Procurorii DNA au făcut joi dimineaţă percheziţii la Primăria
Tulcea, la locuinţa primarului Constantin Hogea şi la mai multe firme,
într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost comise anul
trecut. UPDATE Constantin Hogea a fost reţinut pentru corupţie de procurorii DNA
Primarul din Tulcea, Constantin Hogea, a fost reţinut joi seara
în urma percheziţiilor făcute la sediul Primăriei, la locuinţa sa şi la
mai multe firme, într-un dosar vizând fapte de corupţie care ar fi fost
comise anul trecut. Primarul Hogea a fost audiat timp de aproximativ
şapte ore de procurorii anticorupţie, care ulterior au emis o ordonanţă
de reţinere pentru 24 de ore pe numele edilului, care a fost scos cu
cătuşe la mâini din sediul DNA Galaţi. Primarul municipiului Tulcea,
Constantin Hogea, şi soţia acestuia au fost duşi joi după-amiază la
sediul DNA Galaţi, pentru audieri. Anterior, la audieri fusese adusă şi o
angajată a Primăriei. Întrebat de jurnalişti despre presupusele fapte
de corupţie de care este acuzat, primarul Constantin Hogea a răspuns
sugubăţ: „Sunteţi drăguţi”.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că au loc percheziţii la
opt adrese din municipiul Tulcea, dintre care una este sediul unei
instituţii publice, restul fiind sediile unor firme şi domiciliile unor
persoane fizice. Percheziţiile au loc într-un dosar în care
procurorii DNA Galaţi fac cercetări privind săvârşirea unor infracţiuni
de corupţie, care ar fi fost comise anul trecut, a precizat DNA. Surse
judiciare citate de Mediafax au declarat că instituţia publică unde au
loc percheziţii este Primăria Tulcea. Anchetatorii fac percheziţii şi la
locuinţa primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea, dar şi la
firme care ar fi încheiat contracte cu Primăria. Potrivit surselor
judiciare, printre persoanele vizate în acest caz ar fi primarul
Constantin Hogea şi un om de afaceri din judeţul Tulcea, care ar fi
obţinut ilegal contracte cu Primăria. Procurorii sunt sprijiniţi în
această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de
Intervenţie a Jandarmeriei. Constantin Hogea este la al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Tulcea.
Procurorii DIICOT București au făcut marți dimineață 22 de
percheziții într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul este
de peste 56 milioane lei. Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, percheziții au loc
și la sediul a două firme, Alfredo Fresh și Alfredo Foods, ai căror
reprezentanți sunt suspectați că au creat circuite financiare fictive,
prin care s-au sustras de la plata TVA aferentă comercializării pe piața
internă a produselor alimentare achiziționate din spațiul
extracomunitar. Acuzațiile din acest dosar sunt de evaziune fiscală,
spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat. Alfredo
Fresh și Alfredo Foods fac parte din grupul de firme Alfredo, unul
dintre cei mai importanți distribuitori de produse alimentare din
România.
Unul dintre cei mai vechi procurori criminalişti din Bucureşti
riscă să înfunde chiar el puşcăria. Procurorul de la Parchetul de pe
lângă Tribunalul București, prins în flagrant în timp ce primea mită, a
fost reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ștefan Crișu a fost prins duminică în timp ce primea 2.000 de euro
de la o persoană inculpată într-un dosar la o altă unitate de parchet și
căreia îi promisese că va interveni pentru rezolvarea favorabilă a
dosarului său. Dar şpaga urma să continue. Procurorul ar fi pretins
3.000 de euro și un telefon mobil. Duminică Ştefan Crişu s-a întâlnit
cu persoana respectivă pe terasa unei cafenele din București pentru a
primi prima tranşă de 2.000 de euro, când s-a realizat flagrantul. Procurorul
a fost reținut deoarece, fiind cazul de un flagrant, nu este necesară
încuviințarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru luarea
acestei măsuri.
Procedura pentru ridicarea maşinilor staționate neregulamentar
pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale
consiliilor locale, a decis luni Înalta Curte de Casație și Justiție,
care a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului. „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.128 alin.(1)
lit.d), art.134 alin.(2) și art.135 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la
dispozițiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) și
alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administrației publice locale
nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
art.21 lit.b) și art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării
nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative
constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe
partea carosabilă, prevăzută de art.64 și art.97 alin.(1) lit.d) și
alin.(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi
reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale”, se arată în decizia
instanței supreme. Decizia judecătorilor privind ridicarea maşinilor
este obligatorie, potrivit art.517 alin.(4) din Codul de procedură
civilă. Avocatul Poporului a formulat la Curtea Supremă un recurs în
interesul legii privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile
locale în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor
staționate neregulamentar. „Vă solicităm să constatați că problema
de drept prezentată a primit o soluționare diferită din partea
instanțelor judecătorești și, printr-o decizie obligatorie, să stabiliți
modul unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale
incidente”, se arată în recursul formulat de Avocatul Poporului. Potrivit
unei orientări jurisprudențiale majoritare, hotărârile consiliilor
locale adoptate în vederea reglementării procedurii privind ridicarea
maşinilor staționate neregulamentar, constatarea și aplicarea
contravențiilor sunt lovite de nulitate, întrucât stabilesc și
sancționează contravenții în domeniul circulației rutiere. Opinia
instanțelor judecătorești a fost în sensul că hotărârile consiliilor
locale având ca obiect ridicarea maşinilor staționate neregulamentar au
fost adoptate cu depășirea competenței ce revine consiliilor locale. Într-o
altă orientare de jurisprudență, instanțele de judecată au avut o
abordare diferită, apreciind că posibilitatea reglementării procedurii
ridicării vehiculelor staționate neregulamentar prin acte administrative
cu caracter normativ emise de autoritățile publice locale rezultă din
interpretarea unor dispoziții din Ordonanța de urgență nr. 195/2002 și
ținând seama de faptul că regulamentul în cazul specific al ridicării
vehiculelor staționate neregulamentar poate fi adoptat și prin alte acte
normative decât prin Hotărâre de Guvern.
Fostul primar PDL al Sectorului 6 al Capitalei Cristian Poteraș a
fost condamnat definitiv vineri de magistrații Curții de Apel București
la opt ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă
calificată și continuată, într-un dosar privind retrocedarea ilegală a
unor terenuri. În același dosar, au fost condamnați și alți funcționari ai
Primăriei Sectorului 6, și anume, Gheorghe Floricică — cinci ani,
Dumitru Vultur — cinci ani, Moise Daniel — trei ani și şase luni, Petre
Boncea — cinci ani, toate pedepsele fiind cu executare. Funcționarii
publici Cristina Popescu și Dorina Pitfor au primit câte trei ani cu
suspendare. Pe de altă parte, judecătorii au respins ca nefondate
acțiunile formulate de părțile civile Institutul de Cercetare-Dezvoltare
pentru Chimie și Petrochimie ICECHIM București, Academia Română –
Institutul de Biologie și Clubul Sportiv Rapid. Mai mult, instanța a
dispus desființarea titlurilor de proprietate emise abuziv (inclusiv
procesele-verbale de punere în posesie aferente) și a actelor de
înstrăinare subsecvente, o parte din documente fiind autentificate de
notarul public Manuela Mitrea, soţia fostului ministru al
Transporturilor Miron Mitrea, aflat şi el după gratii pentru corupţie. Judecătorii
au mai dispus confiscarea sumei de 19,9 milioane de euro de la Marian
Jean Căpățînă (prețul obținut din vânzarea terenului de 16.831,03 mp din
București, sector 6, str. Valea Oltului 195-197 și a terenului de
3.053,68 mp din București, sector 6, str. Valea Oltului nr.141A) și suma
de 810.000 de euro de la Nicolae Ion Berendea (prețul obținut din
vânzarea terenului de 1.054,70 mp din București, sector 6, str. Lt. Av.
