Curtea Constituțională a României va discuta pe 24 iunie noua
sesizare a PNL referitoare la reluarea votului la Senat în cazul cererii
de încuviințare a reținerii și arestării preventive a lui Dan Șova.
Pe 8 iunie, liberalul Cătălin Boboc a anunțat că senatorii PNL au
atacat la Curtea Constituţională hotărârea camerei superioare a
Parlamentului referitoare la reluarea votului în cazul Șova.
„Am
depus la Secretariatul general al Senatului, care va depune în aceeași
zi la CCR contestația noastră privind hotărârea redactată săptămâna
trecută în cazul cererii ministrului Justiției privindu-l pe senatorul
Șova. Așa cum am spus de la început, din luna martie, PSD a tratat acest
subiect într-un mod abuziv. Iată că evenimentele din ultima perioadă ne
lămuresc, dacă vreți, din ce cauză domnul Ponta și PSD au fost
interesați să prelungească și ar fi făcut-o în continuare dacă noi nu
făceam acea presiune în sensul respectării legii. Din păcate, ei au
forțat din nou regulamentul și toate prevederile pe care noi ne bazăm,
tratând cu lipsă de respect, dacă nu cu aroganță, legislația din țara
asta. Așteptăm ca membrii CCR să se pronunțe și noi suntem încrezători
că rezultatul va fi acela că prin votul repetat sau prin interpretarea
(votului — n.r.) din prima hotărâre dată de Senat, practic, conducerea
Senatului a creat un alt efect juridic”, a spus Boboc.
El a
continuat, arătând că senatorul Dan Șova ar trebui să se prezinte în
fața unui judecător, ca orice cetățean. „În țara asta nimeni nu este mai
presus de lege, nimeni nu are un tratament preferențial și domnul Șova,
fără a ne pronunța noi despre vinovăția sau nevinovăția dumnealui, ar
trebui, ca orice cetățean simplu, să meargă în fața unui judecător iar
acesta să se pronunțe asupra cererii Parchetului”, a adăugat el.
Senatorul
PNL Marinică Dincă a explicat că, prin contestația depusă, PNL solicită
să se respecte dispozițiile constituționale pe care CCR le-a invocat în
decizia referitoare la hotărârea din 25 martie a Senatului.
CC discută pe 24 iunie noua sesizare a PNL în cazul Dan Şova
Sute de siderurgiști de la Sidex, trimişi sa-l apere pe Iliescu
Au trecut deja 25 de ani. Printre victimele grupurilor de
mineri care au pus stăpânire pe capitală pe 14 iunie 1990 au fost și
câteva sute de siderurgiști și navaliști din Galați, care să fuseseră
instigați printr-un manifest al FSN să meargă la București pentru a-l
apăra pe președintele Ion Iliescu. Trebuia să facă scut în fața
„bandelor legionare” care atacau Capitala pentru o „întoarcere la
dictatura facistă”. Manifestul FSN îndemna și la izgonirea din țară a
„ciocoilor pribegi” Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. În seara zilei de 13
iunie, când din Valea Jiului au plecat spre București trei garnituri de
tren pline cu mineri, din Galați a plecat un prim tren cu siderurgiști
și era pregătit să ia drumul Capitalei și un al doilea tren. În zorii
zilei de 14 iunie, siderurgiștii gălățeni care perindau străzile din
București au fost ciomăgiți de grupurile de mineri, pentru că, nefiind
dotați cu salopete și lămpașe, nu păreau să facă parte din „forțele
conștiente și responsabile”, pe care Iliescu le chemase să apere
„democrația atât de greu cucerită”. Pe 14 iunie, „minerii” gălățeni au
fugit din Capitală, fiecare cum a putut, pentru că nu li s-au mai pus
trenuri la dispoziție.
Mineriada de pe 13-15 iunie 1990 a fost probabil aplicația finală
prin care Ion Iliescu încerca să-și consolideze rezultatul obținut la
alegerile din „Duminica Orbului”. Procentele obținute pe 20 mai de Ion
Rațiu și Radu Câmpeanu nu reprezentau un pericol, dar îl deranja
fenomenul Pieței Universității, pe care regimul Iliescu a hotărât să-l
demonteze prin intervenții violente ale forțelor de ordine, camuflate cu
imaginile specifice comunismului primar, cu „detașamentele
muncitorești” care fac ordine.
Un prim detașament a fost grupul de
aproximativ 200 de muncitori care în dimineața zilei de 13 iunie a
pătruns în clădirea Institutului de Arhitectură strigând „IMGB face
ordine” și acuzând că cei de la Liga Studenților sunt vinovați pentru
cele petrecute în Piața Universității. Era doar începutul, miza
importantă fiind reacția marilor bazine muncitorești, în primul rând
Valea Jiului. „Citadela muncitorească” de la Galați a intrat în cărți
prin combinatul siderurgic Sidex, care avea pe atunci 28.000 de
salariați și era un fief al FSN. Se miza probabil pe prezența la
București a unor grupuri masive de siderurgiști care să strige „Sidex
face ordine” și chiar să facă „ordine”, cot la cot cu minerii. Oricum,
nu e deloc întâmplător faptul că în timp ce trei trenuri plecau din
Valea Jiului spre București, în Gara Galați erau două garnituri cu
aceeași destinație: mineriada!
„Bandele legionare devastează Bucureştiul!”
În
cursul zilei de 13 iunie 1990, pe platforma siderurgică a fost
distribuit un manifest instigator, intitulat “foaie specială” şi editat
de “Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi, coordonat de deputatul FSN
Daniela Buruiană, care a trecut ulterior la PRM.
Era un manifest
format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare
impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele
Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare: „Preşedintele ales
al României, Ion Iliescu, în PERICOL!”; “Bandele legionare devastează
Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”.
Pericolul
în care se afla Iliescu era accentuat printr-o întrebare retorică, ce
sugera că Poliția este depășită de situație: “De ce Poliţia nu îşi face
datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, ca
gălățenii să se înroleze în detașamente ad-hoc care să-l apere pe
Iliescu, dar de această dată tonul era imperativ: “Gălăţenii pleacă spre
Bucureşti!”
„Raţiu şi Câmpeanu, afară din ţară”!
Manifestul
FSN Galați avea și câteva indicații cu privire la cei care ar fi fost
în spatele tentativei de instaurare a „dictaturii fasciste” și ar fi
trebuit eliminați.
Lista scurtă cuprindea trei nume: Coposu, Rațiu
și Câmpeanu. Textul de pe verso, intitulat “cine sunt instigatorii?” era
cât se poate de explicit: “Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne
înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi, crezînd că România e
de vînzare. S-au găsit şi vînzătorii de ţară, intelectualii care pînă
mai ieri îi cîntau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de
moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară,
care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem
întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor
să ne-o impună? Concluzia e una singură: Raţiu şi Câmpeanu – afară din
ţară!”.
Democrația originală a partidului lui Ion Iliescu lăsa loc
și unor acțiuni mai puțin violente, strângerea de semnături pentru
expulzarea lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. „La sediile FSN Galați s-au
deschis registre pentru strângerea de semnături a celor ce doresc
expulzarea din țară a lui Rațiu și Câmpeanu”, se spunea în finalul
manifestului.
Prefectura Galați a organizat trenurile cu „mineri”
Manifestul a fost răspândit în special pe platforma combinatului
siderurgic, dar și în Șantierul Naval și în oraș. Tonul instigator a
avut un puternic impact printre siderurgiştii de pe platforma Sidex,
mulţi dintre aceștia manifestându-şi dorinţa de a merge la Bucureşti.
