Compania multinaţională producătoare de medicamente GlaxoSmithKline, care a primit anul trecut în China o amendă record de trei miliarde de yuani (483 milioane de dolari) pentru corupție, se confruntă cu noi acuzații de dare de mită, de această dată în România.
Compania este deja suspectată de dare de mită în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria și Irak. Ultimele acuzații se referă la faptul că GSK a plătit unor medici români sute și într-unul din cazuri mii de euro între 2009 și 2012 pentru prescrierea medicamentelor sale, inclusiv tratamente de prostată Avodart și Duodart și medicamentul Requip pentru boala Parkinson.
Potrivit unui e-mail demascator trimis luni conducerii companiei (o copie a acestui mail a fost obținută de Reuters), medicii au fost plătiți pentru prescrierea cu predilecție a produselor companiei. Unii dintre doctori au fost plătiți chiar de mai multe ori. Totodată, GSK le-a oferit medicilor mai multe deplasări în străinătate și le-a plătit sub acoperirea unor participări la consilii consultative, potrivit acestui email.
Conducerea companiei a declarat ca va examina „foarte atent” aceste acuzații, care acoperă o perioadă dinainte de a se angaja, în decembrie 2013, să nu mai plătească medici pentru a vorbi în numele ei sau pentru a participa la conferințe internaționale. „Primim scrisori de acest gen din când în când. Salutăm și sprijinim posibilitatea ca oamenii să vorbească dacă au dubii”, au declarat oficialii GSK, într-un comunicat dat publicităţii la Londra. „Uneori găsim unele lucruri și acționăm în consecință, alteori descoperirile noastre nu fundamentează problemele ridicate”, adaugă GSK.
Expeditorul e-mail-ului din România a declarat că informaţiile vor fi trimise Departamentului Justiției din Statele Unite și Securities and Exchange Commission, care investighează GSK pentru posibile încălcări ale Foreign Corrupt Practices Act (Legea privind practicile de corupție în străinătate).
GlaxoSmithKline, acuzat de corupţie în România.
Mişu Negriţoiu a încălcat embargoul impus de SUA Iranului.
Deşi conducea subsidiara unei bănci occidentale în România,
ING Bank, actualul şef al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară
(ASF), Mişu Negriţoiu, a apelat la metode mai puţin ortodoxe, mai
degrabă balcanice, pentru a rotunji afacerea olandezilor. El nu s-a dat
în lături să mijlocească o tranzacţie dubioasă prin care compania
aviatică naţională Iran Air a cumpărat un motor de avion. Asta în ciuda
faptului că Iranul se afla sub embargou comercial impus de Statele Unite
şi comunitatea occidentală.
Din postura de şef al ING România, Mișu Negrițoiu a încuviințat o
tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus
de SUA Iranului. ING România a jucat un rol esențial ca bancă de
tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o instituţie
financiară iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania
aeriană Iran Air. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea
lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul.
Mișu
Negrițoiu a apelat la o metodă pe care banca-mamă ING o mai utilizase și
pe alte piețe supuse embargoului – Cuba, Myanmar, Coreea de Nord,
Sudan, Siria – și a falsificat documentele bancare pentru a ascunde
originea americană a motorului și destinația lui, şi anume piața
iraniană, informează realitatea.net
.
Tranzacția a avut loc în 2003-2004 şi a încălcat codul
penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control),
instituţie a Ministerului american de Finanțe al cărei rol este de a se
asigura că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat. Pe
cale de consecinţă, Mișu Negrițoiu s-ar afla pe lista neagră a
Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a
intra în SUA pentru o perioadă de timp.
Falsificări de documente
Nu numai că a făcut tranzacţia, însă Mişu Negriţoiu a recurs şi
la falsificarea unor documente. Actualul şef de la ASF a încuviințat la
acea vreme modificarea conținutului unor documente bancare pentru a
ascunde că ING România s-a implicat în încălcarea embargoului. Numai că
jongleria a fost depistată de OFAC.
