularea contractelor de cârbune la preţuri egale sau mai mici decât cel obţinut de la BVA COAL SRL”, a precizat compania.

Specialiştii susţin însă altceva. “Contractul cu numărul 2964/CEO/19.12.2014, semnat de managerul structurii, Laurenţiu Ciurel, dar şi de o parte din directorii companiei, pare unul avantajos pentru unitatea din Gorj, doar la prima vedere. Asta deoarece CEO se mulţumeşte să vândă cu doar 13 euro tona de cărbune spre grupul de trei firme, cu un trecut pus serios sub semnul întrebării”, a declarat Dan Morega, preşedintele Institutului de Analiză şi Investigaţii Publice şi Politice, citat de gorjeanu.ro „CEO arată că preferă să vândă în acest contract cărbunele de la Husnicioara, în cantitate egală cu cel de la UMC Lupoaia şi încă 480.000 de tone de la UMC Roşiuţa, băgând însă în buzunarele intermediarilor milioanele de euro, asta deoarece tona de cărbune din Gorj ajunge să fie plătită de cumpărătorii sârbi cu 35,7 de euro pe tonă”, mai spune Morega.

Prinde orbul, scoate-i ochii!

Firma constănţeană de apartament îi are ca asociaţi pe Ilie Mălin Gheorghe şi Asan Ilknur, ultimul fiind şi administrator. Cum a fost recent înfiinţată, nu există niciun bilanţ financiar- contabil, lucru care nu i-a deranjat deloc pe managerii CEO. Nici faptul că cei doi menţionaţi mai sus ar fi apropiaţi ai grupării mafiote Băhăian.

Ar mai fi de adăugat faptul că presa din Serbia susţine că asociaţii sârbi ai celor doi români, cu care au format consorţiul de firme ce intermediază cărbunele, ar fi la rândul lor mafioţi cu acte în regulă, condamnaţi pentru fărădelegile lor. Nici asta nu contează pentru şefii CE Oltenia. În încheiere ar mai fi de spus că Ministrul Economiei, Andrei Gerea, a început un control la compania minieră, însă până în prezent nu a fost găsit niciun vinovat.

Bucureştiul riscă să piardă patru meciuri de la CE 2020.

Autor

Adrian Bărbulescu

10 martie 2015

Bucureştiul este în pericol să piardă organizarea a patru meciuri de la Campionatul European de Fotbal 2020, din cauza legăturii deficitare dintre Aeroportul Henri Coandă şi oraş. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a evitat marţi să dea un răspuns tranşant la întrebarea când va fi gata magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă.

Atunci când a decis ca România să organizeze la Bucureşti patru meciuri din Campionatul European de Fotbal 2020, UEFA a pus şi unele condiţii autorităţilor centrale şi locale de pe malurile Dâmboviţei. Cea mai importantă dintre acestea consta în asigurarea, până în 2020 a unei legături feroviare (supraterane sau subterane) între Aeroportul Henri Coandă şi centrul oraşului.

Oficialii UEFA remarcau conexiunea deficitară dintre aeroport şi Bucureşti, mai exact Arena Naţională. Până acum nu s-a mişcat mai nimic în acest sens, şi mai sunt doar cinci ani până la marele eveniment fotbalistic. Întrebat de Ziarul de Investigaţii în ce stadiu se află legătura dintre Bucureşti şi Aeroportul Otopeni, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a spus că se pregăteşte începerea lucrărilor la magistrala de metrou 1 Mai – Aeroport Henri Coandă. „În următoarea lună iese toată documentaţia. Avem în vedere şi varianta pe calea ferată, însă construcţia metroului va rezolva o mare parte din problemă”, a spus Rus.

Întrebat dacă magistrala de metrou va fi gata până în 2020, ministrul a preferat să dea un răspuns ardelenesc, cu tâlc: „Depinde cât de nemţi vom reuşi să fim”. În luna septembrie a anului trecut, oraşul Bucureşti a fost desemnat, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.

În decembrie 2012, UEFA hotărâse să organizeze, sub sloganul “EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European de Fotbal, care a avut loc în 1960.

Şi Sorin Oprescu are multe teme de făcut

Dincolo de legătura cu aeroportul, oficialii UEFA au mai semnalat şi alte aspecte pe care România trebuie să le remedieze până în 2020. Acestea se referă la stadion. Finalizată în 2011, Arena Naţională are o capacitate de 54.851 de locuri şi a găzduit finala Ligii Europa în 2012.

Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întruneşte toate condiţiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Naţională. De asemenea, cerinţele UEFA privind ospitalitatea şi mass-media nu sunt întrunite în totalitate. Referitor la locurile de cazare din Capitală, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parţial cerinţele UEFA.