Aprobarea
învoirilor a fost dată de conducătorii locurilor de muncă, care aveau
la rândul lor acceptul șefilor. Siderurgiștilor li s-a și spus, de către
maiștri și lideri de sindicat, că în Gara Galaţi erau pregătite două
garnituri speciale, care urmau să îi transporte la Bucureşti. Primul
tren urma să plece în după amiaza zilei de 13 iunie, la ora 18,30, iar
al doilea în jurul orei 20,30.
La
Galați, nici astăzi, după 25 de ani, nu vrea nimeni să vorbească despre
ce s-a întâmplat pe 13 iunie, cine a organizat deplasarea la București,
cine a ordonat și a semnat documentele pentru punerea la dispoziție a
celor două garnituri. De-a lungul anilor, au ieșit la iveală detalii
care puse cap la cap au dus la concluzia că de asigurarea trenurilor s-a
ocupat Prefectura Galați. Pe atunci, prefect al Galațiului era Nicolae
Beuran, fost activist PCR, care în august 1989 fusese transferat de la
Județeana PCR Cluj în funcția de secretar la Comitetul Județean PCR
Galați.
Trecuse cu brio și testul „perestroikăi” din decembrie 89,
devenind revoluționar, fiind deţinător al certificatului Seria LRM-B nr
1735. Subprefect era Traian Mândru, fost director al Fabricii de Armare
din Șantierul Naval, care a părăsit șantierul pe 20 ianuarie 1990, când a
avut loc o revoltă a navaliştilor și au fost izgoniţi din şantier toţi
foştii directori. Și Traian Mândru a ajuns revoluționar, fiind
deţinătorul certificatului Seria LRM-M nr 1198. Cei doi s-au ocupat de
organizare. Subprefectul Traian Mândru a fost cel care i-a telefonat
directorului de atunci al Șantierului Naval, Ion Mocanu, pentru a-i
spune că sunt pregătite cele două trenuri pentru deplasarea la
București.
Însă Mocanu a răspuns că nu e de accord cu deplasarea
unor navalişti în Capitală, pentru că oamenii vin la şantier ca să
muncească. Mocanu făcea parte din FSN, ca și Beuran și Mândru, era din
aceeași tabără politică, servea „doctrina”, însă refuzul său avea
legătură cu faptul că dacă accepta deplasarea la București risca o
revoltă a navaliștilor care tocmai dăduseră afară toți foștii directori
și nu le era greu să mai dea jos încă unul. Însă printre siderurgiştii
din tren s-au aflat şi salariaţi de la secţiile Ajustaj, Tinichigerie,
Mecanică şi Amenajări, de la Şantierul Naval, care au plecat la
mineriadă la îndemnul prietenilor, vecinilor sau rudelor.
Luați la șuturi de mineri
În
cele din urmă, unicul tren cu „mineri” plecat din Galați a ajuns în
Gara de Nord în jurul orei 22,30. La coborârea pe peron au primit
pachete cu pâine caldă, salam, brânză cu roşii, după care li s-au dat
indicaţiile despre cum ar trebui să participe la restabilirea ordinii în
Capitală.
Au plecat pe străzi, dar cei mai mulţi dintre ei au avut
parte de peripeţii. “Am plecat în grupuri şi am luat-o unii spre centru,
la Piaţa Universităţii, alţii spre Televiziune, unde auzisem că este
mai greu. Dimineață, în zori, ne-am întâlnit pe străzi cu grupuri de
mineri, care au crezut că suntem grupuri de adversari ai lor, pentru că
noi nu eram îmbrăcaţi ca ei, în salopete, cu căşti de protecţie şi
cizme, noi eram cu hainele noastre, de oraş. Pe atunci erau la modă
tricourile <Lacoste>, cu dungi late. Am încercat să le explicăm,
dar nici nu au vrut să ne asculte. Au sărit la noi, la bătaie, ne-au
luat la şuturi. Am fugit, ne-am rupt din grupuri. Care mai aveau rude
sau prieteni prin Bucureşti s-au adăpostit. Mulţi ne-am întors în gară
şi am plecat cu primul tren şi am coborât la Ploieşti, la Buzău, numai
să fugim din Bucureşti”, ne-a povestit Victor Cruceanu, unul dintre
navaliștii care au participat la mineriadă.
Dosarul mineriadei: plângere în 97, declarație în 2007
După mineriadă nimeni nu a mai avut chef să vorbească la Galați
despre acest episod. Cei care au fost ciomăgiți de mineri nu prea au cu
ce să se laude. Cel mult ar putea să acuze șefii că nu le-au spus că
trebuia să meargă la mineriadă nespălați, nebărbieriți și îmbrăcați în
salopete cu praf de cocs, nu în tricouri „Lacoste”.
Nici cei care au
organizat deplasarea la București nu au motive să zgândăre un subiect
penal. În 1997, un gălățean, Sterian Munteanu, a depus la Parchetul
General o plângere penală prin care se cerea anchetarea modului în care
gălățenii au fost instigați să participle la o mineriadă.
Inițial
procurorul de serviciu a refuzat să înregistreze plângerea. „Era o
doamnă procuror care după ce a citit plângerea a spus că nu poate să o
înregistreze, pentru că în cazul acelui manifest era vorba de libertatea
de opinie, de libertatea presei. Mi-a și spus <ce vreți, să nu mai
lăsăm lumea să scrie?>. Am insistat și i-am spus că ce scria acolo nu
era articol de presă, era instigare la violență împotriva unor persoane
clar menționate, Ion Rațiu și Radu Câmpeanu, care la vremea aceea erau
parlamentari, demnitari ai statului roman. Abia atunci a înregistrat
cererea. Mi-a dat un număr de înregistrare, dar eram convins că hârtia
aia o să fie închisă într-un fișet. După zece ani, în primăvara lui
2007, am avut surpriza să fiu invitat la Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Galați, unde era un procuror din echipa domnului Dan Voinea, care
m-a rugat să dau o declarație. Faptul că am dat o declarație la zece ani
de la depunerea plângerii spune totul despre cum se încearcă frânarea
cercetărilor în Dosarul mineriadei. Episodul de la Galați este minor.
Măcar în ceea ce s-a întâmplat la București să se facă lumină”, ne-a
declarat Munteanu.
Cum a rămas neterminată magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa
Din acest week end, din toată ţara spre litoral au început să
circule Trenurile Soarelui. Până pe 15 septembrie, 45 de garnituri vor
asigura legătura marilor oraşe din toată ţara cu staţiunile de la Marea
Neagră şi cu Delta Dunării. Ca şi anul trecut, Trenurile Soarelui
parcurg distanţa dintre Bucureşti şi Constanţa în două ore (cele fără
opriri intermediare, două la dus, două la întors în fiecare zi) sau două
ore şi 20 de minute (cele care opresc şi ăn gările de pe traseu).
Rămâne însă marea problemă a magistralei feroviare Bucureşti-Constanţa,
care a rămas neterminată, cu toate că a fost finanţată din bani
europeni.
Trenurile Soarelui au început să circule de vineri dimineaţă şi, cum
vremea la mare este excelentă iar apa este numai bună de scăldat (am
testat personal), nu duc lipsă de muşterii.
Compuse din vagoane
moderne, dotate cu aer condiţionat, Trenurile Soarelui sunt atractive
pentru turişti, datorită confortului şi timpului scurt de parcurs. Până
la Constanţa, pentru că de aici până la Mangalia garniturile se târâie
pe şine, din cauza stării proaste a infrastructurii. Străbaţi cei 225 de
kilometri de la Bucureşti la Constanţa în două ore, stai 15 minute
pentru ca locomotiva electrică să fie înlocuită cu una diesel, iar apoi
călătoreşti încă aproape o oră şi jumătate pentru a parcurge cei 40 km
rămaşi până la Mangalia.
