0 C
București
vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1338

SC Neptun Olimp vinde terenurile pentru ca să-și acopere găurile financiare.

Societatea Neptun Olimp încearcă sa facă bani din orice, numai din cazarea turiştilor nu. După ce au aprobat deschiderea unei spălătorii, acționarii sunt convocaţi să voteze vânzarea terenurilor companiei.
Acționarii SC Neptun Olimp sunt convocați pe 14 septembrie în cadrul Adunării Generale Extraordinare pentru aprobarea vânzării a două terenuri, unul de 143,8 metri patrați, situat lângă Vila 7, iar celălalt de 327,9 metri patrați, situat la intrarea hotelului Sulina. Deciziile vin într-o perioadă nu tocmai fericită pentru companie. Dacă ne raportăm la un preţ mediu pe metrul pătrat în intravilanul staţiunii, respectiv 100 de euro, rezultă că toată afacerea este de peste 47.000 de euro, adică 200.000 de lei.
Vânzarea este pe undeva logică, date fiind rezultatele financiare negative din ultima perioadă, însă suntem în plin sezon estival, camerele sunt (sau aşa ar trebui) cu turişti iar afacerea ar trebui să mergă unsă. Nu este însă aşa. Potrivit raportărilor contabile, Neptun-Olimp a înregistrat în primul trimestru din acest an venituri totale de 38.859 de lei. În perioada de referinţă de anul trecut, acestea au fost aproape duble, de 65.699 de lei.
La fel s-a comportat şi cifra de afaceri, de la un nivel de 4.242 de lei, în intervalul de referinţă de anul trecut, la doar 2.752 de lei, la 31 martie 2015. În acelaşi timp, Neptun-Olimp a avut, în primul trimestru din acest an, cheltuieli totale de 432.166 de lei, mai bune comparativ cu perioada de raportare de anul trecut, atunci când acestea au fost de 455.808 lei. Dar asta nu a contat prea mult, pentru că la sfârşitul exerciţiului financiar trimestrial pe 2015 Neptun-Olimp a bifat o pierdere netă de 393.307 lei, mai mult decât în 2014, atunci când compania a avut pierderi de 390.110 lei.

Pierderile, de trei ori mai mari decât cifra de afaceri

Litoral

Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mare decât în 2013, respectiv 590.693 de lei, în condiţiile în care, în urmă cu doi ani, afacerile s-au cifrat la 546.908 lei. Din păcate pentru managerii companiei, veniturile au scăzut, iar cheltuielile au crescut.
Astfel, de la venituri totale de aproape 1,8 milioane de lei şi cheltuieli de 1,75 milioane de lei în 2013, societatea a ajuns la încasări totale de 1,24 milioane de lei şi cheltuieli totale de peste 2,67 milioane de lei anul trecut. Când s-a tras linie la sfârşit de an, situaţia nu a arătat deloc roz: o pierdere netă de 1,42 milioane de lei, în condiţiile în care în 2013 firma a avut un profit de 47.931 de lei.
În raportul pe anul trecut, conducerea societăţii a precizat că Neptun Olimp a avut o concurenţă serioasă pe piaţa turistică, mai ales din partea rivierei vecine. „Produsele turistice ale societăţii se adresează turiştilor cu venituri medii şi ridicate, care preferă un loc de vacanţă care poate fi completat cu servicii diverse de agrement. Litoralul bulgăresc aflat în vecinătatea staţiunii reprezintă o concurenţă reală atât prin servicii, cât şi prin politica tarifară“, au precizat managerii. Cum s-ar zice, dacă bulgarii nu ar fi existat, Neptun Olimp ar fi făcut profit. Ghinion curat.

Acţionarii au aprobat deja în cadrul precedentei Adunării Generale Extraordinare, următoarele puncte de pe ordinea de zi: „1. Avizarea contractelor de colaborare încheiate în sezonul estival 2014, 2. Avizarea încheieii unor contracte de colaborare pentru sezonul Estival 2015, 3. Aprobarea realizării unei Spălătorii în incinta spaţiului Pizzeria Internaţional“.