Scandalul
iscat de ancheta OFAC a precipat într-o primă fază înlăturarea lui Mișu
Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de
Administrație. Faza a doua a însemnat plecarea lui Negrițoiu din ING
România, anul trecut, şi numirea sa în fruntea ASF.
Dar să vedem ce
se arată în documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care
Mișu Negrițoiu era director ING România, și din care reiese că, în urma
unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING
România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
„II.11 În
noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de președintele Bill Clinton
spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile
comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și
juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de
elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a
emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele
companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de
avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar
scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine
americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia
transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania”.
Investigatorii
americani continuă, dezvăluind că, în noiembrie 2013, exportatorul
român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea
transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul
motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta
cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul
iranian.
ING trebuia să verifice legalitatea tranzacţiei
„Responsabilitatea
băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât
importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul
american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o
firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de
embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără
aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și
Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o
face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul
american. Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea),
destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters
certificatul de origine american din documentele originale și orice
referire la Iran. Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu
ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și
ascunderea originii americane a bunurilor”, se arată în document.
Autorii
acestuia precizează că ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat
girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura,
transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de
1,2 milioane de dolari exportatorului american.
Conform documentului,
OFAC „are argumente să creadă că, felul în care s-a comportat ING în
această tranzacție, a dus la încălcarea Codului Penal American (IEEPA,
50 U.S.C., §§ 11701-06 și TWEA, 50 U.S.C., App. §§ 1-44)”.
În martie
2004, o banca americană care trebuia să facă plata către furnizor a
observat o discrepanță într-o cerere de rambursare legată de această
scrisoare de credit și a informat ING România că din această cauză nu e
autorizată să plătească. Banca americană s-a adresat ING Amsterdam
pentru a rezolva problema. În același timp, un angajat al ING România a
informat banca americană că această scrisoare de credit era emisă de
Bank Tejerat din Iran. Banca americană a raportat tranzacția către OFAC.
OFAC
a tras concluzia, din acest incident, că ING România, sub conducerea
lui Mișu Negrițoiu, a acționat de mai multe ori folosind același modus
operandi în mai multe tranzacții care încălcau embargoul american asupra
Iranului, că un asfel de setup era unul pus la punct cu aprobarea și cu
buna știință a conducerii băncii.
Investigaţie pe piaţa asigurărilor, declanşată de inspectorii Consiliului Concurenţei.
Consiliul Concurenței a declanșat, din oficiu, o investigație
privind posibila încălcare a regulilor naționale și comunitare de
concurență de către Media Xprimm, UNSAR, societățile de asigurare membre
ale UNSAR, precum și alte societăți de asigurare.
Investigația are ca obiect un posibil schimb de informații sensibile
din punct de vedere comercial între concurenții de pe piața serviciilor
de asigurare, potrivit Consiliului Concurenţei.
În cadrul
investigației declanșate, Consiliul Concurenței precizează că a făcut
inspecții inopinate la sediile Uniunii Naţionale a Societăţilor de
Asigurări din România (UNSAR), Media Xprimm și la sediile unor societăți
de asigurare membre ale UNSAR. Documentele ridicate în cadrul acestor
inspecții se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul
procedurilor specifice investigației.
Consiliul Concurenței
menționează că inspecțiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în
cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament
anticoncurențial. Efectuarea acestor inspecții nu reprezintă o
antepronunțare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește vinovăția
întreprinderilor investigate și nici în ceea ce privește rezultatul
final al investigației declanșate.
Torţionarul Alexandru Vişinescu, 20 de ani de puşcărie. El va fi şi degradat militar
Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru
Vișinescu a fost condamnat vineri de Curtea de Apel București la 20 de
ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente inumane.
Instanța a mai dispus degradarea militară a lui Alexandru Vișinescu.