Gheorghe Caranda nr.42). Instanța a dispus ridicarea sechestrului
asigurător instituit până la concurența sumei de 58.230.034 de euro
(205.306.570 de lei) asupra bunurilor mobile și imobile aparținând lui
Cristian Poteraș și celorlalți condamnați, precum și punerea
sechestrului, în vederea confiscării speciale, asupra tuturor bunurilor
mobile și imobile aparținând lui Marian Jean Căpățînă și Nicolae
Berendea. Curtea de Apel București a admis apelul declarat de DNA,
după ce fostul primar Cristian Poteraș și ceilalți inculpați fuseseră
achitați în aprilie 2014 de Judecătoria Sectorului 6. Pe 2 martie
2011, primarul de la acea vreme al Sectorului 6 al Capitalei, Cristian
Poteraș, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în
serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, în
formă continuată.
Nici nu ieşise bine din puşcărie, pentru a fi plasat în arest la
domiciliu, că Radu Mazăre și-a depus demisia din funcția de primar al
municipiului Constanța, după mai bine de un deceniu şi jumătate de
„domnie”. Documentul olograf a fost scris în arestul central al Poliției
Capitalei și înregistrat la Primăria Constanța vineri, 22 mai. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Constanța, Liviu
Tramudana, demisia, transmisă către Consiliul Local Municipal și
Primăria Municipiului Constanța, a fost înregistrată oficial și adusă la
cunoștință prefectului județului Constanța, urmând să fie prezentată,
formal, și în proxima ședință a Consiliului Local. „Vreau să
mulțumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15
ani cât am fost primar. Constanța și constănțenii au fost sufletul meu
și datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea verbal
sau nonconformist, toată priceperea și energia mea mi-am dedicat-o
comunității. Pentru greșelile făcute îmi cer iertare în fața tuturor.
Dorința mea de a face bine orașului și locuitorilor săi nu justifică
însă nedreptățile, stresul și chinul la care sunt supus de atâta vreme,
drept pentru care demisionez din funcția de primar al municipiului
Constanța. Colegilor și prietenilor le sunt dator cu mult respect și
considerație. Începând de astăzi nu-mi mai doresc o viață publică
politică — Radu Ștefan Mazăre”, se arată în textul demisiei. Înalta
Curte de Casație și Justiție a decis joi ca primarul municipiului
Constanța, Radu Mazăre, să fie cercetat în arest la domiciliu, într-un
dosar în care este acuzat de DNA de fapte de corupție, însă decizia
instanței nu este definitivă. Curtea supremă a admis o cerere a lui Radu
Mazăre de înlocuire a arestului preventiv cu măsura arestului la
domiciliu. Mazăre era în arest preventiv din 2 aprilie. Potrivit DNA,
în perioada 2006-2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul omului de
afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat și primit aproximativ două
milioane de euro de la reprezentanții a două firme, în scopul
facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării
unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau
să le deschidă în Constanța.
Andrei Rudeanu, ginerele co-președintelui PNL Vasile Blaga, a
fost reținut joi de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
București, sub acuzația de evaziune fiscală. Reţinerea a survenit după ce, în cursul dimineţii, procurori și
polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice au
făcut cinci percheziții la domiciliile și sediile comerciale ale mai
multor persoane din București, Deva și Buftea, într-un dosar penal având
ca obiect săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Percheziții
au avut loc și la sediul firmei de pază și protecție Axis Corporate
Security, deținută de Ioan Andrei Rudeanu, acesta fiind apoi ridicat de
procurori și dus la audieri. Potrivit datelor de la Registrul
Comerțului, Axis Corporate Security are sediul central în municipiul
Deva, iar ca asociați apar Mariana Aurora Rudeanu (50%) și Ioan Andrei
Rudeanu (50%), acesta având și funcția de administrator. Procurorii
susțin că, din datele și probele administrate în cauză rezultă că, în
perioada 2010 — 2014, persoanele vizate, printre care și reprezentanții
firmei de protecție și pază, ar fi desfășurat tranzacții comerciale
fictive cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. Prejudiciul
creat bugetului de stat, calculat pe baza datelor și probelor
administrate în cauză, se ridică la aproximativ 2,5 milioane de lei.
Premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis
propunerea ca Sevil Shhaideh să fie numită ministru al Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice, în locul lui Liviu Dragnea. Sevil Shhaideh are 50 de ani şi este fina lui Liviu Dragnea, dar şi a
preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicușor Constantinescu. Ea
a fost director al Direcţiei Sisteme Informatice din Consiliul Judeţean
Constanţa în perioada 1993-2007, apoi, până în 2012, a condus Direcţia
Proiecte din aceeaşi instituţie. Sevil Shhaideh a devenit secretar de
stat în MDRAP în 2012, după ce Liviu Dragnea a fost numit ministru. Postul
de ministrul al Dezvoltării a rămas vacant după ce Liviu Dragnea a
demisionat pe 15 mai, în ziua în care a fost condamnat la un an de
închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul. În urmă cu câteva
zile, pentru postul de ministru al Dezvoltării erau vehiculate două
propuneri – Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb. Liviu Dragnea a declarat,
luni, că a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu comisarul UE pentru
politici regionale, Corina Creţu, despre succesorul său la minister,
astfel încât persoana care va fi nominalizată să aibă susţinerea
tuturor.
La finele lunii martie, o ştire trecea aproape neobservată –
directorul Companiei Naţionale a Sării Salrom SA, Aurel Bucur, era dat
afară de Consiliul de Administraţie. Lui Bucur i s-a reproşat la vremea
respectivă că a semnat de capul lui un contract de 10 milioane de euro
cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.
După demitere, a fost trimis înapoi la sucursala din Târgu Ocna, dar a
fost dat afară şi de acolo. Bucur nu s-a împăcat cu ideea şi a povestit
pentru Ziarul de Investigaţii cum a fost săpat el din interiorul
companiei, dar şi pe plan politic. O adevărată telenovelă. „Pe 23 octombrie 2014, Bursa Română de Mărfuri a anunţat o licitaţie
prin care CNADNR intenţiona să cumpere 250.000 de tone de sare, pentru
deszăpezire. Oferta era valabilă doar cinci zile, timp în care era
imposibil să convoc şi Consiliul de Administraţie, şi Adunarea Generală a
Acţionarilor, aşa că am semnat contractul. Imediat au început şi
primele livrări, pentru că în anumite zone din ţară începuse deja să
ningă”, îşi aminteşte Bucur cum a început totul. El a precizează că,
imediat, a sesizat Consiliul de Administraţie, care s-a întrunit pe 5
noiembrie, prilej cu care membrii acestuia nu au ridicat niciun fel de
obiecţii, spunând că iau act de semnarea contractului. Cât despre AGA,
aceasta s-a întrunit abia la începutul lui ianuarie, pentru că până
atunci nu fuseseră întrunite condiţiile statutare.