Statul român, prin Ministerul Economiei, controlează 52,2% din acţiunile SC Neptun-Olimp SA, în timp ce SIF Transilvania deţine 41,1% din portofoliul de acţiuni, iar restul revine unor persoane fizice.

Călin Mitică, patronul Transferoviar Grup, a fost trimis în judecată de DNA

Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Călin Mitică, ce controlează companiile Remarul 16 Februarie SA Cluj Napoca și Transferoviar Grup, pentru că a mituit directori de la CFR Călători în scopul obţinerii unor contracte. Alături de el, a fost trimis în judecată şi directorul Remarul 16 Februarie, Dumitru Barbacuti.
În dosar au mai fost trimise în judecată și alte persoane fizice și juridice implicate, printre care Teodor Gavris, șef Serviciu Automotoare și, ulterior, director de tracțiune în cadrul SNTFC CFR Călători SA, și Laurențiu Seceleanu, director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate SRCF Galați.
Potrivit procurorilor, în perioada 28 ianuarie 2013-16 iunie 2014, Călin Mitică a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12 tranșe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului Gavris Teodor Alexandru, pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de afaceri ale societăţii Remarul 16 Februarie SA Cluj Napoca. Mai exact, Călin Mitică voia ca firma sa să obțină contractul de servicii Revizie tip R 7 la Automotoarele Desiro, cunoscute sub numele de „Săgeata Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei. Un alt contract vizat de omul de afaceri era Revizia tip R8 la automotoarele Desiro (ambele contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă SNTFC CFR Călători SA).
Şpaga a fost dată indirect, într-o formă disimulată, prin decontarea de către Remarul 16 Februarie SA a unor facturi fictive, emise de firma Tevpag Plan SRL București (societate comercială controlată de Gavris Teodor Alexandru), pe baza unor acte de recepție fictive și prin organizarea unui circuit de decontare bancară cu un titlu fictiv, susţin procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

SIE:dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak nu îndeplineşte condiţiile pentru declasificare

Traian Băsescu poate sta liniştit, Mihai Răzvan Ungureanu şi-a făcut datoria. Documentele Serviciului de Informaţii Externe din acţiunea de recuperare a ziariştilor români în Irak au fost clasificate „secret de stat, nivelul strict secret”. Mai mult, criteriile avute la clasificare „subzistă”, nefiind îndeplinite condiţiile declasificării, a precizat vineri SIE, la solicitarea Mediafax.
„Documentele SIE din acţiunea de recuperare a ziariştilor români în Irak au fost clasificate secret de stat, nivelul strict secret, în strictă conformitate cu prevederile legale, în speţă Legea nr. 1/1998, art. 9, alin. (2), Legea nr. 182/2002, art.17, lit. f) şi g) şi H.G. nr. 1209/2002 (actualmente H.G. nr. 223/2013). Criteriile avute în vedere la clasificare subzistă şi în prezent, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de H.G. nr. 585/2002 art. 20, alin. (1) pentru declasificarea informaţiilor”, se arată în precizările SIE, trimise agenţiei MEDIAFAX.
Fostul preşedinte Traian Băsescu declarase joi la B1TV că ar „vrea” ca dosarul răpirii ziariştilor români în Irak să fie desecretizat, pentru a se vedea „o acţiune strălucită a unui stat care şi-a apărat cetăţenii”. Întrebat dacă crede că dosarul va fi desecretizat de preşedintele Klaus Iohannis, Traian Băsescu a declarat: ”Iohannis nu poate să o facă, poate să o facă SRI şi SIE”. De asemenea, fostul şef al statului a precizat că, în opinia sa, pentru a fi judecat, dosarul răpirii jurnaliştilor în Irak trebuie declasificat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi retrimiterea cererii procurorilor de la Parchetul General de confirmare a urmăririi penale în dosarul jurnaliştilor români răpiţi în Irak la Judecătoria Sectorului 5, după ce a constatat că fostul preşedinte Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

Băsescu şi Vasile Blaga, audiaţi la Înalta Curte în cazul răpirii jurnaliştilor români în Irak.