Vagoanele restaurant, dotate cu case de marcat fiscale
Dar să revenim la partea bună a călătoriei. În Trenurile Soarelui,
călătorii au acces la prize pentru laptop, tabletă su telefon mobil. O
noutate a acestui an este că garniturile de lung parcurs care fac
legătura între Oradea, Arad şi litoral sunt dotate cu vagoane restaurant
sau bar, unde călătorii pot lua masa sau bea o bere.
După
ce Guvernul Ponta a emis ordonanţa cu casele de marcat fiscale, s-a
conformat şi CFR Călători. Toate vagoanele restaurant sau bar au fost
dotate cu case de marcat.
De asemenea, tot în programul Trenurile
Soarelui au fost incluse şi cele două garnituri care vor circula
suplimentar pe ruta Bucureşti Nord-Tulcea Oraş, pentru a facilita
accesul către Delta Dunării. Trebuie să vă înarmaţi însă cu răbdare (mai
puţin cu tutun, pentru că fumatul este interzis în tren). Asta pentru
că trenul merge cu viteză sporită doar până la Medgidia. Apoi, distanţa
de 144 km până la Tulcea este parcursă în două ore şi 50 de minute, din
cauza stării proaste a infrastructurii. În total, călătoria de la
Bucureşti la Tulcea durează cinci ore şi 20 de minute.
Trenurile Soarelui şi Trenurile Tineretului
O
altă facilitate care este pe cale de a fi introdusă este eliberarea
electronică de bilete în tren, prin intermediul unei aplicaţii
dezvoltate de societatea Informatică Feroviară şi care va fi instalată
pe tableta aflată în dotarea conductorului (a «naşului»).
Am testat
aplicaţia, iar conductorul a eliberat un bilet în tren, dotat cu cod de
bari şi cu tot tacâmul. Aplicaţia vine şi în sprijinul celor care-şi
cumpără bilete online, de pe site-ul www.cfrcalatori.ro. Aceştia nu vor
mai fi nevoiţi să printeze biletul online, ci doar să prezinte cartea de
identitate. De restul se va ocupa aplicaţia instalată pe tabletă, care
îi va indica conductorului faptul că pasagerul are bilet online.
Din
programul Trenurile Soarelui fac parte şi Trenurile Tineretului. Este
vorba de o garnitură care circulă în regim de Regio Expres (un personal
cu opriri mai puţine), care face legătura între Sbiu, Râmnicu Vâlcea,
Piteşti, Bucureşti Nord, Constanţa şi Mangalia. Acest tren va circula
începând cu data de 18 iunie.
Tarifele sutn studenţeşti, o călătorie
Bucureşti Constanţa costând aproximativ 30 de lei. Mai ieftin nu se
poate decât pe jos. De la Bucureşti la Constanţa şi înapoi, călătorii
îşi pot putea transporta şi bicicletele, la treburile IR 1985, 1582,
1587 şi 1588.
La Feteşti e gară nouă, dar nu sunt peroane
Modernizarea căii ferate Bucureşti-Constanţa a fost o adevărată
telenovelă. Două tronsoane din aceasta, respectiv București Nord –
București Băneasa (5 km) și Fetești – Constanța (79 km), au beneficiat
de o finanțare totală de 356,3 milioane de euro, din care 183 milioane
au fost asigurați prin intermediul unui credit contractat de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională (JBIC, actualmente JICA).
Pentru
tronsonul rămas, București Băneasa – Fetești, în lungime de 114 km,
Guvernul României a semnat în 2000 un memorandum de finanțare pentru
obținerea de fonduri ISPA. Comisia Europeană a pus la dispoziția
României suma de 231,7 milioane de euro, urmând ca Guvernul să aloce și
el de la bugetul de stat alte 77,2 milioane de euro sub formă de
cofinanțare.
Lucrările propriu-zise au început însă abia șase ani mai
târziu, odată cu cele finanțate prin creditul obținut de la japonezi.
Mai bine de doi ani de zile, traseul trenurilor spre mare a fost deviat
pe la Mogoșoaia și apoi pe centura feroviară a Bucureștiului, rezultând
întârzieri de o oră și jumătate. Totul pentru a se putea moderniza linia
ferată în zona de nord a Bucureștiului, inclusiv înlocuirea a două
poduri – cel de peste Șoseaua București – Ploiești, la fântâna Miorița,
și un altul situat chiar în Parcul Herăstrău, peste Râul Colentina.
La
începutul anului 2009, circulația trenurilor a revenit pe ruta clasică,
lucrările de modernizare fiind gata între București Nord și Fundulea.
Pe porțiunea Fundulea-Fetești (104 km) lucrările au trenat ani buni.
Italienii de la Astaldi au lucrat tradițional, ca la începuturile căii
ferate, cu buldozerul și târnăcopul.
Alte bâlbâilei în derularea
contractului au apărut la Fetești, unde gara a fost reconstruită, dar
peroanele şi liniile, nu. Din cauza faptului că proiectul tehnic inițial
de construcție a noii staţii (ansamblul de linii şi macazuri) a fost
greșit, el a trebuit refăcut. Numai că între timp a expirat perioada în
care puteau fi accesaţi banii europeni, aşa că şi acum liniile şi
peroanele din staţie sunt cele vechi. Peroane e mult spus, dacă privim
imaginea alăturată.
Lucrări neterminate la perooane au rămas în alte gări de pe traseu, cum ar fi Ciulniţa.
Revenim pe podurile lui Anghel Saligny
Acum,
intervin alte lucrări pe magistrala Bucureşti-Constanţa, străbătută de
Trenurile Soarelui. Au început lucrările, cu bani europeni, pentru
reabilitarea podurilor dunărene de la Feteşti şi Cernavodă.
La
momentul întocmirii proiectului de modernizare a Magistralei 800,
responsabilii Ministerului Transporturilor nu au luat în calcul și
aceste poduri. Cele două poduri au fost date în funcțiune în 1987, odată
cu cele rutiere și cu tronsonul de autostradă de 17 km dintre Fetești
și Cernavodă, și au preluat fluxul feroviar care până atunci se
desfășura pe podurile inaugurate în 1895, construite de Anghel Saligny.
Între
timp, în condițiile în care nu s-au mai investit bani pentru
întreținere, degradarea lor a devenit tot mai accentuată, astfel că acum
viteza de circulație este limitată la 15 km/oră. În septembrie 1895,
trenul inaugural al podului lui Saligny a circulat cu 80 km/oră.
Consolidarea
celor două poduri va necesita un efort investițional de aproape 50
milioane de euro, iar o parte din această sumă este asigurată din
fonduri europene.
Pentru a consolida podurile noi, circulaţia
trenurilor se va muta în curând pe cele ale lui Saligny. Nostalgicii vor
fi fericiţi, pentru că vor ajunge la mare ca în copilăria sau tinereţea
lor.
Ponta şi Antonescu apar în dosarul Herţanu.
De parcă nu avea destule „bube”, Victor Ponta s-a mai ales cu o
belea. Numele său apare, alături de cel al lui Crin Antonescu,
stenogramele din dosarul Herţanu-Semcu, din discuţiile interceptate
reieşind că aceştia ar fi fost informaţi şi ar fi vorbit despre
contractele de lucrări din judeţul Prahova.
Procurorii DNA Ploieşti l-au reţinut miercuri pe Adrian Semcu,
director al SC Hidro Prahova şi fost vicepreşedinte al Consiliului
Judeţean (CJ) Prahova în perioada 2008-2012, acuzat de trafic de
influenţă în dosarul în care sunt inculpaţi cumnatul premierului Victor
Ponta, Iulian Herţanu, deputaţii Sebastian Ghiță, Vlad Cosma şi
preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.