Schimbarea de gardă de la Palatul Victoria
Între timp, la Palatul Victoria se instalase, la finele lui
decembrie, Guvernul Ponta 4, în care ministrul Economiei (în coordonarea
căruia se află Salrom) nu
mai era Constantin Niţă, ci Mihai Tudose. „Cred că mi s-a tras şi de la
această schimbare de Guvern. Au fost poliţe care trebuia plătite”,
spune Bucur. El i-a indicat în acest sens atât pe ministru cât şi pe
secretarul de stat Marcel Popa. Şi totuşi, la acea vreme nu bănuia
ce avea să i se întâmple doar câteva luni mai târziu. „Ba chiar, în
iarnă, m-a sunat ministrul personal, să mă mobilizez, să livrez sarea la
timp, ca să nu fie probleme cu deszăpezirea. Deci nu mi-a reproşat
nimic în legătură cu semnarea contractului”, spune Bucur.
„Nu mi-e ruşine să fiu remarcat de domnul Hrebenciuc”
În
acest timp, deputatul Viorel Hrebenciuc începuse să aibă serioase
probleme cu legea. Bucur, denumit de presă „omul lui Hrebenciuc”, nu se
dezice de legătura sa cu fostul deputat şi eminenţă cenuşie a PSD:
“Bănuiesc că mi se trage şi de la legătura cu domnul Hrebenciuc. Domnia
sa a fost deputat ales în colegiul Târgu Ocna. Or, eu sunt consilier
local la Târgu Ocna. Nu mi-e ruşine să fiu remarcat de domnul
Hrebenciuc, dar numirea mea la Salrom nu a fost una politică”. Aurel
Bucur spune că predecesorii săi au fost numiţi politic – Lucian Duţă,
chirurg de meserie (acelaşi care a condus şi Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate), şi Gabriel Muraru, ofiţer de carieră.
Vorbe grele la şedinţa Consiliului de Administraţie
Dar să revenim la telenovela lui Bucur. La finele lunii martie
s-a convocat intempestiv o şedinţă a Consiliului de Administraţie al
Salrom, care a durat aproape opt ore. La final, s-a decis revocarea lui
Aurel Bucur din funcţia de director general şi numirea ca director
general interimar pentru o perioadă de maxim trei luni a lui Adrian
Voicu (directorul economic al companiei). Motivul revocării invocat
de administratorii Salrom în şedinţa CA a fost încălcarea repetată a
actului constitutiv de către directorul general şi, în special, semnarea
contractului cu CNADNR. În statut se prevedea faptul că directorul
general nu poate semna în numele companiei contracte cu o valoare mai
mare de 500.000 de euro. Aurel Bucur se apără, spunând că şi în anii
precedenţi tot el a semnat contractele cu CNADNR pentru sarea livrată la
deszăpezire şi atunci nu a fost nicio problemă: „Era o cutumă. Se
întâmpla aşa pentru că în fiecare an CNADNR anunţa licitaţia pe ultima
sută de metri, cu câteva zile înainte să vină ninsoarea”.
Microfoanele „perverse” de la Târgu Ocna
Zis şi făcut. Demiterea lui Bucur devenise efectivă. Prin
contractul de mandat, la încheierea perioadei în care este director
general, compania se obliga să-i pună la dispoziţie un „post pe măsura
competenţei” şi cu un salariu de director. Aşa că a fost trimis director
la Târgu Ocna, salină la care lucrase 20 de ani. Aici,
juriştii i-au spus că nu pot să încalce Codul Muncii, care prevede o
perioadă de probă de trei luni de zile şi l-au asigurat că este o simplă
formalitate. Nici nu se instalase bine la Târgu Ocna, când, după o lună
şi ceva, a aflat că un salariat al salinei plasase microfoane în biroul
său de director. „Am vrut să sesizez organele competente, pentru
ascultare neutorizată. M-am trezitr însă de la Bucureşti cu o dispoziţie
potrivit căreia niciun director de sucursală nu poate face nicio
sesizare fără aprobarea directorului general”, povesteşte Bucur. Zis şi
făcut – a cerut aprobarea directorului general şi imediat a fost chemat
la Bucureşti. „Ajuns la Bucureşti, am fost notificat că, aflându-mă în
perioada de probă, societatea nu mai are nevoie de serviciile mele. Pur
şi simplu”. Aurel Bucur spune că nu se lasă şi că va da în judecată
Salrom, pentru concedierea sa, pe care o consideră abuzivă. Privind în
urmă, spune că a realizat că, tot timpul cât a fost director, a fost
„săpat” de şeful Corpului de Control al Salrom, Alexandru Duca. Actualul
director general al Salrom este nimeni altul decât Alexandru Duca.
Şi-au dat singuri prime, cadouri pentru secretare, s-au
distrat pe banul contribuabilului, au raportat lucrări comunitare care
nu există şi au dat pomeni electorale din banul public. Doar două din 42
de unităţi administrativ teritoriale luate la puricat de Camera de
Conturi Constanţa nu au comis ilegalităţi. Raportul de activitate 2014 al Camerei de Conturi Constanţa arată că
DNA mai are mult de lucru. Aproape că nu există comună cât de mică unde
aleşii să nu comită în 2013 ilegalităţi cu banul public, începând de la
deconturi de carburant, cadouri, prime, mese şi terminând cu lucrări
care există doar pe hârtie. De departe cel mai stufos şi plin de
nereguli raport este cel asupra activităţii Consiliului Judeţean
Constanţa, unde conducerea este judecată deja pentru fapte de corupţie.
Totalul abaterilor financiare constatate anul trecut la nivelul
judeţului au fost de 181.595 mii lei, în timp ce prejudiciul a fost de
60.141 mii lei. În total, 241,7 milioane de lei, respectiv 53,7 milioane
de euro. Dar să le luam pe rând.
Nicuşor Constantinescu: subvenţii, pomi şi publicitate ilegală de de 26,2 milioane euro
De departe cele mai multe neregului au fost constatate la Consiliul
Judeţean Constanţa, unde DNA lucrează deja la instrumentarea dosarului.
În anul
2013, instituţia condusă până nu demult de Nicuşor Constantinescu, a
plătit o groază de lucrări şi servicii fără respectarea prevederilor
legale. „Pomelnicul” Camerei de Conturi Constanţa este prea stufos
pentru a-l putea prezenta integral aici, însă cele mai mari valori ale
abaterilor figurează la contractele cu Regia Autonomă Judeţeană de
Drumuri şi Poduri: asfaltări, subvenţii, plantări de perdele forestiere,
toate fără respectarea legii. Valoarea totală a prejudiciului stabilit
de comisarii de conturi este de 39.234 mii lei iar abaterile financiare
au fost de 78.832 mii lei. Cu totul peste 118 milioane de lei, respectiv
26, 2 milioane euro.