El a fost obligat de instanță să plătească, în solidar cu Ministerul
Finanțelor Publice, Ministerul de Interne și Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, despăgubiri de 300.000 de euro către trei părți civile,
urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat, după cum urmează:
Nicoleta Eremia — 50.000 de euro, Elena Iacob — 100.000 de euro și Anca
Cernea — 150.000 de euro. În plus, el trebuie să plătească statului
român cheltuieli judiciare în valoare de 25.000 de lei.
Judecătorii
au mai dispus să mențină sechestrul asigurător pus anterior pe un imobil
și acțiuni la SIF-uri deținute de Vișinescu. Decizia nu este
definitivă.
Pe 14 iulie, la ultimul termen al procesului, un procuror
de la Parchetul General a cerut condamnarea lui Vișinescu la 25 de ani
închisoare și degradarea militară. Tot atunci, procurorul de ședință a
declarat că, în cazul lui Alexandru Vișinescu, ar trebui aplicată
detenția pe viață, însă, cum acesta are peste 65 de ani, pedeapsa maximă
prevăzută de legea penală este de 25 de ani.
Alexandru Vișinescu,
fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis în
judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra
umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților
politici. Procurorii susțin că, în perioada 1956 — 1963, Alexandru
Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a
săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice, care au avut ca rezultat
persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici
încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale
ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive
de ordin politic.
Gabriel Berca acuzat de DNA de trafic de influenţă
Fost consilier prezidenţial şi fost ministru de Interne, Gabriel
Berca a fost reţinut joi de DNA Bacău, care-l acuză de trafic de
influenţă în perioada 2010-2012, după ce ar fi primit 180.000 de euro de
la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să
atribuie bani unei primării.Gabriel Berca a fost chemat la
audieri joi dimineaţă la DNA Bacău, într-un dosar privind fapte de
trafic de influenţă, în cauză fiind în atenţia anchetatorilor şi fostul
deputat Mihai Banu.
Fostul senator Gabriel Berca ar fi suspectat de
trafic de influenţă, după ce, prin intermediul lui Mihai Banu, deputat
în perioada faptelor, a pretins de la omul de afaceri Viorel Rusu şi a
primit, atât pentru sine cât şi pentru partidul din care făcea parte, în
mai multe tranşe, peste 180.000 de euro. În schimbul banilor, Berca, în
calitate de senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a
Partidului Democrat Liberal, ar fi promis că va interveni pe lângă
membri ai Guvernului din acea perioadă, în vederea alocării unei sume de
bani Primăriei comunei Ardeoani, judeţul Bacău, necesară achitării
lucrărilor de construcţie, în valoare de aproximativ 5,6 milioane de
lei, executate de firma omului de afaceri.
Gabriel Berca a fost
consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu şi ministru de
Internelor în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. El a fost şi secretar
general al Guvernului, în perioada în care Executivul era condus de
Călin Popescu Tăriceanu.
Gabriel Berca a fost prefectul judeţului
Bacău, în perioada 2005 – 2008, senator de Bacău, în legislatura 2008 –
2012 şi ministru al Administraţiei şi Internelor în anul 2012. La
începutul lunii iunie, UNPR anunţa că fostul ministru de Interne Gabriel
Berca s-a înscris în formaţiune. Berca a fost membru PMP,
vicepreşedinte pentru regiunea Nord-Est, iar anterior fusese membru al
PDL.
I-am dus cu preşul 18 ani şi acum a venit nota de plată.
Compania canadiană Gabriel Resources a depus o cerere de
arbitraj împotriva Romaniei la Centrul Internațional de Soluționare a
Disputelor Relative la Investiții (ICSID). Gabriel Resources precizează
că acțiunea vizează disputa companiei cu autoritățile române în legătură
cu dezvoltarea proiectului minier Roșia Montană, la care Gabriel
Resources deține o participație de 80,69%.
Compania canadiană susține că, în continuare, caută să ajungă la un
acord la nivel înalt cu autoritățile române pentru a soluționa disputa.
Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-și protejeze
drepturile și interesele în România, și în absența dorinței
autorităților române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă
la Justiție printr-o cerere de arbitraj și a angajat firma White &
Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar.