În acelaşi
dosar a fost reţinut şi omul de afaceri Gheorghe Boeru, reprezentant al
SC Romair Consulting SRL, firmă care a derulat afaceri cu SC Hidro
Prahova SA, deţinută de Consiliul Judeţean Prahova. Boeru este acuzat de
dare de mită, cumpărare de influenţă şi evaziune fiscală.
În
documentele procurorilor, obţinute de Mediafax, se arată că, începând
din 2010, anterior şi pe parcursul derulării procedurilor de achiziţie
pentru contractele de servicii şi lucrări ce urmau să fie încheiate în
cadrul proiectului cu fonduri europene „Reabilitarea şi modernizarea
sistemelor de apă şi canalizare în judeţul Prahova”, au existat discuţii
şi înţelegeri între mai multe persoane influente şi cu importantă
susţinere politică, privind realizarea intereselor vizând obţinerea, în
mod ilicit, a unor sume de bani din plăţile făcute de beneficiarul
proiectului, SC Hidro Prahova SA. Anchetatorii susţin că banii urmau să
fie primiţi, sub formă de comisioane, de la firmele agreate, pe care
fiecare dintre persoanele implicate urma să le sprijine în atribuirea
contractelor prin exercitarea influenţei pe care o aveau la conducerea
şi angajaţii SC Hidro Prahova SA, respectiv la reprezentanţii
Ministerului Mediului şi Pădurilor ce aveau atribuţii legate de
derularea proiectului.
În documentele procurorilor sunt redate mai
multe interceptări ale unor discuţii telefonice din 2010 şi 2011.
Într-una dintre aceste discuţii, din 21 ianuarie 2011, dintre Adrian
Semcu şi Nicoleta Cătălina Buzoianu, cei doi fac referire la fostul
lider PNL Crin Antonescu şi preşedintele PSD, Victor Ponta, când discută
despre încheierea contractului de „Asistenţă tehnică pentru
managementul proiectului, proiectare, supervizare lucrări” din cadrul
proiectului cu fonduri europene. Din discuţii rezultă că Antonescu ştia
de „toate dedesubturile” lui Sebastian Ghiţă, iar acesta din urmă ar fi
vorbit cu Victor Ponta:
„BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Am vorbit cu ăsta.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Da?
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Păi a zis măcar să o rezolve aşa…, jumate, adică să-i dea ree.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Aha.
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Şi diseară, când termină acela, că se duce nu ştiu unde, se mai întâlnesc o dată, pe seară.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Dar nu au dat încă verdictul ăia?
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Nu, nu.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Dar cât crezi că mai durează? Sau el ce zice?
BOZIANU
NICOLETA CĂTĂLINA: Mă, el zice că deseară ar avea un răspuns mai clar.
La 7, nu ştiu când are întâlnirea, a zis că, cum termină acolo, mă sună
iar şi dacă e ceva mai mult de vorbit, mâine ori mă duc până la jumatea
drumului ori vine el, ori nu ştiu… ceva de genul ăsta.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Îhî.
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Cam aşa am discutat cu el.
SEMCU ADRIAN-EMANUIL: Am vorbit cu tovarăşul CRIN.
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Da?
SEMCU
ADRIAN-EMANUIL: L-am sunat, nu mi-a răspuns şi în 2 minute mă sună
înapoi. Lejer, foarte aşa… Ştie de toate dedesubturile lui GHIŢĂ, dar
el a vorbit cu PONTA. Şi i-a zis Băi, e problema voastră, la Prahova nu
cedez, unul e al nostru. Nu contează care ( n.n. ulterior a fost
încheiat contractul cu asocierea formată din SC GROSSMAN ENGINEERING
SRL, administrată de cumnatul premierului Ponta Victor Viorel, Herţanu
Iulian Cristian, şi SC EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL) Şi el… tot el
zice…: Băi ADI, să fiu sincer şi drept, eu cred că ar fi mai important
judeţul, că la Ploieşti e CĂTĂLINA, e organizaţia, avem fieful totuşi
de nivel… nu-mi fac probleme. Dar în judeţ… Exact gândirea mea.
Ştii?
BOZIANU NICOLETA CĂTĂLINA: Da”.
Procurorii redau în
documentele din anchetă şi o discuţie din 19 septembrie 2011, când
Adrian Semcu este contactat de Mihai Ştefănescu şi discută despre
proiectele din judeţul Prahova, Ştefănescu spunând că acestea ar fi deja
împărţite de „mogul”, care „face toate jocurile”. Evident, aşa cum
precizează şi anchetatorii, este vorba despre Sebastian Ghiţă. În
discuţie se face referire şi la „ăla micu’ „, procurorii făcând
menţiunea că referirea este la Vlad Alexandru Cosma.
Parlamentarii coaliţiei au făcut scut în jurul lui Victor Ponta.
Exact ca în cazul Dan Şova, parlamentarii din arcul
guvernamental au făcut scut în jurul premierului Victor Ponta. Deputaţii
au respins marţi solicitarea DNA de avizare a urmăririi penale a
premierului Victor Ponta, şi pentru conflict de interese, votul fiind
231 ”pentru” respingerea urmăririi penale şi 120 ”împotrivă”.
Votul popular a legitimat doar Parlamentul, Guvernul, preşedintele
şi autorităţile locale, nu o altă putere, a perorat Victor Ponta de la
tribuna Camerei Deputaţilor, referindu-se la puterea judecătorească şi
cerându-le deputaţilor să se pronunţe în acest sens prin votul care urma
să fie acordat în cazul său.
„Vă rog să vă pronunţaţi şi să arătaţi
că Parlamentul şi Executivul în egală măsură sunt puteri constituţionale
care pot şi trebuie să-şi exercite atribuţiile aşa cum sunt prevăzute
de Constituţie şi cum au fost învestite prin votul popular. Un vot
popular care nu a legitimat o altă putere decât Parlamentul, Guvernul şi
preşedintele, nu o altă putere. Votul popular este pentru aceste puteri
şi pentru puterea locală, pentru autorităţile locale”, a spus Ponta.
El
le-a cerut deputaţilor să nu voteze politic în cazul său, ci să exprime
un vot politic doar la moţiunea de cenzură, arătând că el, ca deputat,
nu a votat atunci când a considerat că puterea Parlamentului sau a
Guvernului este încălcată abuziv de o altă putere. „Ca deputat, ştiţi
foarte bine că nu am votat când am considerat că se încalcă puterea
Parlamentului sau a Guvernului în mod abuziv de o altă putere a ţării.
Vă rog frumos să nu votaţi politic astăzi, ci să votaţi ca cetăţeni şi
ca deputaţi iar vineri, la moţiunea de cenzură, să votaţi politic”, a
spus Ponta în faţa deputaţilor.
Dan Voiculescu a pierdut definitiv procesul cu Traian Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu a câștigat definitiv la Curtea
de Apel București procesul în care fusese dat în judecată de mogulul Dan
Voiculescu, pentru afirmațiile făcute de șeful statului în iulie 2012
în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului cu privire la
controlul Justiției.
Inițial, în martie 2013, Judecătoria Sectorului 5 respinsese
acțiunea lui Dan Voiculescu, cu privire la obligarea președintelui de a
retracta, în mod public, cele spuse și publicarea hotărârii definitive
pronunțate în cauză, însă a admis un capăt de cerere cu privire la
caracterul ilicit al afirmațiilor lui Traian Băsescu la adresa lui Dan
Voiculescu.
În mai 2014, Tribunalul București a admis apelul
președintelui și a înlăturat caracterul ilicit al faptei, decizie
menținută și la recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel București. În
iulie 2012, Parlamentul a declanșat procedura de suspendare a lui
Traian Băsescu din funcția de șef al statului. În discursul ținut în
plenul Parlamentului, Traian Băsescu a făcut referire la încercarea USL
de a controla Justiția, amintind în context o declarație a lui Dan
Voiculescu.