Canalizările fantomă de la Ghindăreşti
La Ghindăreşti, primarul pesedist Adrian Vartolomei a luat ochii
comunităţii cu un centru pentru pescari, ridicat cu finanţare europeană,
dar a „torpilat” rău de tot bugetul local. Iată ce spun comisarii
de conturi care au verificat contractul „Proiectarea, execuția,
finalizarea și remedierea oricăror defecte ale lucrărilor canalizare,
stație de epurare, înlocuire rețea de alimentare apă potabilă, sursa de
alimentare cu apă potabilă din subteran, înmagazinare și distribuție în
localitatea Ghindărești, județul Constanța”: „Din inspecția la fața
locului a obiectivului <Stație de epurare> s-a constatat că, de
fapt, construcția nu există, este turnată doar o platformă de beton, iar
lucrările sunt sistate. De asemenea, din inspecția la fața locului a
bazinului de apă de 300 mc, obiectiv din cadrul aceluiași proiect, s-a
constatat că acesta nu este folosit, este acoperit de buruieni, nu este
racordat la instalația electrică, este inundat datorită faptului că nu
este etanșat, iar instalația de supraplin este montată prea jos și nu
permite umplerea la nivel. Astfel, au fost constatate prejudicii în sumă
totală de 2.670 mii lei, la care s-au calculat accesorii în sumă de 622
mii lei”. Mai mult, inspectorii au constatat că dirigenția de
șantier care a făcut obiectul unui contract distinct, încheiat în anul
2011, pentru lucrarea „canalizare, stație de epurare, înlocuire rețea de
alimentare apă potabilă, sursa de alimentare cu apă potabilă din
subteran, înmagazinare și distribuție în localitatea Ghindărești,
județul Constanța” a fost plătită nelegal, pentru lucrări și servicii
confirmate, dar constatate, în urma controlului, ca fiind neexecutate.
„Au fost vizate situații de plată și devize de execuție pentru lucrări
și utilaje care, în urma inspecției la fața locului, nu au fost găsite
la locul de desfășurare a lucrărilor”, se arată în raport. Mai pe scurt
peste 3,3 milioane de lei s- au „epurat” ilegal.
Jaf de un milion de euro în domeniul privat la Negru Vodă
Ilegalităţi
pe banii publici au fost găsite şi la Negru Vodă. „Entitatea a procedat
la înregistrarea și evidențierea eronata în fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al entității, a unor bunuri care aparțin de
fapt domeniului public al UATO Negru Vodă, reprezentând echipamentele si
instalațiile aferente rețelei de apă şi canalizare”, se arată în
raportul Camerei de Conturi Constanţa privind oraşul Negru Vodă.
Abaterile au fost estimate la 5.603 mii lei, respecti 1,2 milioane de
euro.
Uite pădurea, nu e pădurea la Pantelimon
Camera de Conturi a descoperit abateri şi în cazul Comunei
Pantelimon. Numai în ceea ce priveşte contractul de împădurie comisarii
au constatat abateri de aproape jumătate de milion de lei. „Entitatea
a efectuat plăți nelegale în suma de 378 mii lei, la care au fost
calculate majorări de întârziere în suma de 83 mii lei, reprezentând
lucrări de plantare de puieți pe o suprafață de 33 ha și lucrări de
întreținere a plantației, fără a avea la baza toate documentele
justificative necesare efectuării plăţii, respectiv situații de lucrări,
precum și alte documente care să ateste ca lucrările de plantare au
fost executate potrivit prevederilor contractuale”. Abaterile financiare
au fost cuantificate la 461 mii lei.
Găinării cu cauciucuri, pomeni electorale şi secretare
Şi potlogăriile primarilor constănţeni nu se opresc aici. Vom reda în
cele ce urmează, fără alte comentarii, pasaje din raportul Camerei de
Conturi. „Au fost efectuate plăți nelegale pentru achiziția de
produse alimentare pentru acțiuni festive și sociale, în valoare de 22
mii lei, precum și pentru achiziția de tipărituri (agende, calendare și
felicitări personalizate), cu ocazia sărbătorilor de iarnă în valoare de
9 mii lei, pentru care au fost calculate accesorii în sumă de 4 mii
lei” – UATC Grădina „Liceul Tehnologic <Radu Priscu> Dobromir a
plătit nelegal contravaloarea unor anvelope, deși instituția nu are în
dotare sau în folosință autoturisme” – UATC Dobromir „În perioada
2012-iunie 2014, primarul și viceprimarul au beneficiat nelegal de
sporuri și prime de Paști și de Crăciun astfel: primarul a beneficiat de
spor de vechime, precum și de o majorare de salariu de 52,5%
reprezentând spor pentru implementarea unui proiect cu finanțare
nerambursabilă și de primele de sărbători (Paști și Crăciun).
Viceprimarul a beneficiat de spor de vechime, de spor de condiții
periculoase, în procent de 15% și de prima de Paşti și de Crăciun” –
UATC Tuzla „Angajații Primăriei Adamclisi au beneficiat, pe lângă
drepturile salariale plătite pentru timpul efectiv lucrat, și de alte
drepturi de natură salarială care exced prevederilor legale, și anume:
indemnizație de hrană; stimulent pentru ținută; primă de ziua femeii;
primă de Crăciun; tichete cadou și stimulente pentru salariații cu
atribuții în administrarea creanțelor fiscale” – UATM Adamclisi.
Seria scandalurilor provocate de patrimoniul sindicatelor
continuă cu noi episoade, pentru că după 25 de ani de manevre imobiliare
și controverse nimeni nu mai știe care sunt imobilele din proprietatea
sindicatelor și nici cine și cum le administrează. La Galați, s-a ajuns
ca administrarea Casei de Cultură a Sindicatelor să fie „moștenită” de
fiul fostului director, devenind în mare măsură o clădire cu spații de
închiriat, pentru pizzerii, cluburi de noapte și jackpot. Cum la Casa
Sindicatelor nu au loc decât pe bani, sindicatele, câte au mai rămas,
s-au descurcat fiecare cum a putut, cele mai multe fiind la mâna
angajatorului. Cea mai norocoasă părea a fi filiala Galaţi a CNSLR-Frăția, care-și
avea sediul în „Casa E.I. Guechoff”, de pe strada Domnească nr 58, un
imobil de patrimoniu vecin cu Prefectura. Însă, luni dimineață,
liderii locali ai confederației au fost evacuați din sediu, la cererea
Primăriei Galați. Municipalitatea și-a motivat măsura prin faptul că
sindicaliștii nu și-au plătit chiria, însă Ștefan Frunză, președintele
CNSLR-Frăția Galați, spune că nu poate plăti chirie din moment ce nu are
un contract de închiriere cu Primăria. Mai mult de atât, Primăria
Galați nu are nicio dovadă că ar fi proprietara imobilului.