„Compania crede în
continuare că este în interesul tuturor acționarilor în acest proiect,
în special al statului român, dacă s-ar autoriza și dezvolta acest
proiect iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu președintele
României și Guvernul pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat
președintele director general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry.
Gabriel
Resources a amenințat încă din luna septembrie 2013 că va da în
judecată Guvernul român și că va cere despăgubiri de până la patru
miliarde de dolari, din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de
investiții”. Procedurile de arbitrajul comercial internațional în
general, iar cele de arbitraj împotriva guvernelor în particular, au
devenit din ce în ce mai populare, câștigând teren în fața litigiilor
tradiționale derulate în tribunal. Creșterea numărului de tratate
bilaterale de investiții dintre țări a condus la un avans puternic al
numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin
curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, cunoscută sub denumirea de Centrul
Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții
(ICSID). În general, cazurile de arbitraj comercial internațional sunt
judecate cu ușile închise și tind să fie mai scurte decât litigiile la
tribunal și conduc la decizii finale la care nu se poate face apel,
chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.
Compania Roșia
Montană Gold Corporation intenționează să dezvolte la Roșia Montană cea
mai modernă mină din România, propunându-și să extragă aproximativ 300
de tone de aur și 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de
lingouri. Compania a fost înființată în anul 1997, în județul Alba,
acționari fiind compania minieră de stat Minvest Deva — cu 19,31% și
Gabriel Resources — cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar
primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa,
depășind astfel primele două țări din top, Finlanda și Suedia.
Percheziţii la Nicolae Păun, zis Niky Scorpion. 800.000 de lei pe care nu-i poate justifica
Procurorii anticorupţie au descins marţi la una din firmele
deţinute de deputatul Nicolae Păun. Acesta le-ar fi cerut bani
cetățenilor de etnie romă pentru a susține în Parlament legea amnistiei,
au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acelorași surse, deputatul se lăuda în faţa cetățenilor romi ”că a rezolvat cu legea și trebuie să cotizeze”.
Direcția
Națională Anticorupție a dispus un control antifraudă la SC Niky
Scorpion Alcom SRL, firmă care ar fi controlată de parlamentarul Nicolae
Păun și la care, în urma verificărilor de marți, ar fi fost găsită suma
de 800.000 de lei care nu poate fi justificată. Un control similar a
fost dispus și la SC Pedros Impex SRL, într-un dosar aflat în lucru la
Secția a II-a din cadrul DNA.
Activitățile de control au început
marți, iar perioada avută în vedere pentru verificări este 1 ianuarie
2014 — până în prezent, arată sursele.
Nicolae Păun, alături de alţi
nouă deputaţi PSD – Marian Ghiveciu, Gheorghe Bogdan, Marius Manolache,
Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin
Traicu, Eugen Uricec -, au iniţiat proiectul de modificare a Codului
penal. Proiectul prevede că măsurile preventive pot fi dispuse „dacă
există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o
persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul
asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării
sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de
la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.
Hoteluri și pensiuni de 73 mil €, vândute cu turiști în camere.
Aproape 70 din cele peste 300 de unități hoteliere care funcționează pe litoralul românesc sunt scoase la vânzare în plin sezon estival. Proprietarii acestora ori s-au săturat de afacerile din turism, ori i-au prins băncile la mijloc și au fost executati silit.
Litoralul are în acestă vară o ofertă bogată în servicii turistice, dar și în…. hoteluri. Pe site-urile specializate în comerțul cu spații și imobile comerciale sunt puse în vânzare nu mai puțin de 68 de hoteluri, pensiuni și alte spații de cazare.
Prețurile sunt pentru toate buzunarele: 150.000 de euro costă o vilă la Eforie Nord, cu 14 camere, deloc pretențioasă, şi 94.000 de euro, o pensiune cu opt camere, tot la Eforie Nord. La polul opus se află hotelurile cu mai multe etaje și implicit, camere. Hotelul de trei stele Corina din Venus, cu 127 de camere, costă la prima strigare 1,6 milioane de euro, pentru un complex hotelier din stațiunea Cap Aurora se cere suma de 5,2 milioane de euro plus TVA, două hoteluri din centrul stațiunii Mamaia se vând cu câte patru milioane de euro bucata.