Însă preţurile sunt competitive, iar Autoritatea Naţională de Turism a promis că tarifele nu vor creşte cu ocazia turneului. Raportul mai remarcă experienţa limitată a municipalităţii bucureştene în organizarea unor evenimente majore şi că planificatele investiţii în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt. Cu alte cuvinte, atât ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cât şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuie să se pună serios cu burta pe carte, pentru a-şi face temele până în 2020. Altfel, adio meciuri de la Campionatul European de fotbal!

Scandal cu pumni şi capete-n gură la PSD Sector 1.

Autor

Adrian Bărbulescu

10 martie 2015

Scandalul de la organizaţia Sectorului 1 a PSD, avându-l în centru pe unul dintre principalii contestatari ai lui Victor Ponta, şi anume eurodeputatul S&D Cătălin Ivan a ajuns să semene cu jihadul. Mai multe surse din organizaţie au confirmat că s-a ajuns inclusiv la situaţia în care Dan Tudorache, impus cu forţa de Victor Ponta la şefia organizaţiei, l-ar fi agresat fizic pe Cătălin Ivan. Şi nu putem suspecta că ar fi fost de vină alcoolul, de vreme ce totul s-a petrecut în cadrul unei şedinţe a organizaţiei, desfăşurată în prima parte a zilei.
Sursele noastre au confirmat că în cadrul unei şedinţe a organizaţiei PSD Sector 1, desfăşurată de curând, Dan Tudorache, cunoscut mai ales prin postările pe reţelele sociale în care apare la bustul gol, ar fi sărit la bătaie. Victima – eurodeputatul Cătălin Ivan.
„A încercat să-i care pumni, până când au sărit câţiva colegi şi l-au îndepărtat. Între timp, doamnele participante la şedinţă erau oripilate, nu ştiau pe unde să se mai ascundă. Una dintre ele chiar a leşinat”, ne-a declarat o sursă din organizaţia cu pricina.
La adăpostul anonimatului, mai multe persoane prezenta la şedinţa menţionată au confirmat existenţa episodului menţionat. „Nu pot să confirm existenţa acestui incident. În condiţiile în care Cătălin Ivan nu a dorit să se afle ceea ce s-a întâmplat atunci, nu pot să fac comentarii. Sunaţi-l pe Cătălin”, ne-a spus un participant la gala de box marca PSD Sector 1.
Am urmat sfatul şi l-am sunat pe Cătălin Ivan, care a refuzat să dea foarte multe amănunte despre evenimentele relatate, însă nici nu a negat existenţa incidentului. „A fost la un moment dat un moment mai tensionat. Se petrec foarte multe abuzuri în PSD. Ţinta sunt eu. Vor să mă dea afară din partid”, ne-a declarat Cătălin Ivan.
Contactat, Dan Tudorache a negat vehement (şi nu prea) existenţa galea de kick boxing din organizaţia pe care o conduce. „Nu, nu a existat aşa ceva. Ne-am mai certat noi, aşa, dar nu a existat nicio agresiune fizică”, ne-a declarat cetăţeanul Tudorache. În momentul în care am insistat, el a admis cu jumătate de gură: „A, vă referiţi la şedinţa de la sfârşitul lui decembrie. A fost doar o altercaţie verbală…”.

Consilierul Carmen Musceleanu arată cu degetul spre Victor Ponta şi Liviu Dragnea