Sindicaliștii, luați pe sus cu jandarmii
Luni, la primele ore ale dimineții, descindere în forță în imobilul
de pe strada Domnească nr 58, în sediul filialei gălățene a
CNSLR-Frăția. Executorul Ștefan Postelnicu, angajat de Primăria Galați,
însoțit de jandarmi a dispus evacuarea filialei locale a confederaţiei, a
Sindicatului navigatorilor „Farul”, a federației sindicale Unitrans și a
mai multor organizații care aveau spații închiriate de la CNSLR-Frăția,
între care Grupul de Pescari „Lotca” și Asociația „Renașterea
Pensionarilor”. A scăpat de evacuare doar Asociația SMURD Galați, din
care fac parte Consiliul Municipal și Consiliul Județean. Reprezentanții
municipalității susțin că CNSLR-Frăția ar fi trebuit să plătească
chirie la Primărie, dar sindicaliștii susțin că nu au nici un contract
de închiriere încheiat cu Primăria Galați. Litigiul face obiectul unui
proces aflat pe rolurile instanțelor gălățene și care este departe de a
se fi încheiat. După ce Primăria Galați a câștigat la Judecătorie,
sindicaliştii au făcut recurs și instanța Tribunalului Galați ar urma să
se pronunțe pe data de 16 iunie. „Inițial am primit o somaţie să
evacuăm în opt zile, după care, în week end ne-au mai dat trei zile, ca
să nu putem face nicio hârtie, nicăieri. Le-am cerut un termen mai mare,
am spus că suntem de 25 de ani aici, că avem arhivă, că reprezentăm
nişte instituţii de stat, nu suntem locatari într-un apartament, să
scoatem mobila şi frigiderul afară şi gata. Nu am plătit chirie pentru
că nu ni s-a tăiat nicio factură, neavând contract cu Primăria.
Contractul pe care îl avem este cel din 1990, cu fosta IJGCL şi de
atunci nu a mai venit nimeni să ne demonstreze că este proprietarul
clădirii şi să-i plătim chirie”, a declarat Cosmin Apostol, vicelider al
Sindicatului Navigatorilor „Farul”, care face din CNSLR-Frăția.
Executorul și jandarmii sfidează legea
Președintele
filialei Galaţi a CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Unitrans, Ștefan
Frunză, susține că în 2013, când mai mulți lideri sindicali au înființat
Federația Unitrans au prezentat instanței de la Judecătoria Galați
dovada de sediu, iar magistrații au admis acel document, care este
valabil până în 2016 și, potrivit dreptului civil, nu poate fi anulat
printr-o acțiune în forță: „Codul de procedură civilă spune în la art.
1270: contractul valabil încheiat are putere de lege pentru părţi.
Uitaţi-vă, acolo este sediul Federaţiei Unitrans-UE, am o hotărâre a
unei instanţe, care stabileşte clar că am un contract încheiat legal
pentru un sediu aici, în Domnească, federaţia este înregistrată în
Registrul persoanelor juridice, iar dl. executor judecătoresc cu
jandarmii sfidează acest contract şi această lege a părţilor. Avem un
contract încheiat în 2013, care nu a fost atacat de instanţă şi care
produce efecte până la data expirării lui, adică până în iunie 2016. Am
avertizat şi executorul judecătoresc şi Jandarmeria că aici este sediul
Federaţiei Unitrans, am făcut dovada cu cartea de identitate că sunt
preşedintele Federaţiei Unitrans, am arătat că sediul declarat,
recunoscut şi de instanţă în baza unui contract devenit lege, este aici,
în Domnească 58, însă dânşii, în mod abuziv, au zis că nu recunosc
acest contract, ei nu recunosc art 1270 din Codul de procedură civilă”.
Avocatul CNSLR-Frăția, dus cu duba Jandarmeriei la Secția 1 Poliție
Avocatul sindicaliștilor, Nicuşor Teodorescu, s-a opus executării
silite, acuzându-i pe reprezentanții Primăriei Galați de comiterea unor
falsuri pe care le-a și denunțat printr-o plângere depusă la DNA Galați:
„Sentinţa nu este executorie şi este făcut recurs. Este un fals grosier
şi executarea este vădit ilegală.
Am sunat la 112 să vină Poliţia să constate falsul şi să-l încătuşeze.
Am fost la DNA, am înregistrat plângere penală pentru falsuri. Nu are
nimeni act de proprietate aici, Primăria nu are acte pe spaţiu. Este
inadmisibil într-un stat de drept. Deci, recursul este pe rol, pe
hotărâre nu scrie executorie, ce se întâmplă astăzi aici e criminal, e
penal! Prin lege, în 1991 şi în 2003, i-a obligat pe primari, dacă au
spaţii, să încheie contracte. Nu a încheiat nimeni nimic. Au dormit?”, a
întrebat retoric avocatul. Pentru că s-a opus executării, avocatul
sindicaliștilor a fost „umflat” de jandarmi și urcat în duba cu care a
fost dus la Secția 1 Poliție. Se pare că agenții de poliție nu prea au
avut ce să-i facă, i-au dat drumul și după jumătate de oră avocatul și-a
reluat locul în „dispozitiv”, dar fără prea mult succes. Sub protecția
jandarmilor, angajații de la salubrizare au scos din sediu mobilele
sindicaliștilor și le-au dus la un depozit al Primăriei.
Primăria acuză: profiturile din subînchiriere sunt de 54 de ori mai mari decât chiria
Potrivit
purtătoarei de cuvânt a Primăriei Galați, Emanuela Turcu, acțiunea în
forță a municipalității s-ar baza pe o sentință care permite executarea
silită a CNSLR-Frăția: ”Evacuarea se face pe baza unei hotărâri
judecătorești definitive și executorii. Este vorba despre un debit
restant de peste 99.000 de lei. Acești chiriași nu și-au mai plătit
obligațiile către Primărie din anul 2007, în condițiile în care au
stabilită o chirie lunară de un leu pe metrul pătrat, iar valoarea
contractului era de 337 de lei pe lună”. Reprezentanta
municipalității acuză sindicaliștii că prin subînchirierea spațiilor au
obținut profituri de zeci de ori mai mari decât sumele pe care ar fi
trebuit să le plătească la Primărie: „Mai mult de atât, spațiile pe care
le-au închiriat de la Primărie cu un leu pe metrul pătrat le-au
subînchriat mai departe pentru unele activități profitabile, cu sume
cuprinse între 6 euro/mp și 12 euro/mp lunar, obținând profituri de la
27 până la 54 de ori mai mari decât ar fi trebuit să plătească la
primărie”, a adăugat Emanuela Turcu.