„Sunt opt ani de când cu migală, cu perseverență s-a
construit independența Justiției față de politic. Știu că aveți probleme
de neînțeles legate de acest lucru. Am văzut și afirmațiile făcute de
unul dintre liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu,
trebuie să controlăm Justiția. Dragii mei concetățeni, această vreme a
trecut. Nu puteți să întoarceți realitățile instituțiilor, ca Parchet
General, DNA, ÎCCJ, la modul de supunere din anul 2004. Tentativa
dumneavoastră de a acapara toate funcțiile de decizie în nominalizarea
înalților demnitari ai sistemului de justiție este una greșită și poate
să eșueze la referendum”, declara la acea vreme Traian Băsescu.
În
aceeași zi, Dan Voiculescu a anunțat că-l va acționa în judecată pe
Traian Băsescu pentru afirmațiile defăimătoare făcute la adresa lui.
”Îl voi acționa în judecată pe Traian Băsescu pentru afirmații
defăimătoare. Nu-i voi solicita nicio daună materială, ci doar să
recunoască public că a mințit”, susținea atunci Voiculescu.
Ovidiu Tender şi Marian Iancu, puşcărie în dosarul Carom Oneşti
Cu doar o zi înaintea expirării termenului de prescripţie,
Ovidiu Tender a fost condamnat luni la 12 ani şi şapte luni de
închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani după gratii
în dosarul Carom, în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi spălare de
bani. Decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti este definitivă.
De altfel, Ovidiu Tender a şi fost ridicat de poliţişti de la
locuinţa acestuia din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, pentru a fi dus
la Penitenciarul Timişoara.
Ovidiu Tender se afla, luni, la locuinţa
sa din comuna Dumbrăviţa, la periferia Timişoarei, iar după anunţarea
deciziei Curţii de Apel Bucureşti poliţiştii s-au prezentat la
domiciliul acestuia, în jurul orei 16.00, chiar dacă mandatul de
executare a pedepsei nu sosise încă.
Mandatul a sosit în jurul orei
18.00, după care poliţiştii i l-au prezentat lui Ovidiu Tender şi l-au
ridicat, după aproximativ o jumătate de oră. Soţia lui Ovidiu Tender a
declarat presei că acesta este nevinovat, iar motivul pentru care a fost
condamnat are legătură cu faptul că a denunţat-o pe Alina Bica.
„A
avut cinci intervenţii pe cord, soţul meu e nevinovat şi a vrut să
participe la acest simulacru de proces, fără martori, fără probe, fără
expertize. Consider că este o mascaradă şi un genocid. O să mă lupt
pentru soţul meu, atât aici, cât şi în străinătate. Motivul pentru care a
fost condamnat este faptul că a denunţat-o pe Alina Bica. Dacă ar putea
să mă aresteze pe mine în locul lui, m-aş duce, pentru că eu sunt
sănătoasă, el nu e”, a declarat femeia.
După aflarea deciziei,
avocatul lui Ovidiu Tender a declarat că omul de afaceri nu se va opune
în executarea ei, dar, în continuare, apărarea va încerca să obţină
anularea acestei hotărâri.
Marian Iancu era deja după gratii, după ce
fusese condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, pe 14 octombrie
2014, la 12 ani de închisoare în dosaru Rafo, pentru evaziune fiscală
şi spălare de bani.
În decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti îi
condamnase pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe
Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, în dosarul Carom.
Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care luni a dat o
decizie definitivă.
Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat
ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400
miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de
1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi
oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin
intermediul unui circuit financiar complex.
Victor Ponta este urmărit penal în dosarul lui Dan Şova.
Premierul Victor Ponta a fost anunţat vineri că este urmărit
penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la
evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul
Turceni – Rovinari. Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut imediat
demisia. În martie, premierul declara sus şi tare că va demisiona dacă
pe numele său va începe urmărirea penală. Acum se face că uită şi spune
că nu demisionează.
Preşedintele Klaus Iohannis a ieşit public vineri şi a anunţat că,
în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul Victor Ponta este
învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia.
Şeful
statului a spus că, în opinia sa, este o ”situaţie imposibilă” pentru
România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Premierul Victor
Ponta a anunţat că respectă poziţia publică a preşedintelui, dar că a
fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai forul
legislativ îl poate demite.
„Astăzi, Direcţia Naţională Anticorupţie a
comunicat public că primul-ministru Victor Ponta este învinuit de fapte
penale. După părerea mea, este o situaţie imposibilă pentru România ca
primul-ministru să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte,
pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o
criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia
primului-ministru Victor Ponta”, a declarat Iohannis, la Palatul
Cotroceni.
„Aceste consideraţiuni şi solicitarea de demisie le-am
comunicat primului-ministru într-o discuţie pe care am avut-o acum
câteva minute”, a precizat Iohannis. El a făcut acest anunţ la scurt
timp după ce s-a întâlnit cu Victor Ponta la Cotroceni.
Premierul
Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură
privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi
spălarea banilor în dosarul Turceni-Rovinari, fapte pe care le-ar fi
săvârşit în perioada în care era avocat, au anunţat procurorii DNA.
Nu
mai devreme de luna martie a acestui an, în contextul anchetării
cumnatului său, Ponta promitea, într-o emisiune televizată, că va
demisiona din postul de prim-ministru dacă în cazul lui va fi începută
în vreun dosar urmărirea penală, precizând însă că speră că, în 2015,
guvernele nu sunt schimbate cu mijloace judiciare.
Acum, se pare că a uitat cu bună ştiinţă promisiunea făcută românilor acum două luni…
Ioan Oltean s-a mai căptuşit cu un dosar pentru fapte de corupţie.
Deputatul PNL Ioan Oltean, fost vicepreşedinte şi secretar
general al PDL, a fost audiat joi de procurorii DNA Oradea. Surse
apropiate anchetei au declarat pentru Mediafax că Oltean a fost pus sub
învinuire într-un dosar de corupţie.
Procurorii DNA Oradea au suspiciuni că Ioan Oltean se face vinovat
de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în legătură cu
numirea unei persoane într-o funcţie publică. Ioan Oltean a mers la DNA
Oradea însoţit de un avocat, fără a face însă declaraţii nici la
intrarea şi nici la ieşirea din sediul instituţiei.
Direcţia
Naţională Anticorupţie anunţa, în septembrie 2013, că a început
urmărirea penală faţă de Ioan Oltean, care atunci era preşedinte al PDL
Bistriţa-Năsăud şi vicepreşedinte al partidului la nivel naţional,
pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei, în scopul
obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite, în formă continuată şi pentru favorizarea infractorului.
„Din rezoluţia de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că
există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada 2010-2011,
în calitate de preşedinte al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud a
unui partid, de vicepreşedinte (2001-2011), respectiv secretar general
al aceluiaşi partid (mai 2011 – iunie 2012), învinuitul Ioan Oltean şi-a
exercitat influenţa asupra preşedintelui, respectiv asupra
vicepreşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Bistriţa Năsăud, precum şi
asupra unor înalţi demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul
Dezvoltării Regionale şi a Turismului şi Ministerul Economiei, în
vederea adjudecării licitaţiilor către anumite firme sau pentru alocarea
de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primăriile conduse
de primari din cadrul partidului din care învinuitul face parte”, se
arăta într-un comunicat de presă al DNA.