Fostul şef al statului Traian Băsescu şi copreședintele PNL Vasile Blaga s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak de acum zece ani. De dosar nu este străin nici fostul jurnalist Petre Mihai Băcanu.
La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are emoții și că va da o declarație în acest caz, dacă magistraţii îi vor cere acest lucru. Blaga a spus că nu știe ce conține plângerea depusă de Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în instanță.
Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak. Judecătoria Sectorului 5 și-a declinat competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50 N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”, se arată în decizia instanței.
Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe ministrul de Interne de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente cele scrise într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut patru milioane de dolari.
Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari, însă răpitorii ar fi primit doar nouă milioane. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
„Știam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați, asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu 3-4 milioane de dolari pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în cartea „Prădarea României”, lansată în 2009.

Implicarea lui Petre Mihai Băcanu

Petre Mihai Bacanu

Poate că procurorii de la Parchetul General ar trebui să audieze şi alte persoane implicate adânc în acest dosar. Este vorba în primul rând de fostul şef al secţiei Sport a cotidianului România liberă Ion Bocioacă, în prezent pensionar şi stabilit în Spania, unde şi-a cumpărat o vilă. În 2005, Ion Bocioacă era bun prieten cu Omar Hayssam (acum condamnat în dosarul răpirii jurnaliştilor), care livra publicitate cotidianului amintit.
De aceste lucruri nu era străin nici directorul de la acea vreme al ziarului, Petre Mihai Băcanu. Acesta a stabilit împreună cu Bociooacă şi Hayssam ca în Irak să fie trimis Ovidiu Ohanesian, pe atunci reporter la secţia Investigaţii de la România liberă. Restul poveştii îl lăsăm în seama procurorilor.

GlaxoSmithKline, acuzat de corupţie în România.

Compania multinaţională producătoare de medicamente GlaxoSmithKline, care a primit anul trecut în China o amendă record de trei miliarde de yuani (483 milioane de dolari) pentru corupție, se confruntă cu noi acuzații de dare de mită, de această dată în România.
Compania este deja suspectată de dare de mită în Polonia, Emiratele Arabe Unite, Liban, Iordania, Siria și Irak. Ultimele acuzații se referă la faptul că GSK a plătit unor medici români sute și într-unul din cazuri mii de euro între 2009 și 2012 pentru prescrierea medicamentelor sale, inclusiv tratamente de prostată Avodart și Duodart și medicamentul Requip pentru boala Parkinson.
Potrivit unui e-mail demascator trimis luni conducerii companiei (o copie a acestui mail a fost obținută de Reuters), medicii au fost plătiți pentru prescrierea cu predilecție a produselor companiei. Unii dintre doctori au fost plătiți chiar de mai multe ori. Totodată, GSK le-a oferit medicilor mai multe deplasări în străinătate și le-a plătit sub acoperirea unor participări la consilii consultative, potrivit acestui email.
Conducerea companiei a declarat ca va examina „foarte atent” aceste acuzații, care acoperă o perioadă dinainte de a se angaja, în decembrie 2013, să nu mai plătească medici pentru a vorbi în numele ei sau pentru a participa la conferințe internaționale. „Primim scrisori de acest gen din când în când. Salutăm și sprijinim posibilitatea ca oamenii să vorbească dacă au dubii”, au declarat oficialii GSK, într-un comunicat dat publicităţii la Londra. „Uneori găsim unele lucruri și acționăm în consecință, alteori descoperirile noastre nu fundamentează problemele ridicate”, adaugă GSK.
Expeditorul e-mail-ului din România a declarat că informaţiile vor fi trimise Departamentului Justiției din Statele Unite și Securities and Exchange Commission, care investighează GSK pentru posibile încălcări ale Foreign Corrupt Practices Act (Legea privind practicile de corupție în străinătate).