Un proces tardiv „câștigat” anticipat
În 2011, Primăria Galați a deschis acțiune în instanță împotriva
Uniunii Județene CNSLR-Frăția, a Sindicatului Lucrătorilor de la Dunăre
„Farul”, Sind România, Asociației SMURD și Asociației Grupul de
Producători „Lotca”, obiectul acțiunii civile fiind „reziliere
contract”. Fostul primar Dumitru Nicolae voia să obțină în instanță
anularea unui contract încheiat în 1990 între Uniunea Județeană a
Sindicatelor Libere (UJSL) Galați și Întreprinderea Județeană de
Gospodărire Comunală și Locativă (IJGCL) pentru închirierea imobilului
de pe strada Domnească nr 58. După ce în 1994 a avut loc fuziunea dintre
CNSLR şi CSI Frăţia, spațiul din imobil a fost ocupat de CNSLR-Frăția
Galați. La
acel moment, contractul încheiat în 1990 nu mai era valabil, pentru că
dispăruseră ambele semnatare, și UJSL, dar și ÎJGCL. Atunci, Primăria
Galați, care a preluat patrimoniul regiei locative de stat ar fi trebuit
să se revendice ca proprietar al imobilului de str Domnească nr 58 și
să cheme CNSLR-Frăția la negocierea unui contract de închiriere. Nu s-a
întâmplat asta. După 11 ani, prin 2005 primarul Dumitru Nicolae a trimis
o notificare către CNSLR-Frăția că ar trebui încheiat un nou contract
de închiriere. A urmat o altă „pauză” de șase ani și în 2011, Dumitru
Nicolae a deschis acțiune în instanță pentru rezilierea contractului din
1990. Devenit primar al Galațiului în 2012, Marius Stan a continuat
procesul, care între timp fusese suspendat. Pe 30 octombrie 2014,
Judecătoria Galați a admis acțiunea Primăriei și a reziliat contractul
de închiriere nr. 1.185/25.06.1990, dispunând totodată „evacuarea
pârâtului CNSLR-Frăția Galați și a celorlalți pârați ocupanți din
imobilul situat în Galaţi, str. Domneasca nr. 58, precum şi a bunurilor
acestora”. Instanța a obligat „pârâtul” CNSLR-Frăția – Filiala Galați să
plătească Primăriei 75.394 lei, din care 28.636 lei este chiria
restantă din perioada ianuarie 2003 – decembrie 2012 şi 44.958 lei
majorări de întârziere. Sindicaliștii mai trebuie să plătească
cheltuieli de judecată în valoare de 5.230 lei, dar și taxe de timbru și
onorariul avocatului Primăriei Galați, de 5.208 lei! CNSLR
Frăția-Galați a făcut recurs, cerând și suspendarea executării până la
pronunțarea unei sentințe definitive. Vineri, 15 mai, instanța
Tribunalului Galați a respins ca nefondată cererea de suspendare a
executării provizorii a sentinţei civile nr 10.914/30.10.2014 a
Judecătoriei Galaţi, fără cale de atac. Tot vineri, primarul Marius Stan
a trimis CNSLR-Frăția o notificare și o somaţie de evacuare pentru
neplata chiriilor, iar luni a avut loc evacuarea. Însă procesul nu s-a terminat, Tribunalul Galați urmând să se pronunțe în acest caz la viitorul termen, pe 16 iunie 2015.
Final în coadă de pește?
Președintele
CNSLR-Frăția susține în continuare că, neavând contract, nu poate plăti
acei bani: „Nu ştim cine este proprietarul clădirii. Actualul primar
mi-a trimis o notificare şi o somaţie de evacuare că n-aş fi plătit nu
ştiu ce chirii. Dar dacă nu am contract, nu ştiu cui să plătesc şi nici
nu am cum, i-am zis să-mi facă dovada că primăria este proprietar”, a
declarat Ştefan Frunză. Imobilul de pe str Domnească nr 58 are o
istorie bogată și este cunoscut sub denumirea „Casa E.I. Guechoff” după
numele fiului unui premier al Bulgariei care a fost o vreme proprietarul
său. A fost construită în 1872, atunci fiind sediul Prefecturii
Judeţului Covurlui, până în 1906. La începutul secolului XX a ajuns în
proprietatea unei societăţi bancare din București, de la care a fost
cumpărată chiar de fiul primului ministru al Bulgariei din perioada
primului război balcanic. În anii 60, în clădirea respectivă a
funcţionat „Casa Pionierilor”, care a fost ulterior mutată, în imobilul
de str Domnească nr 58 având sediul înainte de 1989 mai multe
organizații sindicale și de aceea în 1990 a fost clădirea a fost
„moştenită” de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere.
Casa Sindicatelor, moștenită din tată-n fiu
La Galați există o Casă de Cultură a Sindicatelor Galaţi, care nu
prea mai are nicio legătură cu sindicatele. Directorul acesteia este
Ovidiu Manole, fiul fostului director, Ioan Manole, între timp decedat,
care a condus instituţia ani la rând. În vara lui 2006, Ioan Manole a
parafat o asociere între Casa de Cultură a Sindicatelor şi Galmopan SA,
firma omului de afaceri Petrică Herăscu, care voia să transforme Casa
Sindicatelot într-un mall. Iniţial se spunea că este o asociere cu
durata de şapte ani, care ar fi trebuit să se încheie în 2013, dar
actualul director, Ovidiu Manole, susține că asocierea funcţionează în
continuare. Conform înţelegerii, Galmopan urma să susţină financiar
lucrările de consolidare şi reparaţii ale faţadelor, să monteze o
centrală termică, să înlocuiască instalaţiile de încălzire şi să
reamenajeze sala de spectacole. La schimb, Galmopan dobândea 70% din
drepturile de administrare a casei. Din toate astea, Casa Sindicatelor
s-a ales cu reamenajarea sălii de spectacole. În Casa de Cultură a
Sindicatelor funcționează o filală a bibliotecii județene, sub
ferestrele acesteia, la parterul clădirii, fiind înființată pizzeria
„Per Voi”. În sala de discotecă a funcționat o vreme clubul de noapte
„Scena Cafe”, în aceste zile spațiul fiind reamenajat pentru deveni
sediul „Jackpot”.
Anchetele procurorilor DNA Galați urmăresc pas cu pas
labirintul afacerilor pe bani publici ale lui Gheorghe Bunea Stancu,
fostul președinte al Consiliului Județean Brăila. În prezent, Bunea
Stancu se află în Penitenciarul Galați, unde își ispășește condamnarea
la trei ani de închisoare din dosarul „Mită la PSD”. Până acum nu a
primit nicio pedeapsă pentru tunurile date banului public prin
contractele atribuite firmei sale de construcții, Concivia SA și
companiilor abonate la contractele CJ, Tancrad SRL Galați și Tancrad
Construct SRL Brăila. După ce zilele trecute DNA Galați a
început urmărirea penală a lui Stancu într-un nou dosar, referitor la
finanțarea din banii CJ Brăila a două cluburi sportive controlate chiar
de el, vor urma și dosarele grele, cu tunuri de zeci de milioane de lei.
Numai contractele firmei Concivia cu CJ, Primăria Brăila, primăriile
din județ și alte instituții aflate sub influența baronului Bunea, se
ridică la 65,8 milioane de lei, adică 14,6 milioane de euro.
Vârful aisbergului
Până acum, anchetele DNA s-au concentrat pe două cazuri în care
Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a acuzat pe Bunea Stancu de
incompatibilitate. În
2011, inspectorii ANI au descoperit că Stancu, în calitate de
preşedinte al CJ Brăila, a semnat cu firma sa de construcţii Concivia SA
cinci contracte, în valoare de 638.000 de euro. Baronul de Brăila a
contestat raportul ANI, dar în dosarul 8.586/2/2011, contestația i-a
fost respinsă și de Curtea de Apel București, și de Înalta Curte de
Casație și Justiție. Pe 7 august 2014, procurorii DNA au descins
acasă la Bunea Stancu și la sediul CJ Brăila, în urma perchezițiilor
fiind adunate probele pentru acordarea clientelară a unor contracte
către Concivia și Tancrad. A doua zi au fost reținuți și arestați la
domiciliu Gheorghe Bunea Stancu, dar şi vicepreședintele CJ Florin Mija,
șeful compartimentului achiziții din cadrul CJ, Nicolae Moisoiu, alți
opt funcționari CJ fiind cercetați în libertate. Sunt cercetați în
libertate și directorul general al Concivia SA, Vasile Soare, și
administratorul Tancrad SRL, Cătălin Stăncic. Procurorii DNA au început
ancheta pornind de la cinci contracte din perioada 2009-2010, dintre
care două acordate Tancrad SRL, și alte trei contracte, de 1.434.500
lei, acordate de Bunea Stancu chiar firmei sale, Concivia SA. Ulterior,
în ancheta DNA s-a vorbit de zece contracte din perioada 2009-2010 și un
prejudiciu de 2,7 milioane de lei.