De atunci şi până acum spiritele nu s-au potolit în organizaţia PSD Sector 1, ba dimpotrivă. Spiritele s-au inflamat din nou în rândul pesediştilor din nordul Bucureştilor. Marţi după amiază a ieşit la rampă consilierul local PSD Carmen Musceleanu, care a pus tirurile de artilerie pe actuala conducere a PSD, formată din Victor Ponta şi Liviu Dragnea.
„Incapabili să-și asume o decizie de excludere a principalului contracandidat la șefia PSD, Victor Ponta și Liviu Dragnea pun presiune pe membrii Sectorului 1 să facă propuneri pentru sancționarea și eliminarea lui Cătălin Ivan, flagelul conducând până la invalidarea adunărilor generale ale mai multor organizații locale și, în special, ale celor care nu cedează presiunilor secretarului executiv proaspapt numit, Codrin Ștefănescu și ale veșnicei a <nedreptăţite> Ecaterina Andronescu, aceasta fiind unică modalitate de a-l împiedica pe europarlamentarul Cătălin Ivan să candideze la funcția de președinte al PSD”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Carmen Musceleanu.
Ea continuă, aducând în prim plan o şedinţă din 3 martie a Organizaţiei locale 10 (OL10) din Sectorul 1, unde, încă din primele minute de desfăşurare, în sală au intrat „persoane neinvitate și recalcitrante”, care au încercat să preia conducerea ședinței pentru a-și impune ordinea de zi, deja pregătită: „Secretarul interimar executiv Comanici a încercat să-și impună forțat ordinea de zi deja pregătită, modalitățile de lucru stabilite de biroul politic interimar de sector, chiar dacă acestea contraveneau flagrant statutului partidului, amenințând colegii cu presiuni din partea unei instituții ale statului român unde lucrează soțul dumneaei, instituție ce nu nu are nicio calitate în contextul adunărilor generale ale PSD”.
Carmen Musceleanu precizează că la ședința cu pricina au participat și alți membri ai Bioului politic interimar, precum și deputatul Ovidiu Iane, membru de doar câteva zile în organizația PSD Sector 1. Acesta a luat cuvântul și a dovedit întregii săli că nu cunoaştea nici organizația PSD Sector 1, nici prevederile statutare și nici modul corect de desfășurare al unei adunări generale, spune consilierul local.
Într-un final, alegerile s-au desfăşurat normal, în ciuda presiunilor menţionate, iar procesele verbale au fost semnate inclusiv de către toți reprezentanții biroului politic interimar prezenți. „Reprezentanții OL10 au făcut o sesizare scrisă în care au reclamat modul abuziv și comportamentul neprofesional al doamnei consilier general Comanici, care a propus ulterior invalidarea biroului OL10. Deși alegerile organizație noastre au fost inițial validate la numai şase zile distanță după constituire, respectiv ieri 9.03.2015, orele 18,00 conducerea interimară a PSD Sector 1 a constituit un a <birou politic> ad-hoc, în care a hotărât să invalideze două organizații locale, respectiv organizația 1 și organizația 10”, spune Carmen Musceleanu.
Ea explică ce a stat la baza deciziei luate de organizaţia condusă de Dan Tudorache: „În fapt, singura explicație logică este că, în data de 9.03.2015, la orele 16,30, biroul organizației locale 10 a primit și a votat în unanimitate transferul europarlamentarului Cătălin Ivan, din organizația locală 21 în organizația locală 10, care și-a asumat transferul europarlamentarului Cătălin Ivan, care trebuia eliminat”.

Cătălin Ivan a „migrat” la Dobrovăţ, judeţul Iaşi

În replică la acuzele lui Carmen Musceleanu (după ce, iniţial, susţinuse că nu ştie despre ce şedinţă este vorba), Dan Tudorache a spus că nu el a ivalidat şedinţa de la OL10. „Biroul a invalidat-o. Au contestat Biroul interimar. Alegerile se refac, conform statutului, în termen de şase zile”, ne-a spus Tudorache.
Văzând ce mobilizare de forţe s-a concentrat împotriva sa, Cătălin Ivan a părăsit Bucureştiul. Evident, nu fizic, ci din puntul de vedere al afilierii. „Începând de astăzi (marţi – n.red.) nu mai fac parte din Organizaţia PSD Sector 1. M-am mutat în judeţul Iaşi, la Organizaţia PSD Dobrovăţ. Vreau să-i feresc pe cei de la PSD Sector 1 de abuzuri, pentru că ţinta sunt eu. Vor să mă dea afară din partid”, ne-a declarat Cătălin Ivan.

Precedentul Marian Vanghelie – Mihnea Costoiu

Incidentul cu săritul la bătaie în care ar fi fost implicaţi Dan Tudorache şi Cătălin Ivan pare a nu fi singurul de acest fel din PSD.
În vara anului trecut, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiințifică și Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, l-ar fi bătut, la Orăştie, pe primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie.
Incidentul ar fi avut loc la Orăștie, la cârciumă, când, ușor afumat, Marian Vanghelie a început să-l înjure pe ministrul pentru Învățământ Superior. Sursa nemulțumirii lui Marian Vanghelie ar fi provenit din faptul că Mihnea Costoiu viza președinția organizației București, la acea vreme deţinută de primarul Sectorului 5. „Marian Vanghelie, îmbărbătat de numărul de pahare consumate, a continuat să-l jignească pe Mihnea Costoiu, neputând fi potolit de colegii prezenți în număr mare. La un moment dat, Vanghelie s-a repezit la Mihnea Costoiu, însă, după cum relatează participanții la această altercație, alcoolul i-a jucat feste și în loc să-l nimerească pe Costoiu, dus de avânt, a intrat cu capul într-o scară”, scriau la acea vreme colegii de la EVZ .

Legătura dintre ora de Religie şi Guvernul dr. Petru Groza

Autor

Adrian Bărbulescu

5 martie 2015

Presa şi mediile virtuale (şi mă refer aici în special la Facebook) au fost inundate pur şi simplu în ultima perioadă de ştiri şi mai ales opinii pro şi contra defăşurării orei de Religie în învăţământul românesc. Unii spun că e îndoctrinare (comuniştii asociau credinţa în Dumnezeu cu „misticismul”. Alţii, dimpotrivă, sunt de părere că elevii trebuie să înveţe despre cele sfinte. În fine, există şi o a treia catregorie, a celor care nu sunt prea pătrunşi de cele sfinte (fără a fi „liber cugetători”, ca fostul preşedinte Ion Iliescu), dar care consideră că nu-i strică odraslei încă o medie de 10.