Mişu Negriţoiu a încălcat embargoul impus de SUA Iranului.

Deşi conducea subsidiara unei bănci occidentale în România, ING Bank, actualul şef al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, a apelat la metode mai puţin ortodoxe, mai degrabă balcanice, pentru a rotunji afacerea olandezilor. El nu s-a dat în lături să mijlocească o tranzacţie dubioasă prin care compania aviatică naţională Iran Air a cumpărat un motor de avion. Asta în ciuda faptului că Iranul se afla sub embargou comercial impus de Statele Unite şi comunitatea occidentală.
Din postura de şef al ING România, Mișu Negrițoiu a încuviințat o tranzacție ilegală, care încălca la acel moment embargoul economic impus de SUA Iranului. ING România a jucat un rol esențial ca bancă de tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o instituţie financiară iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania aeriană Iran Air. Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea lui de către o entitate din Iran încălca flagrant embargoul.
Mișu Negrițoiu a apelat la o metodă pe care banca-mamă ING o mai utilizase și pe alte piețe supuse embargoului – Cuba, Myanmar, Coreea de Nord, Sudan, Siria – și a falsificat documentele bancare pentru a ascunde originea americană a motorului și destinația lui, şi anume piața iraniană, informează realitatea.net .
Tranzacția a avut loc în 2003-2004 şi a încălcat codul penal american, afirmă OFAC (Office of Foreign Assets Control), instituţie a Ministerului american de Finanțe al cărei rol este de a se asigura că embargoul impus de SUA pe diverse piețe este respectat. Pe cale de consecinţă, Mișu Negrițoiu s-ar afla pe lista neagră a Departamentului de Stat american și ar putea primi interdicție de a intra în SUA pentru o perioadă de timp.

Falsificări de documente

Ofac

Nu numai că a făcut tranzacţia, însă Mişu Negriţoiu a recurs şi la falsificarea unor documente. Actualul şef de la ASF a încuviințat la acea vreme modificarea conținutului unor documente bancare pentru a ascunde că ING România s-a implicat în încălcarea embargoului. Numai că jongleria a fost depistată de OFAC.
Scandalul iscat de ancheta OFAC a precipat într-o primă fază înlăturarea lui Mișu Negrițoiu din eșalonul executiv și mutarea lui în Consiliul de Administrație. Faza a doua a însemnat plecarea lui Negrițoiu din ING România, anul trecut, şi numirea sa în fruntea ASF.
Dar să vedem ce se arată în documentul MUL-565595 al OFAC, datat iunie 2012, an în care Mișu Negrițoiu era director ING România, și din care reiese că, în urma unei anchete asupra activității din mai multe țări, ING, inclusiv ING România a încalcat embargourile americane cu diverse țări:
„II.11 În noiembrie 2013, în plin embargou instaurat de președintele Bill Clinton spre sfârșitul anilor `90 și care interzicea toate tranzacțiile comerciale și investițiile în Iran făcute de către persoane fizice și juridice americane, oriunde s-ar afla în lume și orice export de elemente destinate industriei aeriene iraniene, Banca Tejarat din Iran a emis o scrisoare de credit pe suma de 1,55 milioane de dolari în numele companiei iraniene Iran Air pentru finanțarea achiziției unui motor de avion de la o companie românească. Până aici, nimic în neregulă. Dar scrisoarea de credit stipula ca motorul respectiv să fie de origine americană, importat de la un fabricant american. Motorul trebuia transportat la Teheran pe aeroportul de la Mehrabad prin Germania”.
Investigatorii americani continuă, dezvăluind că, în noiembrie 2013, exportatorul român a contactat ING România pentru a primi sprijinul băncii în vederea transferului scrisorii de credit către compania USA Partner, furnizorul motorului de avion, pentru ca firma românească să poată respecta cerința originii americane a motorului, formulată de importatorul iranian.