De departe, cea mai mare ofertă a momentului este Complexul Hotelier Vulturul din Venus, pentru care actualul proprietar cere 6,5 milioane de euro plus TVA. Chiar în acest sezon estival, în care este licitat, hotelul oferă o reducere de 10% pentru grupurile mai mari de zece persoane și a șaptea noapte de cazare este gratuită. De altfel, majoritatea unităților de cazare scoase la vânzare funcționază la capacitate optimă. Indiferent dacă au încasări mai mici sau mai mari, “miresele” din turism sunt fete bătrâne pentru orice agent imobiliar.
“Metrul pătrat construit pe litoral costă câteva sute de euro. Dacă ceri, de exemplu, pentru o pensiune 300.000 de euro, este mult peste prețul pieței”, a precizat Marius Mureșanu, expert imobiliar.
Hoteluri la jumătate de preț pe litoralul bulgăresc
Dacă
ar fi să comparăm din punct de vedere imobiliar litoralul cu riviera
bulgărească, vecinii noștri au un avantaj major: au fost scoase la
vânzare hoteluri noi-nouțe sau construite de doar câţiva ani, care au în
primul rând alt aspect, dar și alte condiții pentru turiști. Spre
comparație, un hotel construit acum 20 de ani pe litoralul românesc nu
se mai încadrează noilor cerințe în materie de confort turistic.
Și
în acest sezon estival litoralul bulgăresc este un concurent cât se
poate de serios, fie că vorbim despre tarife, condiții de cazare sau
hoteluri de vânzare. Și nici măcar nu trebuie să comparăm condițiile de
pe fiecare rivieră, pentru că se știe că majoritatea hotelurilor
bulgarilor sunt cu mult mai noi. Este de ajuns să analizăm politica de
vânzări pentru ca să ne dăm seama cine va câștiga.
Hotelul Elena din
Balcic, construit în stil mediteraneean, are un preț de 390.000 de euro.
Complexul Royal, de trei stele, situat în apropiere de Nisipurile de
Aur, are un preț redus de 349.000 de euro, după ce înițial fusese scos
la vânzare pentru 649.000 de euro.
Și reducerile se țin lanț la
bulgari. O unitate hotelieră de patru stele din Sozopol, amenajată după
standardele de apart-hotel, care costa inițial 17,9 milioane de euro se
vinde acum cu 11,9 milioane de euro, hotelul The Castle din Nisipurile
de Aur are o reducere de peste 50%, de la 3,2 milioane de euro la 1,5
milioane de euro.
“Demolatorul” Dan Matei Agathon
Situația actuală din turismul românesc este strâns legată de
isteria privatizărilor pe litoral din mandatul fostului ministru al
Turimului Dan Matei Agathon.
Acesta
a avut două mandate la șefia Turimului, 1992-1996 și 2000-2003. În
ultimul său mandat s-au vândut la greu hoteluri pe litoral, fără ca
statul român să ceară experiență și clauze post-privatizare noilor
proprietari. Conta doar cine dădea mai mult la licitație.
Așa au
devenit frații Ioan și Viorel Micula proprietari peste 12 hoteluri, din
care majoritatea sunt acum în paragină. După ce le-au cumpărat, fații
Micula, dar și alți așa-ziși investitori în turism nu au băgat un leu în
modernizare, asftel că în prezent acestea arată jalnic. Tot din caza
lipsei investițiilor, nimeni nu vrea să le cumpere sau cel puțin nu la
prețul cerut de actualii proprietari.
KPMG România, legături bizare cu şeful ASF, Mişu Negriţoiu.