Personal, mă situez în categoria celor care consideră că Religia trebuie studiată în şcolile româneşti. Sigur, nu sunt de acord cu derapajele de genul a-i spune uni copil de clasa întâi că dacă nu posteşti şi nu te duci în fiecare duminică la biserică vei ajunge în cazanul lui Sarsailă, pe post de ciorbiţă.

Mai mult, sunt de părere că ar trebui studiată mai degrabă o Istorie a Religiilor, prilej cu care copiii să afle diferenţele dintre diverse culte şi să-şi diversifice astfel cunoştinţele. Vor afla astfel încă din şcoală, de exemplu, că Islamul este, de fapt, o religie tolerantă (Coranul îl recunoaşte pe Iisus ca Profet) şi nicidecum ceea ce încearcă să facă din această confesiune gruparea Statul Islamic. Pot să ascult şi opinii pro, şi opinii contra.

Însă nu o să mă convingă nimeni că modul în care au reacţionat autorităţile după decizia Curţii Constituţionale care stabileşte că ora de Religie este opţională este de lăudat. În primul rând, asemenea modificări nu se fac în plin an şcolar. Cred că nu murea nimeni dacă se aştepta terminarea anului şcolar, pentru ca modificarea să fie făcută de la 15 septembrie. Părinţii ar fi avut timp să reflecteze serios asupra problemei. Apoi, unităţile de învăţământ ar fi putut să-şi adapteze orarul în funcţie de opţiunile părinţilor. Ce ne facem dacă într-o şcoală toţi părinţii decid să nu-şi lase odraslele la ora de Religie? Între Matematică şi Română, de exemplu, vor avea o oră liberă, în care va ieşi haos. Orarele sunt deja făcute, iar refacerea lor în timpul semestrului implică o harababură totală.

În al doilea rând, nu trebuie să neglijăm nici situaţia în care mii de cadre didactice, profesori de Religie, ar fii nevoite să-şi caute de lucru pentru că părinţii i-au trimis în şomaj. În fine, data limită aleasă de autorităţi pentru depunerea cererilor de participare la ora de Religie, 6 martie, este aleasă cât se poate de neinspirat. La 6 martie 1945 a fost instalat Guvernul Dr. Petru Groza, fapt ce a consfinţit instaurarea deplină a regimului comunist în România. Regim comunist care, după cum bine ştim, şi-a făcut un scop în a prigoni Biserica. Şi a scos ora de Religie din programa şcolară.

Dan Diaconescu, condamnat DIRECT la cinci ani şi şase luni de puşcărie

Autor

Dănilă Chirovici

4 martie 2015

Fostul realizator TV Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv miercuri de judecătorii de la Curtea de Apel București la cinci ani și şase luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj asupra unui primar. Dan Diaconescu a primit două pedepse de patru ani și şase luni, respectiv trei ani închisoare, pentru două infracțiuni de șantaj, la care instanța a adăugat un spor de un an, astfel încât el va sta după gratii cinci ani și şase luni.

De asemenea, acestuia i-a fost interzisă desfășurarea oricărei activități în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani, după executarea pedepsei privative de libertate. Dan Diaconescu mai trebuie să-i plătească lui Ion Moț, primarul comunei arădene Zarand, suma de 19.377 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

În același dosar, fostul realizator OTV Doru Pârv a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru șantaj și interzicerea desfășurării oricărei activități în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani, iar Mitruș Ghezea, fost realizator la OTV, a fost condamnat la doi ani și şase luni de închisoare cu executare, tot pentru șantaj. Inițial, Dan Diaconescu primise, în decembrie 2013, la Judecătoria Sectorului 1, o pedeapsă de trei ani de închisoare, însă Curtea de Apel București a mărit condamnarea la cinci ani și jumătate, în urma admiterii apelului DNA.

Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL și realizator de programe la postul de televiziune OTV, a fost deferit justiției pentru două infracțiuni de șantaj. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii de la OTV, cât și indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, asupra lui Ion Moț, primarul comunei arădene Zarand, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro. Sub presiunea acestor amenințări, primarul Ion Moț i-a remis lui Doru Pârv suma de 30.000 de euro și 42.000 de lei, scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu.

Costel Comana, sinucis în toaleta unui avion columbian

Autor

Adrian Bărbulescu

26 februarie 2015

Patronul companiei de transport feroviar de călători Regiotrans, Costel Comana, s-a sinucis în toaleta unei aeronave a companiei columbiene Avianca, dezvăluie presa din Costa Rica.