ING trebuia să verifice legalitatea tranzacţiei

Ing Amsterdam

„Responsabilitatea băncii ING era să verifice legalitatea tranzacției și să informeze atât importatorul, cât și exportatorul, că aceasta încalcă embargoul american și nu poate fi efectuată, chiar în această configurație cu o firmă intermediară în România. În consecință, pentru a putea trece de embargoul american, ING România, condusă de Mișu Negrițoiu, fără aprobarea căruia era exclus să poată fi operate astfel de mișcări, și Banca Tejarat au modificat continutul scrisorii de credit pentru a o face să fie transferabilă de către compania românească către furnizorul american. Au fost schimbate descrierea mărfii (pentru a eluda originea), destinația finală a bunurilor (din Teheran în Germania). A fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran. Schimbările făcute de banca Tejarat în colaborare cu ING România au avut ca efect înlăturarea oricărei referiri la Iran și ascunderea originii americane a bunurilor”, se arată în document.
Autorii acestuia precizează că ING România nu a stopat tranzacția, nu a refuzat girarea acestei scrisori de credit, ci a continuat procedura, transferând scrisoarea de credit către o bancă americană, apoi suma de 1,2 milioane de dolari exportatorului american.
Conform documentului, OFAC „are argumente să creadă că, felul în care s-a comportat ING în această tranzacție, a dus la încălcarea Codului Penal American (IEEPA, 50 U.S.C., §§ 11701-06 și TWEA, 50 U.S.C., App. §§ 1-44)”.
În martie 2004, o banca americană care trebuia să facă plata către furnizor a observat o discrepanță într-o cerere de rambursare legată de această scrisoare de credit și a informat ING România că din această cauză nu e autorizată să plătească. Banca americană s-a adresat ING Amsterdam pentru a rezolva problema. În același timp, un angajat al ING România a informat banca americană că această scrisoare de credit era emisă de Bank Tejerat din Iran. Banca americană a raportat tranzacția către OFAC.
OFAC a tras concluzia, din acest incident, că ING România, sub conducerea lui Mișu Negrițoiu, a acționat de mai multe ori folosind același modus operandi în mai multe tranzacții care încălcau embargoul american asupra Iranului, că un asfel de setup era unul pus la punct cu aprobarea și cu buna știință a conducerii băncii.

Investigaţie pe piaţa asigurărilor, declanşată de inspectorii Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenței a declanșat, din oficiu, o investigație privind posibila încălcare a regulilor naționale și comunitare de concurență de către Media Xprimm, UNSAR, societățile de asigurare membre ale UNSAR, precum și alte societăți de asigurare.
Investigația are ca obiect un posibil schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial între concurenții de pe piața serviciilor de asigurare, potrivit Consiliului Concurenţei.
În cadrul investigației declanșate, Consiliul Concurenței precizează că a făcut inspecții inopinate la sediile Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurări din România (UNSAR), Media Xprimm și la sediile unor societăți de asigurare membre ale UNSAR. Documentele ridicate în cadrul acestor inspecții se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice investigației.
Consiliul Concurenței menționează că inspecțiile inopinate reprezintă o etapă preliminară în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurențial. Efectuarea acestor inspecții nu reprezintă o antepronunțare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește vinovăția întreprinderilor investigate și nici în ceea ce privește rezultatul final al investigației declanșate.