Multinaţionala KPMG se află în România într-un cel puţin
bizar conflict de interese, situaţie care a ajuns şi la urechile marilor
şefi de la Amsterdam. Compania este administrator special la Astra
Asigurări însă în paralel, cu aceeaşi echipă de experţi, face audit şi
la alte două societăţi de asigurări, concurente pe piaţă cu societatea
lui Dan Grigore Adamescu. Întâmplător sau nu, KPMG are o strânsă
legătură cu ING, bancă pe care ani la rând a condus-o actualul şef al
Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu.
Compania multinaţională de consultanţă KPMG a fost desemnată anul
trecut de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) drept
administrator special la Astra Asigurări, societate deţinută majoritar
de omul de afaceri Dan Grigore Adamescu.
Scopul declarat al
instituirii unui administrator special la Astra era acela de a încerca
să redreseze societatea, sufocată de datoriile neplătite de Adamescu. O
misiune foarte nobilă, însă pe o piaţă atât de concurenţială şi
sensibilă nu se poate aplica dictonul „scopul scuză mijloacele”. Pentru
că atunci când, pentru a redresa o societate, te foloseşti de informaţii
confidenţiale ale competitorilor, la care ai acces, lucrurile nu sunt
tocmai cuşere.
Dar să vedem cum stau lucrurile. Aşa cum spuneam,
KPMG este administrator special desemnat de ASF la Astra. În paralel,
însă, KPMG face audit la alte societăți de asigurări din România. Mai
exact Euroins România şi AXA Life.
O licitaţie controversată, cu efecte perverse
Anul trecut, ASF a organizat o licitaţie pentru auditarea a 13
societăţi de asigurări, care reprezintă peste 80% din sectorul de
asigurări din România. Este vorba de o auditare pe baza unui program
european privind solvabilitatea societăților de asigurări.
Rezultatele
licitaţiei au fost făcute publice în februarie anul acesta, iar
câştigătorii sunt Mazars, Ernst&Young Assurance Services, Deloitte
Audit, KPMG Audit şi Pricewaterhousecoopers Audit. Procedura prin care
s-au desemnat auditorii a iscat la vremea respectivă un scandal de
presă, fiind pusă la îndoială corectitudinea ei.
Pe baza atribuirii
făcute de ASF, KPMG face auditul la Euroins, pentru suma de 499.000 de
lei (peste 100.000 de euro), şi AXA Life, pentru 375.000 de lei.
Ei
bine, aceeași echipă de la KPMG care este administrator special la Astra
face auditul și la aceste societăți de asigurări, concurente cu Astra
pe zona RCA şi a asigurărilor de viaţă. Surse din piaţă au declarat
pentru Ziarul de Investigaţii că auditul făcut de către această echipă
emite rapoarte părtinitoare, în defavoarea societăţilor de asigurări
concurente cu Astra.
Una dintre aceste societăţi, nemulţumită de
atitudinea celor de la KPMG, a solicitat o contraexpertiză companiei
Towers Watson, care infirmă raportul de audit făcut de către KPMG. În
plus, surse din piaţă ne-au declarat că tot mai multe societăţi de
asigurări se gândesc serios să dea în judecată ASF pentru modul în care a
fost organizată licitaţia.
Care sunt cifrele reale de la Astra Asigurări?
La
rândul ei, Astra Asigurări se „pricopseşte” şi ea cu un auditor în urma
licitaţiei de care am făcut vorbire mai sus, şi anume Mazars, pentru
suma de 623.000 de lei. Surse din piaţă ne-au declarat că, în urma
auditului, Mazars a descoperit că societatea KPMG a raportat date
eronate că administrator special al Astra Asigurări. Cifrele raportate
de Mazars ar diferi atât de mult de cifrele raportate de către KPMG,
încât a apărut un conflict major între cele două societăți.
Revenind
la auditul desfăşurat de KPMG la Euroins România şi AXA Life, trebuie
precizat faptul că, potrivit legislației europene, se interzice ca o
echipă care este administrator special la o societate să facă şi audit
la o societate concurență. Această dublă implicare a aceleiaşi echipe
este interzisă şi de regulamentul intern al KPMG.