Potrivit DNA, Ioan Oltean
era cercetat şi pentru favorizarea infractorului, procurorii susţinând
că, în seara de 22 martie 2012, a anunţat două persoane că a doua zi DNA
urma să facă percheziţii la domiciliile acestora, într-un dosar în care
erau cercetate pentru fapte de corupţie în legătură cu procedurile de
achiziţie şi contractele derulate de Consiliul Judeţean Bistriţa.
Minciuna lui Dan Şova iese din nou la iveală.
Comisarul european pentru
Transport, Violeta Bulc, a lansat joi un avertisment serios la adresa
autorităţilor române, cu prilejul unei întrevederi pe care a avut-o la
Bruxelles cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Violeta Bulc l-a
atenţionat pe Ioan Rus să pună accentul pe dezvoltarea transportului
feroviar şi să închidă căi ferate doar dacă este neapărat necesar. Cu
această ocazie a ieşit din nou la iveală minciuna fostului ministru al
Transporturilor Dan Şova, care susţinea cu tărie că oficialii Comisiei
Europene i-au cerut să închidă 4.000 km de cale ferată.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, s-a întâlnit joi la Bruxelles
cu Violeta Bulc, comisarul european pentru Transporturi. Cei doi au
discutat discutat pe marginea Master Planului General de Transport, dar
au fost abordate și teme de actualitate ale politicii de transport de la
nivelul Uniunii Europene, a informat joi seara Ministerul
Transporturilor (MT).
’’Comisarul european pentru Transport a
recomandat României ca în strategia de dezvoltare a infrastructurii
feroviare să acorde atenție potențialului maxim de dezvoltare a acestui
tip de transport, iar reducerea rețelei de cale ferată să fie judicios
realizată, numai după ce au fost epuizate toate celelalte posibilităţi
de rentabilizare a acesteia’’, a declarat Ioan Rus.
Violeta Bulc: la nivelul UE, accentul va fi pus pe transportul feroviar
Violeta Bulc a subliniat că la nivelul Uniunii Europene accentul
va fi pus în viitor pe transportul feroviar și a vorbit de o orientare
strategică a Uniunii Europene spre căile ferate, dat fiind potențialul
acestui tip de transport în tot spaţiul comunitar. Ea le transmite
autorităților române că în strategia de dezvoltare a căilor ferate să
fie analizate nu doar date de trafic și date economice, ci să se țină
cont și de eventuale evoluții și dezvoltări ale căilor ferate, mai
precizează MT.
Ioan
Rus s-a repliat după ce a auzit poziţia tranşantă a comisarului Violeta
Bulc, dezicându-se, practic, de colegul său de partid Dan Şova.
Ministrul a dat asigurări că autoritățile române iau foarte serios în
calcul faptul că viitorul aparține căilor ferate, tendință evidentă în
toate statele membre UE. De asemenea, Ioan Rus a precizat că și
creșterea favorabilă a economiei românești va face posibilă luarea
deciziilor potrivite, mai ales că dezvoltarea corespunzătoare a rețelei
de cale ferată va potența dezvoltarea proiectelor navale și aeriene din
Master Planul General de Transport și va da greutate dezvoltării
Portului Constanța.
Ministrul Transporturilor a dat asigurări că
Master Planul General de Transport respectă în totalitate rețeaua TEN-T
Core și Comprehensive, iar apoi, în prioritizarea proiectelor, e luat în
calcul interesul national, care înseamnă nevoia de interconectivitate a
regiunilor istorice ale țării.
Siim Kalas, predecesorul Violetei Bulc, a scos primul la iveală minciuna lui Dan Şova
Noua luare de poziţie a Comisiei Europene, de această dată prin vocea comisarului Violeta Bulc, vine la opt luni după ce predecesorul său Siim Kalas spusese practic acelaşi lucru. La solicitarea Europeanul.org, Siim Kallas a dezvăluit, în toamna anului trecut, că oficialii Comisiei Europene nu au cerut reducerea reţelei de cale ferată din România. A fost pentru prima oară când Dan Şova a fost prins cu minciuna, în această speţă, evident!
Iată ce răspuns tranşant a trmis în toamnă, la solicitarea Europeanul.org, purtătorul de cuvânt al lui Siim Kallas, Dale Kidd:
“Comisia Europeană a adoptat ținte ambițioase pentru creșterea traficului feroviar și dezvoltarea infrastructurii feroviare, în Cartea Albă a Transporturilor din 2012. Serviciile Comisiei sunt în strâns contact cu autoritățile române nu numai în ce privește Master Planul, dar și pe baza Memorandumului de înțelegere a balanței plăților, a Acordului de Parteneriat 2014-2020 și a altor programe operaționale pentru aceeași perioadă pentru implementarea fondurilor europene structurale și de coeziune. Vreau să vă reasigur că CE nu (sublinierea lui Dale Kidd – n. red.) a cerut sau convenit cu România închiderea a 4.000 km de căi ferate”.
Adică exact ce susţinea, fără vreo tresărire în glas, Dan Şova că i s-ar fi cerut de la Bruxelles. Acum, luarea de poziţie a comisarului european Violeta Bulc nu face decât să întârească cele afirmate de oficialii Comisiei în octombrie anul trecut. Şi anume că Dan Şova a minţit!
Dosarul Romprest a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT.
La aproape o lună de când procurorii au descins pentru
percheziţii la societatea de salubrizare Romprest şi acasă la patronul
ei, Florian Walter, dosarul de evaziune fiscală de 18 milioane de euro a
fost trimis în judecată. Un număr de 18 persoane au fost trimise în
faţa magistraţilor de procurorii DIICOT Ploiești în dosarul Romprest.
Printre acestea nu se află însă şi Florian Walter, care a fugit din ţară
şi acum este de negăsit.
Anchetatorii au dispus disjungerea cercetărilor față de omul de afaceri Florian Walter, dat în urmărire.
Pe
rolul Tribunalului Prahova a fost înregistrat, la data de 29 mai,
dosarul având ca obiect „constituirea unui grup infracțional organizat”,
în care 18 persoane au calitatea de inculpat, iar SC Compania Romprest
Service SA, controlată de Florian Walter, apare ca parte responsabilă
civilmente, primul termen fiind stabilit pentru marţi, 2 iunie.
Șeful
DIICOT Ploiești, Ionuț Botnaru, a declarat pentru Agerpres că
cercetările au fost disjunse față de omul de afaceri Florian Walter,
care se sustrage urmăririi penale, fiind dat în consemn la frontieră din
data de 6 mai. Ulterior, instanța a dispus emiterea unui mandat de
arestare în lipsă pe numele său.
Printre cei 18 inculpați trimiși în
judecată în acest dosar se află și unul dintre finanțatorii FC Petrolul
Ploiești, Nicolae Capră, soția sa, Cristina, având calitatea de martor
în acest dosar. Nicolae Capră, aflat în arest preventiv, și soția sa au
fost trimiși în judecată în luna decembrie a anului trecut, alături de
alte 14 persoane, între care Daniel Capră, finanțatorul principal al
Petrolul Ploiești, și directorul general al clubului, Marius Bucuroiu,
într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15,4 milioane de
euro.
Romprest şi suveica evaziunii
Omul de afaceri Florian Walter, care este şi patronul U Cluj,
este acuzat că a pus bazele unui grup infracțional organizat, format din
23 de persoane, care a desfășurat, în perioada 2012-2014, operațiuni
financiare din sfera evaziunii fiscale și a spălării banilor, utilizând
ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil și TVA de
plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite firme și
utilizarea de societăți comerciale tip fantomă, pentru
realizarea operațiunilor ilicite. Potrivit DIICOT, Walter a inițiat și a
coordonat aceste circuite financiare pe mai multe paliere, ce au avut
drept scop înregistrarea în contabilitatea societății Compania Romprest
Service SA București a achizițiilor, de la diverse societăți comerciale,
utilizate exclusiv pentru emiterea de facturi.