Torţionarul Alexandru Vişinescu, 20 de ani de puşcărie. El va fi şi degradat militar

Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vișinescu a fost condamnat vineri de Curtea de Apel București la 20 de ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente inumane. Instanța a mai dispus degradarea militară a lui Alexandru Vișinescu.
El a fost obligat de instanță să plătească, în solidar cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne și Administraţia Naţională a Penitenciarelor, despăgubiri de 300.000 de euro către trei părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat, după cum urmează: Nicoleta Eremia — 50.000 de euro, Elena Iacob — 100.000 de euro și Anca Cernea — 150.000 de euro. În plus, el trebuie să plătească statului român cheltuieli judiciare în valoare de 25.000 de lei.
Judecătorii au mai dispus să mențină sechestrul asigurător pus anterior pe un imobil și acțiuni la SIF-uri deținute de Vișinescu. Decizia nu este definitivă.
Pe 14 iulie, la ultimul termen al procesului, un procuror de la Parchetul General a cerut condamnarea lui Vișinescu la 25 de ani închisoare și degradarea militară. Tot atunci, procurorul de ședință a declarat că, în cazul lui Alexandru Vișinescu, ar trebui aplicată detenția pe viață, însă, cum acesta are peste 65 de ani, pedeapsa maximă prevăzută de legea penală este de 25 de ani.
Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici. Procurorii susțin că, în perioada 1956 — 1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.

Gabriel Berca acuzat de DNA de trafic de influenţă

Fost consilier prezidenţial şi fost ministru de Interne, Gabriel Berca a fost reţinut joi de DNA Bacău, care-l acuză de trafic de influenţă în perioada 2010-2012, după ce ar fi primit 180.000 de euro de la un om de afaceri, pentru a interveni la membri ai Guvernului să atribuie bani unei primării.Gabriel Berca a fost chemat la audieri joi dimineaţă la DNA Bacău, într-un dosar privind fapte de trafic de influenţă, în cauză fiind în atenţia anchetatorilor şi fostul deputat Mihai Banu.
Fostul senator Gabriel Berca ar fi suspectat de trafic de influenţă, după ce, prin intermediul lui Mihai Banu, deputat în perioada faptelor, a pretins de la omul de afaceri Viorel Rusu şi a primit, atât pentru sine cât şi pentru partidul din care făcea parte, în mai multe tranşe, peste 180.000 de euro. În schimbul banilor, Berca, în calitate de senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a Partidului Democrat Liberal, ar fi promis că va interveni pe lângă membri ai Guvernului din acea perioadă, în vederea alocării unei sume de bani Primăriei comunei Ardeoani, judeţul Bacău, necesară achitării lucrărilor de construcţie, în valoare de aproximativ 5,6 milioane de lei, executate de firma omului de afaceri.
Gabriel Berca a fost consilier prezidenţial în mandatul lui Traian Băsescu şi ministru de Internelor în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. El a fost şi secretar general al Guvernului, în perioada în care Executivul era condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Gabriel Berca a fost prefectul judeţului Bacău, în perioada 2005 – 2008, senator de Bacău, în legislatura 2008 – 2012 şi ministru al Administraţiei şi Internelor în anul 2012. La începutul lunii iunie, UNPR anunţa că fostul ministru de Interne Gabriel Berca s-a înscris în formaţiune. Berca a fost membru PMP, vicepreşedinte pentru regiunea Nord-Est, iar anterior fusese membru al PDL.

I-am dus cu preşul 18 ani şi acum a venit nota de plată.