Ei bine, în ciuda
acestor interdicţii, aceeași echipă care semnează rapoartele de
administrator la Astra semnează şi rapoartele făcute de către KPMG altor
societăți de asigurări concurente.
KPMG România, răspuns corporatist
Contactaţi de Ziarul de Investigaţii, reprezentanții KPMG România
ne-au răspuns, ce-i drept cu promptitudine, însă pe alocuri extrem de
tehnic, dar fără să nege faptul că aceeaşi echipă a companiei este şi
administrator special la Astra, şi auditor pentru concurenţă.
„Orice
misiune KPMG, indifferent de client, tematică, complexitate sau durată,
are la bază proceduri foarte stricte privind aplicarea permanență a
standardelor internaționale și naționale de independența, etică și
integritate. Acest proces presupune verificarea prealabilă și
asigurarea că nu există conflicte de interese cu privire la acceptarea
misiunilor, în conformitate cu proceduri complexe de management al
riscului și cu măsuri avansate de protecție necesare pentru independența
și confidențialitate. Astfel, suntem convinși că nu există nici o
situație care să poată afecta independența și calitatea serviciilor
oferite de KPMG”, ne-au precizat reprezentanţii KPMG România. După cum
se poate lesne observa, aceştia fac referire la situaţia generală, fără a
nega însă situaţia particulară sesizată de noi.
În
continuare, oficialii KPMG confirmă cele afirmate mai sus potrivit
existenţa unor reguli clare în cadrul companiei pentru prevenirea
conflictelor de interese: utilizarea unor echipe distincte de misiune;
proceduri de împiedicare a accesului la informații (de exemplu, o
separare fizică distinctă a unor astfel de echipe, completarea
confidenţială și securizată a datelor); îndrumări clare pentru membrii
echipei misiunii privind aspectele de securitate și confidențialitate;
utilizarea acordurilor de confidențialitate semnate de către angajații
și partenerii firmei; și revizuirea periodică a aplicării măsurilor de
protecție de către o persoană cu experienţă care nu este implicată în
misiunile cu clientul respectiv.
Nici în această secţiune nu ni se
precizează clar cum au fost aplicate aceste reguli în cazul particular
al Astra Asigurări, Euroins România şi AXA Life. În schimb, în finalul
răspunsului trimis Ziarului de Investigaţii, reprezentanţii KPMG
încearcă să acrediteze ideea unei conspiraţii împotriva societăţii:
„Afirmațiile nefondate prin care alte surse părtinitoare încearcă să
arunce umbre de îndoială asupra profesionalismului și independenței
noastre ridică semne de întrebare referitoare la disponibilitatea de a
înțelege importanţa aspectelor semnalate de auditori. Încercările de
discreditare a altora pentru diminuarea impactului propriilor probleme
nu necesită determinare profesională și conduită în afaceri, ci sunt
expresia lipsei unei rigurozitati profesionale proprii”.
Cu alte
cuvinte, se face o referire voalată dar extrem de transparentă la cele
semnalate de noi mai sus în ce priveşte auditul KPMG şi contraexpertiza
companiei Towers Watson.
Mişu Negriţoiu tace mâlc
Ziarul
de Investigaţii a solicitat lămuriri, încă de acum o săptămână, şi
Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, însă până la data publicării
articolului nu am primit niciun răspuns.
Fără a suferi de teoria
conspiraţiei, nu putem să trecem cu vederea o coincidenţă – şeful ASF,
Mişu Negriţoiu, a condus ani de zile subsidiara din România a băncii
olandeze ING. Olandeză este şi compania KPMG, sediul central al acesteia
fiind la Amsterdam. Şi, de-a lungul timpului, între olandezii de la ING
şi olandezii de la KPMG a existat o strânsă colaborare de afaceri. Pură
coincidenţă!
ANAF a recuperat de la Gigi Becali prejudiciul de 1,7 milioane de euro din Dosarul Valiza
Fiscul a recuperat prejudiciul de 1,7 milioane de euro din Dosarul Valiza, în care Gigi Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare. În iunie 2013, instanța supremă a dispus și confiscarea sumei de 1.700.000 de euro de la George Becali și Teia Sponte, fost vice președinte în Consiliul de Administrație al Clubului Steaua București.