Cotidianul Costa Rica Hoy a dezvăluit identitatea pasagerului român care şi-a luat viaţa în toaleta unui avion al companiei Avianca. Potrivit ziarului, este vorba de Costel Comana, în vârstă de 53 de ani. Ziariştii sud-americani remarcă faptul că numele coincide cu cel al unuia dintre cei mai bogaţi români, care are probleme cu justiţia, într-un caz de corupţie. Costel Comana călătorea din Brazilia în Costa Rica, cu escală la Bogotá. „Se presupune că românul, care, potrivit ediţiei din 2011 a Forbes, este una dintre persoanele cele mai bogate din lume graţie afacerii sale în domeniul feroviar, a decis să plece din Brazilia, pentru a evita capturarea sa”, scrie Noticias RCN .

Ziarul Costa Rica Hoy dezvăluie şi faptul că femeia care-l însoţea l-a văzut nervos şi că omul de afaceri a fost la toaletă de mai multe ori. Atunci când a constatat că lipseşte de prea multă vreme, femeia s-a dus la toaletă şi a deschis uşa cu forţa. Acolo l-a găsit fără suflare. Costel Comana nu avea bilet de întoarcere în Brazilia. Avionul a aterizat la San José de Costa Rica la ora 9,05 dimineaţa şi a fost dus la un terminal unde a coborât restul pasagerilor.

Costel Comana găsit mort într-un avion din Costa Rica

Autor

Adrian Bărbulescu

26 februarie 2015

L-am cunoscut pe Costel Comana, patronul Regiotrans, găsit mort ieri în toaleta unui avion columbian, în urmă cu zece ani, în 2005. Era oarecum la începutul afacerii sale de transport feroviar de călători. Am scris un articol despre business-ul său, am mai ţinut legătura o perioadă. Apoi am rupt legătura. Nu înainte însă de a fi implicat, fără voia mea, într-un episod tragi-comic: am fost acuzat că eu complotez împreună cu Costel Comana pentru a-l da jos pe şeful AFER de la acea vreme, Constantin Zaharia.

Spuneam că pe Costel Comana l-am cunoscut acum zece ani de zile. Pe vremea aceea eram ziarist la „România liberă” şi, pasionat fiind, ca şi acum, de calea ferată, am vrut să scriu un articol despre firmele private de transport feroviar de călători.

Am apelat la reprezentanţii Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, cărora le-a cerut să-mi dea nişte date referitoare la numărul de kilometri pe care i-au închiriat către privaţi, cine sunt firmele care operează şi aşa mai departe. Totodată, i-a rugat pe cei de la CFR SA să mă pună în legătură cu unul dintre aceşti operatori privaţi, pentru ca articolul să nu fie o simplă înşiruire de cifre. Mi s-a făcut legătura cu Costel Comana, patronul Regiotrans Braşov, care a acceptat să stea de vorbă cu mine.

M-am suit în tren şi m-am dus la Braşov. La gară mă aştepta o maşină care m-a dus la sediul firmei – o clădire deloc impunătoare – unde am stat de vorbă mai bine de o oră. Mi-a povestit cum a început afacerea, ipotecându-şi casa, cum vrea s-o dezvolte. La vremea respectivă Costel Comana era un om de afaceri trecut puţin peste 40 de ani care credea cu tărie în transportul feroviar şi părea hotărât să-şi mărească business-ul.

După ce mi-a povestit câte în lună şi în stele despre firma sa, m-a „încredinţat” unui angajat de-al său care m-a dus la Zărneşti, să văd cu ochii mei baza sa operaţională. De fapt, linia Braşov-Zărneşti este prima pe care a început să opereze Regiotrans. Am făcut poze la gările de pe traseu, igienizate şi modernizate, precum şi la locomotivele, vagoanele şi automotoarele pe care le avea garate la Zărneşti.

Am publicat articolul şi apoi am mai ţinut legătura, la telefon, cu Costel Comana. Şi, involuntar, am ajuns să fiu acuzat că uneltesc (eu, un simplu ziarist) împreună cu el (un om de afaceri în plină ascensiune) pentru a-l da jos de la Autoritatea Feroviară Română (AFER) pe directorul general de la acea vreme, Constantin Zaharia. Am făcut un material pe baza unei discuţii purtate cu Vasile Belibou, pe atunci director general adjunct al AFER. Numai că pe „fluxul tehnologic” al articolului – la corectură sau la paginare, n-am reuşit să aflu nici până acum – cuvântul „adjunct” a dispărut. Reieşea, deci, că Vasile Belibou este directorul general al AFER, şi nu adjunct.