Compania canadiană Gabriel Resources a depus o cerere de arbitraj împotriva Romaniei la Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID). Gabriel Resources precizează că acțiunea vizează disputa companiei cu autoritățile române în legătură cu dezvoltarea proiectului minier Roșia Montană, la care Gabriel Resources deține o participație de 80,69%.
Compania canadiană susține că, în continuare, caută să ajungă la un acord la nivel înalt cu autoritățile române pentru a soluționa disputa. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decis să-și protejeze drepturile și interesele în România, și în absența dorinței autorităților române de a intra în dialog, compania a decis să recurgă la Justiție printr-o cerere de arbitraj și a angajat firma White & Case LLP pentru a o reprezenta în acest dosar.
„Compania crede în continuare că este în interesul tuturor acționarilor în acest proiect, în special al statului român, dacă s-ar autoriza și dezvolta acest proiect iar Gabriel este în continuare dispus să discute cu președintele României și Guvernul pentru a atinge acest obiectiv”, a declarat președintele director general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry.
Gabriel Resources a amenințat încă din luna septembrie 2013 că va da în judecată Guvernul român și că va cere despăgubiri de până la patru miliarde de dolari, din cauza „multiplelor încălcări ale tratatelor de investiții”. Procedurile de arbitrajul comercial internațional în general, iar cele de arbitraj împotriva guvernelor în particular, au devenit din ce în ce mai populare, câștigând teren în fața litigiilor tradiționale derulate în tribunal. Creșterea numărului de tratate bilaterale de investiții dintre țări a condus la un avans puternic al numărului de cazuri de arbitraj împotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Băncii Mondiale, cunoscută sub denumirea de Centrul Internațional de Soluționare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID). În general, cazurile de arbitraj comercial internațional sunt judecate cu ușile închise și tind să fie mai scurte decât litigiile la tribunal și conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar dacă nu sunt în mod obligatoriu mai ieftine.
Compania Roșia Montană Gold Corporation intenționează să dezvolte la Roșia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-și să extragă aproximativ 300 de tone de aur și 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania a fost înființată în anul 1997, în județul Alba, acționari fiind compania minieră de stat Minvest Deva — cu 19,31% și Gabriel Resources — cu 80,69%. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depășind astfel primele două țări din top, Finlanda și Suedia.

Percheziţii la Nicolae Păun, zis Niky Scorpion. 800.000 de lei pe care nu-i poate justifica

Procurorii anticorupţie au descins marţi la una din firmele deţinute de deputatul Nicolae Păun. Acesta le-ar fi cerut bani cetățenilor de etnie romă pentru a susține în Parlament legea amnistiei, au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acelorași surse, deputatul se lăuda în faţa cetățenilor romi ”că a rezolvat cu legea și trebuie să cotizeze”.
Direcția Națională Anticorupție a dispus un control antifraudă la SC Niky Scorpion Alcom SRL, firmă care ar fi controlată de parlamentarul Nicolae Păun și la care, în urma verificărilor de marți, ar fi fost găsită suma de 800.000 de lei care nu poate fi justificată. Un control similar a fost dispus și la SC Pedros Impex SRL, într-un dosar aflat în lucru la Secția a II-a din cadrul DNA.
Activitățile de control au început marți, iar perioada avută în vedere pentru verificări este 1 ianuarie 2014 — până în prezent, arată sursele.
Nicolae Păun, alături de alţi nouă deputaţi PSD – Marian Ghiveciu, Gheorghe Bogdan, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec -, au iniţiat proiectul de modificare a Codului penal. Proiectul prevede că măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

Hoteluri și pensiuni de 73 mil €, vândute cu turiști în camere.