Obsesia lui Bunea Stancu: „patron de fotbal, ca Becali”
Procurorii
DNA Galați au început cercetarea penală a lui Bunea Stancu într-un nou
dosar, iscat din pasiunea baronului pentru fotbal. Un apropiat al
fostului preşedinte al CJ ne-a relatat că acestuia îi plăcea postura de
„aristocrat al tranziției”, juca tenis de câmp și își dorea să fie
„patron de fotbal, ca Becali”. A și ajuns să controleze FC Brăila, club
din Liga a 2-a. În 2012, inspectorii ANI au descoperit că Bunea
Stancu a sponsorizat cu 7,5 milioane de lei două cluburi sportive în
spatele cărora erau firmele sale. Stancu a contestat raportul ANI, dar
în dosarul 6.647/2/2012, a pierdut procesele și la Curtea de Apel
București, și la Înalta Curte. La sfârșitul lunii aprilie, procurorii
DNA Galați au început urmărirea penală și în acest dosar, în care Stancu
e acuzat de obținere de foloase necuvenite, abuz în serviciu și
conflict de interese, toate în formă continuată. Potrivit DNA, și în
acest caz a funcționat „caracatița” baronului. Bunea Stancu deţine 62%
din acţiunile Bursagrirom SA Brăila, firmă pe care a înfiinţat-o în
1995, obiectul de activitate al acesteia fiind “comerţul cu ridicata al
cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat”. Cunoștea
domeniul, pentru că înainte de 1989 fusese gestionarul unui aprozar din
Brăila. Bursagrirom este acționar majoritar la trei foste
întreprinderi de stat, deţinând 53% din acţiunile firmei de construcții
Concivia SA, 62% din acţiunile Portului Hercules SA Brăila şi pachetul
majoritar la fosta reţea de restaurante Istru SA Brăila. Concivia SA
este acționar majoritar la SC Fotbal Club Dunărea Brăila și membru
fondator la Asociația Handbal Club „Dunărea” Brăila. În ordonanţa
procurorilor de la DNA Galați se arată că în perioada 28 martie 2006 – 8
martie 2012, în calitate de președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu a
iniţiat hotărârile de consiliu şi a semnat contractele de asociere între
CJ Brăila şi SC Clubul de Fotbal „Dunărea” Brăila SA, respectiv cu
Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea” Brăila. Ulterior, pe baza
contractelor de asociere, din fondurile CJ Brăila au fost virați banii
către cele două cluburi. În conturile Fotbal Club a ajuns suma de
2.300.000 de lei, iar la Handbal Club 5.192.000 de lei. Odată ajunși
banii în conturile cluburilor, o sumă de 247.122 lei a fost virată
către Istru SA Brăila, pentru că sportivii lui Bunea erau obligați să ia
masa la restaurantele lui Bunea Stancu. Profitul net al restaurantelor a
fost estimat de DNA la 61.686 de lei. Bani de buzunar, din fondurile
CJ, pentru fiul baronului, care este președintele CA la Istru SA.
Tupeu nemărginit de baron
Un capitol aparte este cel al contractelor pe care președintele CJ
Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, le-a atribuit firmei Concivia, aparţinând
„omului de afaceri” Gheorghe Bunea Stancu. Unul
dintre ele este cel pentru lucrările de reabilitare a Ambulatoriului
Spitalului de Pneumoftizilogie. Baronul a răbdat doar o lună de la
preluarea în administrarea CJ, de la Ministerul Sănătății, a trei
spitale și până la primul tun dat banilor alocați unităţilor sanitare.
Spitalul de Pneumoftiziologie a fost preluat în administrare pe baza
Hotărârii CJ Brăila nr 80/06.07.2010. La mai puţin de o lună,
preşedintele CJ Brăila semna cu Concivia SA contractul nr
138/04.08.2010, pentru „lucrări de reabilitare, amenajare şi modernizare
spaţii medicale la Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila”. Valoarea
nesemnificativă, de numai 63.284 lei fără TVA, marca doar începutul
afacerilor pe banii spitalelor „descentralizate”. Printre
contractele atribuite direct de Bunea firmei lui Bunea mai e contractul
nr 192/15.12.2009, în valoare de 794.112 lei, pentru „întreţinerea
curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene în sezonul 2009-2010, Lot
II”. Stancu i-a dat firmei sale şi lucrările de amenajare a palatului
din care conducea CJ, respectiv contract nr 23/05.02.2010, în valoare de
565.000 de lei, fără TVA, pentru „execuţie închidere terasă cabinet
etaj I Corp D Palatul Administrativ”. Cele trei contracte de 1,4
milioane lei atribuite de președintele CJ Brăila firmei sale, fără
licitație, îi demonstrează tupeul fără margini.
Directorul economic al Concivia, șef al Comisiei de Buget a CJ
Un
alt eșantion de tupeu este faptul că Bunea Stancu l-a pus președinte al
Comisiei de Buget-Finanțe a CJ pe directorul economic al Concivia,
Ionel Avram, care este consilier județean PSD din 2004, de când este și
Bunea Stancu președinte al CJ Brăila. Potrivit declarației sale de
avere nr 7/31.03.2014, Avram este director executiv economic al Concivia
SA, de la care a încasat un salariu anual de 45.722 lei. Ocupa aceeași
funcție la Concivia și în 2004, numai că salariul era mai mic, de 30.791
lei. În toți acești ani, Bunea Stancu – președinte CJ și patron al
Concivia, și Ionel Avram – președintele Comisiei de Buget –Finanțe a CJ
și director economic al Concivia, au discutat de multe ori despre cum să
împingă fondurile CJ în conturile firmei private.
Alt izvor de bani: obediența primarului Simionescu
Un capitol important din tunurile date banului public la Brăila este
cel al contractelor de 33 milioane de lei încheiate cu Concivia SA de
Primărie, condusă de Aurel Simionescu (PSD), subordonatul preşedintelui
Județenei PSD Brăila Gheorghe Bunea Stancu. Un
episod din vara anului 2014 dovedește obediența cu care Simionescu i se
subordona lui Bunea. Atunci era previzibil că Stancu va pierde
procesele cu ANI și, implicit, ar fi pierdut și mandatul de președinte
al CJ. S-a pus la punct planul după „precedentul Mircea Diaconu” ca și
Simionescu să demisioneze din funcția de primar, la alegerile anticipate
care ar fi avut loc, urmând ca Bunea Stancu să fie candidat al PSD la
Primărie, devenind astfel primarul Brăilei în locul lui Simionescu. În
compensație, Simionescu urma să candideze la președinția CJ. Dacă era
în stare de astfel de sacrificii pentru confortul politic al lui Bunea, e
evident că pentru Simionescu nu era o problemă să atribuie contracte
firmei baronului.