În dimineaţa în care a apărut articolul, eu am plecat spre Constanţa. Eram deja pe la Ciulniţa, când, nici nu trecuse bine de opt dimineaţa, îmi sună telefonul. Cu o falcă în cer şi cu una în pământ, însuşi Constantin Zaharia, care mă acuza că uneltesc pentru a-l debarca de la şefia AFER. Acoliţi în acest demers, spunea el, îmi erau Vasile Belibou şi… Costel Comana.

Belibou era suspect pentru că articolul fusese scris pe baza discuţiei cu el. Dar ce legătură avea Costel Comana cu afacerea asta? „Lăsaţi, domnu Bărbulescu, nu vă mai prefaceţi că nu ştiţi. Am văzut eu că toată ziua bună ziua vorbiţi cu Comana şi scrieţi articole despre el. Nimic nu e întâmplător”, perorează în telefon Constantin Zaharia, lăsându-mă cu gura căscată. La asemenea „argumente” nu prea mai ai ce răspunde…

În fine, nici nu cobor bine în gara Constanţa, că-mi sună din nou telefonul. De data asta era Costel Comana. Şi pe el îl sunase Zaharia şi-i expusese acelaşi scenariu. Ne-am amuzat pe tema asta, însă patronul Regiotrans nu era prea fericit de ce turnură luaseră evenimentele. Deh, era la mâna AFER din mai multe puncte de vedere.

Am continuat, vreun an şi ceva să ţinem legătura. Odată s-a şi supărat pe mine, când am dat pe prima pagină în „România liberă” ştirea că Regiotrans începe să opereze pe ruta Bucureşti-Braşov. Era vorba de prima companie privată care opera pe o magistrală feroviară, nu doar pe linii secundare. Mi-a reproşat că nu vorbisem cu el şi că nu ar fi fost oportună apariţia acestei ştiri, ca nu cumva să aibă probleme din partea CFR Călători, principalul concurent. I-am replicat că vorbisem cu directorul lui general, Florin Hădăreanu, şi că, oricum, ca ziarist, nu puteam în ruptul capului să ignor o astfel de ştire.

De atunci, nu prea am mai vorbit. De altfel, Costel Comana nu a mai vorbit cu nimeni din presă. Voia să redevină un om de afaceri discret. Finalul a fost însă unul tumultuos…

Darius Vâlcov, din „beciul domnesc”, în arest la domiciliu.

Autor

Dănilă Chirovici

25 februarie 2015

Una caldă, alta rece. Dacă Dan Şova a rămas cu imunitate, nu acelaşi lucru se poate spune despre Darius Vâlcov. Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi „pentru”, 48 „împotrivă” şi cinci abţineri.

UPDATE Curtea Supremă l-a plasat în arest la domiciliu

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov va fi plasat în arest la domiciliu, au decis joi seară magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea nefiind definitivă. Darius Vâlcov a aflat că va fi arestat la domiciliu, după ce i-a expirat ordonanţa de reţinere, el aşteptând decizia instanţei acasă.

UPDATE Darius Vâlcov a ajuns în arestul Poliţiei Capitalei

Fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, reținut miercuri de procurorii DNA pentru 24 de ore, a ajuns în arestul Poliției Capitalei. Vâlcov a fost scos cu cătușe la mâini din sediul DNA și dus în arestul Poliției Capitalei, după ce a primit ordonanță de reținere într-un dosar în care este acuzat de trafic de influență. „Mergem înainte!”, le-a spus Vâlcov jurnaliștilor, înainte de a fi băgat într-o mașină a Poliției. Vâlcov va fi prezentat judecătorilor instanței supreme cu propunere de arestare preventivă.

Alţi 18 senatori nu au fost prezenţi la vot. Votul a fost secret, cu bile. De altfel, senatorul PSD Darius Vâlcov le ceruse colegilor săi să dea un vot pozitiv pentru cererea privind arestarea sa, adăugând că nu doreşte să fie obligat să-şi dea demisia din Senat, pentru a se pune la dispoziţia Justiţiei. Vâlcov şi-a început discursul în plenul Senatului, precizând că a pregătit un discurs cu avocaţii, dar că doreşte să-l prezinte judecătorului, astfel că va vorbi liber.

”Astăzi este Buna Vestire. Primim o veste bună, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală vor fi aprobate în Guvern. De asta trebuie să ne ocupăm”, a spus Vâlcov. El a adăugat, în ceea ce priveşte speţa pe care o dezbate Senatul, şi ceea ce este acuzat de către procurori, că ”îi roagă pe colegi să lase Justiţia să spună dacă trebuie să fie reţinut sau nu”. ”Solicitarea mea este să daţi un vot DA. Este o rugăminte în plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni în faţa instanţei”, a spus Vâlcov în plenul Senatului.

Aurel Radu şi-a dat demisia de la conducerea Metrorex.