Aproape 70 din cele peste 300 de unități hoteliere care funcționează pe litoralul românesc sunt scoase la vânzare în plin sezon estival. Proprietarii acestora ori s-au săturat de afacerile din turism, ori i-au prins băncile la mijloc și au fost executati silit.
Litoralul are în acestă vară o ofertă bogată în servicii turistice, dar și în…. hoteluri. Pe site-urile specializate în comerțul cu spații și imobile comerciale sunt puse în vânzare nu mai puțin de 68 de hoteluri, pensiuni și alte spații de cazare.
Prețurile sunt pentru toate buzunarele: 150.000 de euro costă o vilă la Eforie Nord, cu 14 camere, deloc pretențioasă, şi 94.000 de euro, o pensiune cu opt camere, tot la Eforie Nord. La polul opus se află hotelurile cu mai multe etaje și implicit, camere. Hotelul de trei stele Corina din Venus, cu 127 de camere, costă la prima strigare 1,6 milioane de euro, pentru un complex hotelier din stațiunea Cap Aurora se cere suma de 5,2 milioane de euro plus TVA, două hoteluri din centrul stațiunii Mamaia se vând cu câte patru milioane de euro bucata.
De departe, cea mai mare ofertă a momentului este Complexul Hotelier Vulturul din Venus, pentru care actualul proprietar cere 6,5 milioane de euro plus TVA. Chiar în acest sezon estival, în care este licitat, hotelul oferă o reducere de 10% pentru grupurile mai mari de zece persoane și a șaptea noapte de cazare este gratuită. De altfel, majoritatea unităților de cazare scoase la vânzare funcționază la capacitate optimă. Indiferent dacă au încasări mai mici sau mai mari, “miresele” din turism sunt fete bătrâne pentru orice agent imobiliar.
“Metrul pătrat construit pe litoral costă câteva sute de euro. Dacă ceri, de exemplu, pentru o pensiune 300.000 de euro, este mult peste prețul pieței”, a precizat Marius Mureșanu, expert imobiliar.

Hoteluri la jumătate de preț pe litoralul bulgăresc

Litoral Bulgaria

Dacă ar fi să comparăm din punct de vedere imobiliar litoralul cu riviera bulgărească, vecinii noștri au un avantaj major: au fost scoase la vânzare hoteluri noi-nouțe sau construite de doar câţiva ani, care au în primul rând alt aspect, dar și alte condiții pentru turiști. Spre comparație, un hotel construit acum 20 de ani pe litoralul românesc nu se mai încadrează noilor cerințe în materie de confort turistic.
Și în acest sezon estival litoralul bulgăresc este un concurent cât se poate de serios, fie că vorbim despre tarife, condiții de cazare sau hoteluri de vânzare. Și nici măcar nu trebuie să comparăm condițiile de pe fiecare rivieră, pentru că se știe că majoritatea hotelurilor bulgarilor sunt cu mult mai noi. Este de ajuns să analizăm politica de vânzări pentru ca să ne dăm seama cine va câștiga.
Hotelul Elena din Balcic, construit în stil mediteraneean, are un preț de 390.000 de euro. Complexul Royal, de trei stele, situat în apropiere de Nisipurile de Aur, are un preț redus de 349.000 de euro, după ce înițial fusese scos la vânzare pentru 649.000 de euro.
Și reducerile se țin lanț la bulgari. O unitate hotelieră de patru stele din Sozopol, amenajată după standardele de apart-hotel, care costa inițial 17,9 milioane de euro se vinde acum cu 11,9 milioane de euro, hotelul The Castle din Nisipurile de Aur are o reducere de peste 50%, de la 3,2 milioane de euro la 1,5 milioane de euro.

“Demolatorul” Dan Matei Agathon

Situația actuală din turismul românesc este strâns legată de isteria privatizărilor pe litoral din mandatul fostului ministru al Turimului Dan Matei Agathon.
Acesta a avut două mandate la șefia Turimului, 1992-1996 și 2000-2003. În ultimul său mandat s-au vândut la greu hoteluri pe litoral, fără ca statul român să ceară experiență și clauze post-privatizare noilor proprietari. Conta doar cine dădea mai mult la licitație.
Așa au devenit frații Ioan și Viorel Micula proprietari peste 12 hoteluri, din care majoritatea sunt acum în paragină. După ce le-au cumpărat, fații Micula, dar și alți așa-ziși investitori în turism nu au băgat un leu în modernizare, asftel că în prezent acestea arată jalnic. Tot din caza lipsei investițiilor, nimeni nu vrea să le cumpere sau cel puțin nu la prețul cerut de actualii proprietari.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
0 °
-1 °
93 %
0.5kmh
25 %
vin
8 °
S
9 °
D
8 °
lun
8 °
mar
7 °

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri. Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

Un secretar de stat, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și doi directori generali ai instituției sunt, oficial, inculpați într-un dosar privind...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...