Contractele Primăriei Brăila cu Concivia – 34 milioane de lei
Primăria lui Simionescu a încheiat cu Concivia lui Stancu contracte în valoare de peste 30 de milioane de lei. Este
vorba de contractul nr 17/25.05.2010, în valoare de 2.700.012 lei fără
TVA, pentru construirea a două blocuri ANL în Cartierul Lacu Dulce. După
ce Primăria a preluat spitalele de la Ministerul Sănătății, a atribuit
către Concivia contractul nr 7.116/02.09.2009, de 4.625.411 lei, pentru
lucrări de reabilitare la Spitalul „Sf Pantelimon” și contractul nr
47/24.03.2010 pentru Reabilitarea Ambulatoriului la „Maternitatea” din
Brăila”, contract în valoare de 535.361 lei, la care au mai fost
adăugate alte trei contracte pentru lucrări suplimentare, valoarea
totală a lucrărilor ajungând la 916.958 lei, aproape dublu. Primăria
Brăila a mai atribuit Concivia, în asociere cu subcontractorul Confort
2000 SRL, contractul nr 42.452/03.12.2009, de 2.315.940 de lei, pentru
reabilitarea a trei corpuri de clădire de la Centrul „Sf Maria”, iar
pentru reabilitarea Școlii nr 18, asocierea Concivia SA cu
subcontractorul Egeria SRL a primit contractul 43.484/12.10.2010, în
valoare de 2.030.104 lei. În total, pentru reabilitări de școli și
spitale, Primăria Brăila alocat Concivia SA contracte în valoare totală
de 11.425.000 lei, fără TVA. La acestea se adaugă contractul pentru
reabilitarea clădirii Teatrului „Maria Filoti”, în valoare de
15.663.310, fără TVA, pe care Primăria Brăila l-a atribuit firmei
Concivia și subcontractorilor Pancronex SA Brăila şi LEN Co Electronic
SRL Brăila. În total, valoarea contractelor încheiate de Primăria Brăila
cu Concivia este de 27.188.300 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea acestor
contracte ajunge la 33.713.500 lei.
„Cotizațiile” primarilor din județ: 22 milioane de lei
Nici primarii din judeţ nu au rămas indiferenţi faţă de interesele de afaceri ale Concivia. Odată
obținute aceste finanțări prin pixul lui Bunea Stancu, o parte din
contractele de lucrări edilitare erau atribuite Concivia SA. Unii dintre
acești primari, cei pesediști, îi erau subordonați politic
președintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Contractele încheiate
de primăriile din județul Brăila cu Concivia SA în perioada 2009 – 2012
sunt în valoare de 17.626.657 lei, fără TVA. Cu TVA, valoarea
contractelor cu primăriile din județ ajunge la 21.857.000 lei.. Firma
lui Bunea Stancu a încheiat un contract de cinci milioane de lei cu
Casa Judeţeană de Pensii şi Asigurări Sociale (CJPAS) Brăila. Este vorba
de lucrările de consolidare şi restaurare a Palatului Asigurărilor
Sociale, imobil de patrimoniu aflat în administrarea CJPAS Brăila.
Directorul Sorin Enache, numit de PDL la conducerea CJPAS, nu a
organizat o licitaţie, ci doar o depunere de oferte, din care cea
câştigătoare urma să fie stabilită pe baza criteriului “oferta cea mai
avantajoasă dpv economic”. A fost depusă o singură ofertă, cea a
firmei controlate de Bunea Stancu, şi între CJPAS şi Concivia SA a fost
semnat contractul nr 18.157/18.06.2012, în valoare de 5.875.436 lei fără
TVA. Prin semnarea acestui contract, la o săptămână după alegerile
locale din 2012, când Bunea Stancu a câștigat al treilea mandat de
președinte al CJ, directorul CJPAS Brăila, Sorin Enache, şi-a câştigat
protecţia preşedintelui PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, acesta fiind
cel care îl poate menţine la conducerea instituţiei după ieșirea PDL de
la guvernare. Lucru care s-a şi întâmplat în cei trei ani trecuți de
atunci.
Afaceri și pe banii Agenției de Dezvoltare
Concivia
lui Bunea Stancu a obținut contracte și de la Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Est (ADRSE), care are sediul la Brăila și a cărei
directoare, Luminița Mihailov, era în subordonarea lui Stancu. Ca
președinte al CJ Brăila, Bunea Stancu era membru al Consiliului de
Dezvoltare Regională (CDR), sub autoritatea căruia funcționează ADRSE.
CDR Sud-Est este condus de un președinte ales prin rotație dintre şefii
celor șase consilii județene (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea,
Vrancea). Așadar a fost condus și de Bunea Stancu. La un moment dat, el a
declarat că ar vrea să o schimbe pe Mihailov, pentru că nu știa cum
cheltuie aceasta cotizația anuală a CJ Brăila la ADRSE, de 200.000 de
lei. Mihailov i-a demonstrat „practic” cum cheltuie banii și a
atribuit către Concivia SA contractul 7917/16.07.2010, în valoare de
128.502 lei fără TVA pentru lucrări de renovare la birourile ADRSE.
Procedura a fost “negociere fără anunţ de participare”, combinată cu o
singură ofertă depusă. Cea a Concivia SA. După doi ani, ADRSE a mai
atribuit Concivia SA și contractul nr 15.903/15.10.2012, în valoare de
857.924 de lei, pentru „lucrări de constructii pentru sediu ADRSE”. Cu
TVA, ADRSE a atribuit firmei lui Bunea Stancu contracte în valoare de
1.223.000 lei. Cât cotizația CJ Brăila pe șase ani.
Contracte cu statul de 14,6 milioane de euro
În total, într-o perioadă de numai trei-patru ani, instituțiile
aflate direct sau prin interpuși sub influența baronului Bunea Stancu
i-au atribuit firmei Concivia contracte în valoare de 65.800.000 de lei,
adică de 14,6 milioane de euro. Metodele de atribuire au fost
diverse, de la „atribuire fără publicarea prealabilă a unui anunț de
participare” sau „oferta cea mai avantajoasă” la organizarea unei
licitații la care se mai prezentau și firme „prietene”, cum ar fi
Confort 2000 SRL Brăila, firma lui Corneliu Alexandru Pipera, bun
prieten al lui Bunea Stancu. Firma cu pricina a mimat concurența la
contractul de 15 milioane de lei obținut de Concivia pentru reabilitarea
clădirii Teatrului „Maria Filoti”. Confort 2000 fusese
subcontractorul Concivia SA la contractul de 2,3 milioane de lei pentru
reabilitarea Centrului „Sf Maria”. După ce în 2011 Bunea Stancu a fost
acuzat de incompatibilitate, se observă că din 2012 au fost atribuite
către Concivia SA mai puține contracte, dar mai consistente, de la cinci
la 15 milioane de lei. În prezent, cu Bunea aflat în Penitenciarul
Galați, Concivia derulează în continuare contractele obținute
clientelar. Baronul Bunea Stancu își construise un imperiu al
tunurilor date banului public, un mecanism greu de oprit. În toamna
trecută, el a tras sforile din arestul la domiciliu și la un moment dat
reușise să-l impună ca președinte interimar la CJ Brăila exact pe Ionel
Avram, directorul economic al Concivia SA. Dar, de frica DNA, pesediștii
brăileni au renunțat la această variantă.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