După înregistrarea în
contabilitatea societății a facturilor aferente achizițiilor fictive,
sumele consemnate în documentele respective erau virate, inițial, în
conturile firmelor fantomă emitente, ulterior fiind transferate în
conturile altor societăți comerciale de tip fantomă, fiind retrase în
numerar și preluate de Florian Walter.
Prejudiciul produs bugetului
consolidat al statului prin activitatea infracțională a grupului
coordonat de Florian Walter, patronul Romprest, se ridică la 4,5
milioane de euro, reprezentând impozitul pe profit și taxa pe valoarea
adăugată, la care se adaugă alte 14 milioane de euro (60.494.600 de
lei), bani supuşi procesului de reciclare. În cauză au fost instituite
măsuri asiguratorii până la concurența sumei de 18 milioane de euro.
Oțelul, evacuat de ArcelorMittal de pe Stadionul Oțelul.
Afacerile cu stadioane merg strună la Galați, orașul condus
de primarul Marius Stan, fost director al Clubului Oțelul până la
alegerile locale din 2012. Oțelul a evoluat în ultimii ani pe Stadionul
Oțelul, dar pentru asta plătea o chirie 20.000 de euro pe lună
multinaționalei ArcelorMittal. Aceasta a primit la privatizarea Sidex,
din 2001, de la Guvernul Năstase, „la pachet” cu combinatul siderurgic,
și Stadionul Oțelul. Acum, pentru că FC Oțelul are datorii la plata
chiriei, administrația ArcelorMittal a hotărât ca de pe 2 iunie să
înceapă evacuarea clubului Oțelul de pe stadionul care-i poartă numele.
Multinaționala
dă afară de pe stadion echipa Galațiului, retrogradată în Liga a 2-a,
în condițiile în care municipiul Galați, prin primarul Marius Stan și
consilierii municipali, au dat în folosința gratuită a Fundației
ArcelorMittal ditai Baza Sportivă „Siderurgistul”, care se întinde pe
4,5 ha, formată dintr-un stadion, două săli de sport, o clădire de
birouri și un minihotel, în valoare de cel puțin 15-20 milioane de euro.
UPDATE Evacuare cu perspectivă directă spre piața afacerilor imobiliare
După ce în cursul zilei de marți reprezentanții combinatului
ArcelorMittal au început un inventar al Stadionului Oțelul și
operațiunea decurgea lent, părând că le va lua câteva zile, în jurul
orei 17,00 au întors foaia și le-au transmis celor de la Clubul „Oțelul”
ca în cel mai scurt timp să elibereze toate spațiile ocupate la
stadion.
Angajații clubului și-au luat cutiile cu documente, mobile
și alte bunuri, trofeul de campioană a Ligii 1 din 2011 și Supercupa
câștigată în același an și le-au cărat la fosta bază „Ancora”. În cursul
după amiezei, reprezentanții ArcelorMittal au luat în primire de la
reprezentanții clubului și apartamentele amenajate în sediul fostei case
comerț exterior Sidex Trading SRL, de pe strada Domnească, în care
fuseseră cazați unii din jucătorii Oțelului. Tot marți, reprezentanții
ArcelorMittal au anunțat conducerea Oțelului că a fost reziliat
contractul de comodat pentru Baza Sportivă Siderurgistul, care
constituise „paravanul” preluării bazei de la Primăria Galați de către
combinat.
Așa că la acest moment ArcelorMittal Galați este
proprietarul Stadionului Oțelul, o arenă goală care nu mai are nicio
utilitate în condițiile în care nu mai este niciun club care să o
închirieze de la combinat, dar și deținătorul dreptului de a folosi
gratuit Baza Siderurgistul pe o perioadă nedeterminată de timp. În cazul
Stadionului Oțelul este previzibil ca mai devreme sau mai târziu să fie
demolat și terenul să ajungă pe piața afacerilor imobiliare.
ArcelorMittal face inventarul dinaintea evacuării
Oțelarii au avut, sub conducerea antrenorului Ion Marin, un final
de sezon foarte bun, dar nu s-au putut salva de la retrogradare. Măcar
au satisfacția că în etapa 27 au relansat lupta pentru titlu, învingând
Steaua cu 2-1 chiar pe Arena Națională, iar în minutele de prelungiri
ale ultimului meci a bătut-o tot cu 2-1 și tot în deplasare pe
contracandidata la titlu, ASA Târgu Mureș, consolidând poziția Stelei de
campioană a Ligii 1.
În
tabăra Oțelului situația este complicată: salarii neplătite, bani
puțini din drepturi de televizare, plecări de jucători și un patron, Dan
Grigore Adamescu, care, dincolo de condamnarea la patru ani și patru
luni de închisoare, mai degrabă vrea să ia decât să dea bani la Oțelul.
Toate astea anunță o viață grea în Liga a 2-a și dacă nu erau de ajuns, o
nouă veste proastă: administrația combinatului ArcelorMittal a somat FC
Oțelul ca marți, 2 iunie, să părăsească Stadionul Oțelul, din cauza
acumulării unei datorii de peste 200.000 de euro la plata chiriei.
„Au
venit la stadion patru reprezentanţi ai Combinatului şi ne-au transmis
că marţi trebuie să predăm stadionul”, a declarat Cristian Munteanu,
team-managerul Oţelului. Purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galați,
Dorian Dumitrescu, ne-a declarat că administrația combinatului „nu a
formulat o poziție cu privire la această situație”. Neoficial, pe surse,
se spune că reprezentanții ArcelorMittal nu au au de gând să accepte
prelungirea contractului, în condițiile în care nu au garanții că FC
Oțelul își va plăti datoria și va plăti în continuare chiria de 20.000
de euro/lună.
La termenul din somație, marți, 2 iunie, au venit la
stadion trei reprezentanți ai ArcelorMittal care au început inventarul
dinaintea evacuării clubului de la stadion. Clubul Oțelul va fi mutat
probabil lângă triajul Gării CFR Galați, la fosta Bază Sportivă
„Ancora”, care aparține clubului și a fost reamenajată pentru echipele
de juniori și tineret.
Adrian Năstase l-a făcut pe Lakshmi Mittal patron de stadion
Unul
dintre cei mai bogați oameni din lume, Lakshmi Mittal, acționarul
principal și președintele Grupului ArcelorMittal a devenit proprietarul
Stadionului Oțelul la privatizarea Sidex din 2001, când Guvernul
Năstase a dat pe tavă și mai multe obiective edilitare ale Galaţiului,
care nu aveau nimic în comun cu producția de oțel.
Atunci, trustul
lui Lakshmi Mittal a devenit proprietarul grădiniției „Piticot”, al
terenului de sub Grupul Şcolar Metalurgic și al şapte fundații de
blocuri de pe Faleza Dunării, pe care indienii le-au vândut cu 1,5
milioane de euro patronului Vega 93 Galați, Cornel Istrate. Guvernul
Năstase i-a mai făcut cadou lui Mittal și Priza de la Dunăre, prin care
este asigurată jumătate din apa brută necesară preparării apei potabile
pentru consumul Galaţiului și a încercat, dar nu a mai avut timp, să
transfere la ArcelorMittal și Electrocentrale SA, care asigură
încălzirea orașului.
Așa că gălățenii cumpără de la combinatul lui
Mittal numai apa din Dunăre, nu și gigacaloriile. Pe lista cadourilor
s-a aflat și Stadionul Oțelul, construit în 1982 pentru Clubul FC Oțelul
și situat într-o zonă centrală a Galațiului. Poate deveni oricând o
afacere imobiliară, cele câteva hectare valorând milioane de euro.