Cei doi au fost învinuiți de „dare de mită” și „fals în înscrisuri”. Pe 23 ianuarie 2015, banii au fost virați în contul Trezoreriei Ilfov, după un an și opt luni de la pronunțarea deciziei definitive, informează HotNews.
„Urmare a demersurilor întreprinse de către organele de executare silită, contravaloarea în lei a celor 1.700.000 euro, respectiv suma de 7.650.850 lei, a fost virată de Banca Comercială Română, sucursala Unirii, la Trezoreria operativă Ilfov, în data de 23.01.2015”, se arată în răspunsul ANAF.
În vara lui 2013, magistrații ÎCCJ hotărau că, „în baza art. 165 al. 8, din Codul de procedură penală cu referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, să se mențină sechestrul asigurator dispus asupra sumei de 1.700.000 euro prin Ordonanța dată în dosarul nr. 95/P/2006 din 8 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, sumă indisponibilizata la B.C.R. – Sucursală Unirii pe numele inculpaților Becali George și Sponte Teia”.
Gigi Becali a fost eliberat condiționat din închisoare în aprilie 2015, după ce a executat o treime din pedepasa de trei ani și șase luni de închisoare, rezultată prin contopirea pedepselor primite în Dosarul Valiza, în cel privind sechestrarea de persoane și în cel al schimbului de terenuri cu MApN.
Marian Vanghelie eliberat din Beciul Domnesc.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis eliberarea din arest
preventiv a primarului suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, și
plasarea sa în arest la domiciliu, în dosarul în care este judecat
pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în
serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.
Decizia este definitivă, drept pentru care Vanghelie a ieșit joi noapte din arestul Poliției Capitalei.
Instanțele
bucureştene au luat joi decizii contrare în ceea ce-l privește pe
Vanghelie, remarcă Agerpres. Astfel, Curtea Supremă i-a admis lui
Vanghelie o contestație privind înlocuirea arestului preventiv cu
arestul la domiciliu, în vreme ce Tribunalul București, instanța de
fond, a menținut starea de arest pentru Vanghelie.
Vanghelie se afla
în arest din 14 martie, el fiind trimis marţi în judecată, alături de
Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura
Ciocan, director al SC Economat Sector 5 SRL, și omul de afaceri Marin
Dumitru. Potrivit DNA, în perioada 2006 — 2014, Marian Vanghelie, în
calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin
Niculae și parțial de Laura Ciocan, a solicitat și primit de la Marin
Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de 30.403.000 de euro
(reprezentând un „comision” de 20% din încasări).
Aceste foloase au
fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către
Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din
subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea
prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor
controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar și pentru a dispune
efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală
este de aproximativ 738.019.000 de lei).
Sechestru pe conturile Lukoil România prejudiciu de 2 mld euro
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care
instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asigurătorii.
Anchetatorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei
Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două
miliarde de euro.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a anunţat miercuri
seara că procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus
măsura controlului judiciar asupra a cinci perasoane, între care doi
cetăţeni ruşi, angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti.
Totodată,
anchetatorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri deţinute
de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind
puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. „În
cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings
Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost
extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor
bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la
concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor
bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale
situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de
1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni,
deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, se
arată în comunicatul PCA Ploieşti.
Procurorii Parchetului Curţii de
Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci
angajaţi ai companiei care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc
noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă
că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea
credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani.
„Urmare
a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil SA s-a
realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele
administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013”,
susţin procurorii. Prejudiciul calculat până la acest moment în acest
dosar este de 1.185.268.188,35 euro şi 1.526.293.530,93 dolari pentru
infracţiunea de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi în
cuantum de 1.526.293.530,93 dolari şi 552.977.284,35 euro pentru
infracţiunea de spălare de bani.
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