Autor

Dănilă Chirovici

24 februarie 2015

După ce licitaţia pentru achiziţia trenurilor de metrou pentru magistrala Pantelimon – Drumul Taberei a iscat un imens scandal, directorul general al Metrorex, Aurel Radu, şi-a dat marţi demisia.

„Astăzi, 24.03.2015, membrii Adunării Generale a Acționarilor din cadrul Societății Comerciale de Transport cu Metroul București “Metrorex” – S.A. au luat act de renunțarea la contractul de mandat pentru funcția de director general a domnului Aurel Radu. Demisia acestuia este urmarea discuțiilor recente avute cu Ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat preluarea atribuțiilor de director general pe o perioadă interimară de către domnul Cătălin Homor, director Investiții și Achiziții Publice în cadrul Metrorex”, a anunţat Ministerul Transporturilor.

Valer Blidar: „Preţurile noastre nu includ şpaga”

Cel mai probabil, ministrul Ioan Rus i-a cerut lui Aurel Radu să demisioneze, după imensul scandal provocat de recenta licitaţie pentru achiziţia a 51 de trenuri destinate Magistralei 5 Drumul Taberei – Pantelimon.

Desemnarea câştigătorului a avut loc pe baza unui algoritm controversat. Metrorex a preferat un sistem în care preţul cel mai mic aduce doar 60% din punctaj, restul fiind acordat de criterii ce pot fi foarte uşor interpretate. Drept urmare, spaniolii, deşi nu au avut nici pe departe cele mai ieftine trenuri, au primit cel mai mare punctaj total şi pot câştiga contractul.

Cel mai bun preţ (5,1 milioane de euro pe tren) a fost oferit de Astra Vagoane Călători Arad, companie controlată de omul de afaceri Valer Blidar. Chinezii de la CSR Qingdao Sifang au cerut 5,22 milioane de euro pe tren, fiind urmaţi de CAF, cu 6,06 milioane euro pe tren. Au urmat francezii de la Alstom, cu 6,31 milioane de euro pe garnitură, şi firma poloneză PESA, care a cerut 6,5 milioane de euro pe tren. Două dintre firmele participante la licitaţia organizată de Metrorex au depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor plângeri privind decizia Metrorex de a desemna firma spaniolă CAF câştigătoare a licitaţiei, deşi preţul cerut de aceasta a fost cu 20% mai mare decât cel din cea mai ieftină ofertă.

Una dintre contestaţii a fost depusă de către firma franceză Alstom şi s-a referit la punctajul acordat acesteia, micşorat artificial, acuză francezii. A doua contestaţie a venit din partea firmei româneşti Astra Vagoane Călători Arad, nemulţumită de descalificarea ei. Unul dintre motivele pentru care oferta Astra Vagoane Călători a fost respinsă este cel puţin ridicol: preţul trenurilor ar fi prea mic, spune Valer Blidar. Or, continuă acesta, cu aceleaşi preţuri Astra Vagoane a concurat împotriva unor concurenţi occidentali în Brazilia şi a câştigat licitaţia.

“Preţurile noastre nu includ şpaga şi cuprind o marjă mică de profit de 10%, deseori realizabil doar 5%“, a declarat Blidar, care a adăugat că trenurile companiei sale sunt şi de calitate, având tracţiunea şi comanda fabricate de Siemens.

Aurel Radu, directorul milionar înscăunat la Metrorex de Marian Vanghelie

Aurel Radu a fost înscăunat la conducerea Metrorex în noiembrie 2012, înlocuindu-l în funcţia de director general pe Gabriel Sburlan. Numirea lui Radu a reprezentat o premieră nefericită în istoria post-decembristă a metroului bucureştean. Până atunci, directorii Metrorex erau puşi politic, ce-i drept, însă proveneau din interiorul companiei.

Aurel Radu fusese încadrat la Metrorex cu puţin timp înaintea numirii sale la vârf, pe post de „inginer 4”, adică cel mai neexperimentat inginer. Cu toate ca a terminat Facultatea de Transporturi, Aurel Radu nu lucrase până atunci în domeniu, fiind administratorul unor cantine din Sectorul 5, păstorit de Marian Vanghelie. Cu toate că a lucrat mai toată viaţa la stat, Aurel Radu a acumulat o avere impresionantă, veniturile sale permiţându-i să fie văzut la schi în Alpi sau pe plajele de pe Riviera Franceză.

Bilanţul DNA- 2014 a fost an de vârf în lupta anticorupţie.

Autor

Adrian Bărbulescu

24 februarie 2015

Anul trecut au avut loc o serie de premiere de la înființarea DNA, respectiv cele mai multe dosare înregistrate și soluționate, cele mai multe rechizitorii și condamnări, precum și cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați, a declarat marţi procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

„Am să încep cu câteva elemente definitorii pentru 2014, an în care s-a remarcat o creștere semnificativă a eficienței în combaterea corupției și s-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluționat, cele mai multe dosare soluționate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei mai mulți demnitari de rang înalt investigați”, a declarat Kovesi la prezentarea bilanțului DNA pe 2014.