Câțiva ani, administrația ArcelorMittal s-a comportat ca proprietar al stadionului, dar și al Clubului Oțelul. Acum este doar proprietarul stadionului și încasează chirie de la club. Pe 30 martie 2005, la Registrul Comerţului a fost înregistrată SC FC Oţelul SA Galaţi, la care acţionari erau cinci persoane fizice care pe atunci erau directori la ArcelorMittal: senior managerul Ionel Borş şi directorii Radu Nicu, Aurelian Mocanu, Mirela Gătin şi Mihai Ungureanu, fiecare cu câte 19,2% din acţiuni, fostul club, Asociaţia Clubul de Fotbal Otelul deţinând 4%. Altfel spus, ArcelorMittal era proprietarul clubului prin interpuși. Până în 2012, administrația combinatului ArcelorMittal a fost principalul sponsor, finanțând anual clubul cu 2,5-3 milioane de euro.
În 2012, sponsorizările au fost oprite. Oțelul câștigase titlul în
2011, dar din cele 18 milioane de euro încasate de la UEFA mai
rămăseseră doar patru milioane. Este un capitol în care fac cercetări
procurorii DNA Galați. Atunci a avut loc „aranjamentul” lui Marius Stan,
care odată devenit primar a intermediat preluarea Clubului Oțelul de
către Dan Grigore Adamescu. Stan și Adamescu s-au certat, pentru că după
preluarea Oțelului noul patron nu investea în club și nu ținea cont de
părerile lui Stan.
Relațiile au devenit ireconciliabile după ce
Adamescu a săltat și ultimii bani, încheindu-i Oțelului o poliță de
patru milioane de euro la firma sa, Astra Asigurări. Între timp și
administrația ArcelorMittal a început să taie facturi Oțelului,
percepând o chirie de 20.000 de euro/lună pentru Stadionul Oțelul. Este o
chirie de trei ori mai mare decât chiria de 7.000 de euro pe care o
plătește AFC Dinamo pentru Stadionul din Ștefan cel Mare.
Skandenberg pe Baza „Siderurgistul”
Administrația ArcelorMittal evacuează FC Oțelul de pe stadionul
construit construit în anii 80 special pentru această echipă în
condițiile în care a primit în folosință gratuită, de la Primăria
Galați, Baza Sportivă „Siderurgistul”.
Numai
terenul acesteia, de 4,4 ha, valorează cel puțin 10 milioane de euro.
Dar la valoarea de inventar a bazei se mai adaugă o construcție imensă
ce găzduiește două săli de sport, plus o clădire de birouri și un
minihotel. Baza „Siderurgistul” a fost construită pe baza unui contract
încheiat în martie 1998 între Sidex şi Consiliul Municipal Galați, prin
care municipalitatea oferea terenul în concesiune pentru zece ani,
perioadă la finalul căreia Primăria devenea proprietara terenului și a
tuturor construcțiilor.
Astfel, din 2009 Baza Sportivă
„Siderurgistul” a devenit proprietatea Primăriei Galați. Administrația
combinatului a cerut prelungirea concesiunii, dar fostul primar Dumitru
Nicolae, fost director general al Sidex, a preferat ca baza să rămână în
proprietatea municipalității, care începuse și un proiect de
construcţie a unui bazin olimpic. Potrivit fostului viceprimar Nicușor
Ciumacenco, își dorea preluarea Bazei „Siderurgistul” și directorul de
atunci al Oțelului, actualul primar Marius Stan: „Ştiu că la momentul
respectiv era o persoană şi nu-i nici un secret, era vorba de actualul
primar, Marius Stan, care îşi dorea foarte mult ca Baza Siderurgistul să
fie luată de Clubul Oţelul”.
Marius Stan a făcut cadou Baza „Siderurgistul” lui ArcelorMittal
Lucrurile
s-au schimbat după ce în 2012 a devenit primar al Galațiului chiar
Marius Stan. În vara lui 2012, Stan era prieten cu Adamescu,
investitorul „strategic” pe care îl găsise pentru preluarea Oțelului,
așa că a pus umărul la preluarea Bazei „Siderurgistul” de către
ArcelorMittal, pe o perioadă nedeterminată, pentru ca ulterior
ArcelorMittal să dea baza în comodat Clubului Oțelul.
În august
2012, Consiliul Municipal a adoptat, la inițiativa primarului Marius
Stan, hotărârea nr 30/09.08.2012, prin care era aprobată „atribuirea în
folosinţă gratuită a terenului în suprafaţă de 44.092 mp, situat în
Galaţi, pe str. Cloşca, Fundaţiei ArcelorMittal România”. În hotărârea
CLM se spune că localizarea terenului de pe str Cloșca este identificată
în anexă, însă anexa hotărârii e o pagină albă. Nu este vorba de un
teren oarecare, ci de terenul pe care se află Baza „Siderurgistul”, cu
toate acareturile.
De fapt, inițiatorul Marius Stan și consilierii
municipali au consfinţit atribuirea Bazei Sportive „Siderurgistul” în
folosinţa gratuită a Fundaţiei ArcelorMittal, pe o perioadă
nedeterminată de timp. Restul, povestea cu comodatul, n-are nicio
valoare. Terenul de 44.092 mp, situat în preajma Falezei Dunării, este
deosebit de valoros. Numai valoarea celor 4,4 ha ar fi de cel puțin 9-10
milioane de euro, dar dacă adăugăm și sălile de sport, clădirea de
birouri și minihotelul, valoarea totală a bazei poate fi de cel puțin
15-20 milioane de euro.
Simpla folosire a Bazei „Siderurgistul” o
perioadă îndelungată de timp deschide posibilitatea ca ArcelorMittal să
devină proprietarul acesteia printr-o simplă acţiune în instanţă,
invocând principiul uzucapiunii. Uzucapiunea este o modalitate de
dobândire a proprietăţii, prin posedarea neîntreruptă a unui bun, pentru
o perioadă de timp fixată de lege, de de 10, 20 sau 30 de ani.
Posesia
trebuie să îndeplinească anumite conditii: să fie continuă în perioada
invocată, să fie publică, adică să aibă de notorietate publică și să fie
de bună-credinţă, adică în perioada de folosinţă posesorul să se
comporte ca un proprietar al bunului. Aceste prevederi se aplică pentru
uzucapiunea de 10 ani, dacă posesia a fost de bună credinţă şi bunul se
află în circumscripţia aceluiaşi tribunal judeţean cu domiciliul
adevăratului proprietar.
Team-managerul Oțelului: „n-au venit cu stadionul din India”!
Combinatul lui Lakhsmi Mittal a devenit stăpân pe stadioanele
Galațiului: este proprietar al Stadionului „Oțelul” construit în 1982
pentru Clubul Oțelul, și are în folosință gratuită Baza „Siderurgistul”
pe termen nedeterminat.
Nu
mai punem faptul că are posibilitatea de o a dobândi în instanță, prin
uzucapiune. Deja e prea mult. Dincolo de prostiile Guvernului Năstase,
s-a depășit limita, ajungându-se ca ArcelorMittal să evacueze echipa de
fotbal a Galațiului de pe stadionul construit în 1982 tocmai pentru
această echipă. Ca să nu mai deschidem și „cutia Pandorei” în cazul
privatizării Sidex la „preț redus”.
Team-managerul Clubului Oțelul,
Cristi Munteanu spune că este imoral ce se întâmplă: „Deşi este în
proprietatea Combinatului, acest stadion a fost construit pentru
angajaţii de acolo şi în special pentru această echipă, Oţelul Galaţi.
Până la urmă, n-au venit cu stadionul din India sau din Franţa. Moral,
este stadionul Oţelului şi al Galaţiului şi nu este normal ca echipa să
fie dată afară din propria casă”, a declarat Munteanu.
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