Ea a precizat că activitatea Direcției în 2014 poate fi caracterizată prin eficiență sporită în combaterea corupției, investigarea unor dosare complexe și printr-un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale iar fundamentul acestei evoluții pozitive l-a constituit efortul substanțial și consecvent al angajaților DNA. „Cei 86 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2014 au avut de soluționat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înființarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența Direcției. Numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. Datele statistice confirmă eficiența activității DNA, precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele cu finalitate judiciară”, a mai spus procurorul-șef.

Potrivit lui Kovesi, anul trecut peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată. „În anul 2014 a fost urmărită exercitarea eficientă a competențelor procurorului în faza de judecată. Activitatea judiciară a fost desfășurată de 28 de procurori, care au participat în ședințele de judecată la peste 10.200 cauze penale. În anul 2014, peste 1.130 inculpați au fost condamnați definitiv, soluțiile pronunțate de instanțe confirmând caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 9%, sub media europeană, dar trebuie continuată preocuparea pentru creșterea standardelor de calitate”, a arătat procurorul șef al DNA.

Parlamentari şi magistraţi, luaţi la puricat de DNA

Tot anul trecut, a mai spus Kovesi, DNA a solicitat Parlamentului încuviințarea arestării a nouă parlamentari și a formulat 12 cereri de încuviințare a urmăririi penale față de miniștri și foști miniștri. „Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigați de DNA într-un an. Este un semn evident al independenței DNA, iar investigarea corupției la nivel înalt va continua, indiferent de poziția administrativă, socială sau politică deținută de persoana vizată”, a afirmat Kovesi.

Ea a detaliat, arătând că anchetele DNA au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, sănătate, educație, achiziții publice, corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene. „Unele anchete au avut un caracter preventiv și au asigurat evitarea producerii unor prejudicii bugetului de stat de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, intervenția procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane de euro, sumă ce reprezintă de cinci ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenția procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 de euro”, a susținut șefa DNA.

Nici magistraţii nu au scăpat în 2014 de „urgia” DNA. „În anul 2014 au fost trimiși în judecată 35 magistrați și au fost condamnați definitiv 20 magistrați. Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraților trimiși în judecată de DNA și condamnați definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluție nu reflectă neapărat o creștere a numărului actelor de corupție în rândul magistraților, ci mai degrabă o creștere eficienței investigațiilor DNA. Multe dintre dosare au fost inițiate ca urmare a sesizărilor formulate de justițiabili, fapt ce reflectă creșterea încrederii acordate mecanismelor justiției derulate prin intermediul DNA”, a adăugat Laura Codruţa Kovesi.

Kovesi: Am cerut încă 50 de procurori

Procurorul șef al DNA a mai spus că principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA o reprezintă creșterea continuă a volumului de activitate, în condițiile în care numărul de procurori a rămas același de la înființarea instituției. „Volumul de activitate din 2014 este triplu față de anul înființării Direcției și aproape dublu față de acum cinci ani, deși numărul de procurori a rămas același. Cu toate acestea, numărul de dosare soluționate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare soluționate în 2014, cele mai multe dosare finalizate de la înființarea DNA. Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârșitul anului 2014, să avem încă de soluționat un număr de 5.000 de cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puțin un an”, a spus Kovesi.

Ea a subliniat că aceste cauze nu pot fi privite doar ca simple dosare, pentru că reprezintă așteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situație juridică incertă. „Din perspectiva noastră, o primă direcție de rezolvare, o primă rezolvare este creșterea numărului de procurori și am formulat deja o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiție eficientă sau procurori îngropați în munți de dosare”, a arătat șefa DNA.

1...1.3431.3441.345...1.378 Pagina 1.344 din 1.378

Ziarul de Investigații

Darius Vâlcov primea şpaga pana si în cimitir.

Marian Vanghelie a fost arestat preventiv.

Mafia cărbunelui trece pe la malul mării.

Bucureştiul riscă să piardă patru meciuri de la CE 2020.

Scandal cu pumni şi capete-n gură la PSD Sector 1.

Legătura dintre ora de Religie şi Guvernul dr. Petru Groza

Dan Diaconescu, condamnat DIRECT la cinci ani şi şase luni de puşcărie

Costel Comana, sinucis în toaleta unui avion columbian

Costel Comana găsit mort într-un avion din Costa Rica

Darius Vâlcov, din „beciul domnesc”, în arest la domiciliu.

Aurel Radu şi-a dat demisia de la conducerea Metrorex.

Bilanţul DNA- 2014 a fost an de vârf în lupta anticorupţie.

Rămâi conectat

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD