Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări

Autor

2 martie 2016

Nu mai puţin de treisprezece percheziții au avut loc miercuri la Sibiu și București, la sediile SC Carpatica SA, într-un dosar în care se cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, instigare la fals informatic și abuz în serviciu.

UPDATE Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT

Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT, fiind acuzat că, împreună cu directorii firmei sale, a falsificat documente, pentru a ascunde problemele financiare ale companiei. Astfel, ar fi produs statului un prejudiciu de 70 milioane de lei. În total, şapte persoane au fost reținute în dosarul Carpatica. În afară de Ilie Carabulea, este vorba de Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Coşa, Georgeta Crideanu, Gheorghe Nasaru și Ana Pop (pentru aceasta din urmă se va cere mandat de arestare în lipsă).

Potrivit anchetatorilor, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, Oprea Carabulea (împuternicitul lui Ilie Carabulea), Daniel Micu, Georgeta Crideanu, Ana Popa și Angela Toncescu au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asigurări și evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România.
„Astfel, la sfârșitul anului 2014, s-a efectuat inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și a tranzacțiilor privind activitatea de asigurare, constatându-se un deficit de rezervă de daună de 106.643.850,85 lei și provizioane ce trebuiau constituite de 12.155.256 lei. Deficitul de rezervă a fost comunicat conducerii societății, însă, la solicitarea unor administratori, s-a decis reluarea procesului de inventariere. Din cauza faptului că înregistrarea rezultatului inventarierii efectuate conducea la majorarea necesarului de capital pe care acționarul trebuie să-l aducă pentru ca societatea să atingă valorile prevăzute de lege, numitul Carabulea Oprea, împreună cu ceilalți membri ai grupului, ce dețineau funcții în Consiliul de Administrație al societății Carpatica Asigurări, au tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acestora, inculpații au efectuat demersuri de natură să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Ilie Carabulea, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună. Totodată, la nivelul Departamentului IT, prin intermediul directorului Ana Popa, au fost efectuate demersuri pentru a denatura situația financiară a societății prin modificarea sumelor ce reprezentau rezerva de daună, mai arată sursele citate.
Astfel, au fost introduse date nereale sau operate modificări în programul „Iris”, cum ar fi nepreluarea de plăți, operarea cu date viitoare, nediminuarea rezervei cu plata efectuată, neînchiderea dosarelor de daună cu plata finalizată, scopul acestor alterări de date informatice fiind cel de a influența indicatorii financiari ai companiei, astfel încât societatea Carpatica Asigurări să atingă valorile indicatorilor financiari prevăzute de lege pentru a putea funcționa pe piața asigurărilor.

Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica

Autor

Adrian Bărbulescu

1 martie 2016

Codruţ Şereş, „aghiotantul” lui Dan Voiculescu, zis şi Felix Motanul, îşi prelungeşte şederea la puşcărie, alături de şeful său. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat luni definitiv pe fostul ministru al Economiei la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins apelul declarat de Codruț Șereș și a menținut sentința dată de instanța de fond în martie 2014.
Fostul ministru se află deja în spatele gratiilor, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnați la câte şapte ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) și George Asan (director Direcția furnizare). Aceștia primiseră la instanța de fond câte cinci ani închisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecători.
Alte condamnări: Nicolae Opriș (fost șef serviciu Hidroelectrica) – cinci ani cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – patru ani de închisoare cu executare; Georgeta Iosif (director economic) – patru ani de închisoare cu executare. Și în cazul acestora instanța a majorat pedepsele. Opriș primise la fond patru ani, iar Geormăneanu și Iosif aveau închisoare cu suspendare.
Pe latură civilă, judecătorii au dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormaneanu și Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei despăgubiri civile către statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și ANAF, precum și 339.916.431 lei către Ministerul Energiei. Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț Șeres trebuie să achite suma de 25.000 de lei.
Codruț Șereș și membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011. Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.
În sarcina acestora se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru Dunăre și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.
Se mai reține în cauză că, în perioada 2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari, pe care au revândut-o către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

Autor

Dănilă Chirovici

26 februarie 2016

Directorul companiei Alstom Power România SRL, Georgios Syrakas, (la data faptelor) și un avocat din Baroul Dâmbovița, Aurel Octavian Rogozea, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al PCA Ploiești postat vineri pe site-ul Ministerului Public, Rogozea a fost deferit justiției sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală și spălare a banilor, în timp ce Georgios Syrakas este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în cursul anului 2008, în contabilitatea SC Alstom Power România SRL, al cărei administrator era Georgios Syrakas, s-au înscris operațiuni comerciale fictive privitoare la derularea unui contract de prestări servicii care a fost încheiat cu SC Ister International Company, al cărei administrator era avocatul Aurel Octavian Rogozea. Procurorii spun că, în acest fel, SC Alstom Power România SRL s-a sustras de la plata către bugetul statului a impozitului pe profit în sumă de 104.566 lei și TVA în sumă 124.172 lei, iar cealaltă firmă s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 24.237 lei.
„Ulterior, prin simularea unor tranzacții reale, aceștia au efectuat operațiuni care nu aveau nicio legătură cu fapte reale, în scopul retragerii de valori financiare de la SC Alstom Power România SRL, săvârșind astfel infracțiunea de spălare a banilor, prejudiciul reținut în sarcina SC Alstom Power România SRL fiind de 777.711,78 lei, iar cel reținut în sarcina SC Ister International Company fiind de 127.242 lei”, se arată în comunicat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Ploiești.

Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.

Autor

Dănilă Chirovici

26 februarie 2016

Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat vineri la șase ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galați Mihail Boldea. Sentința poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea acesteia, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Brașov, judecătorul Răzvan Dicu.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail Boldea pentru mai multe fapte de corupție, printre care și șantaj și spălare de bani.
În același dosar a fost trimis în judecată și Costache Roșca, fost Roșca Caloenescu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Valentina Cojocaru și Matei Oprea, administratori la SC Fitoplant 2007 SRL București, Mircea Marosy, administrator la SC Delconi SRL și SC Derek 1 SRL Galați, Ionel Mihăilă, persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate ”Mihăilă Ionel” Galați.
DNA susține că, în perioada mai 2000 – mai 2007, Matei Oprea, de profesie pilot de aeronave, și Valentina Cojocaru, în calitate de asociați și administratori ai SC Fitoplant și ulterior ai SC Fitocom Serv, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni, având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galați, aparținând SC Aviația Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren.
Aceștia au fost sprijiniți în demersurile lor de Mihail Boldea, Mircea Marosy și Costache Roșca, acesta din urmă înlesnindu-le dobândirea și valorificarea prin dezmembrare a terenului. Prejudiciul stabilit în acest caz este de peste 21 milioane de euro. Ziarul de Investigaţii a dezvăluit, în cadrul mai multor anchete jurnalistice, ilegalităţile comise de fostul deputat de Galaţi.

Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt

Autor

Adrian Bărbulescu

25 februarie 2016

Anul trecut au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013, a anunţat joi procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanţul DNA.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA”, a spus Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”. Șefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată. „Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a arătat ea.
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că este important ca soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a statului de drept. „Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis Kovesi.

Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Autor

Adrian Bărbulescu

24 februarie 2016

Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului Feroviar Român, a fost condamnat definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul privind trucarea unei licitații publice organizate de Complexul Energetic Oltenia. În același dosar, avocatul Doru Boștină a fost condamnat la un de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului, care au admis apelurile declarate de Gruia Stoica și Doru Boștină împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești din martie 2015 în sensul scăderii pedepselor de la patru ani cu executare la doi ani și șase luni cu suspendare în cazul lui Stoica și de la trei ani cu executare la un an cu suspendare pentru Boștină. Al treilea judecător a opinat că ar trebui menținută pedeapsa de patru ani cu executare pentru Stoica și doar modificată sentinţa pentru Boștină.
Instanța a mai dispus ca cei doi să respecte mai multe obligații: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ilfov (Gruia Stoica) și la Serviciul de Probațiune București (Doru Boștină), la datele fixate de acestea; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea lor; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă, precum și informațiile și documentele de natură a permite controlul mijloacelor lor de existență.
Pe parcursul termenelor de supraveghere, ei vor presta muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadele de 60 de zile — Doru Boștină și de 90 de zile — Gruia Stoica. Patronul GFR va presta munca în folosul comunității la Direcția de Asistență Educațională sau la Societatea Medicală ”Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, ambele situate în orașul Voluntari, județul Ilfov; Doru Boștină — la Agenția Națională Antidrog — Centrul de Asistență Integrată în Adicții ”Obregia” sau la Centrul de Asistență Integrată în Adicții, ambele din municipiul București, potrivit deciziei instanței.
Pe 5 martie 2015, Gruia Stoica a fost condamnat de Curtea de Apel Ploiești la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. În același dosar, avocatul Doru Boștină a primit trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.
Potrivit DNA, în luna mai 2013, Complexul Energetic Oltenia SA Târgu Jiu a lansat public procedura de licitație ce avea ca scop încheierea acordului cadru și a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Ișalnița și sucursala Electrocentrale Turceni. Conform fișei de date a achiziției, valoarea estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA (195.079.200 lei pentru SE Turceni, 105.414.600 lei pentru SE Craiova II și 172.574.610 lei pentru SE Ișalnița).
La data de 17 ianuarie 2014, CE Oltenia a transmis invitații de participare la procedura în cauză (organizată conform normelor interne ale autorității contractante) către CFR Marfă, SC Grup Feroviar Român SA București (GFR) și alte trei societăți. Termenul de depunere a ofertelor de către societățile comerciale dispuse să ia parte la procedura de licitație era data de 29 ianuarie 2014.
CFR Marfă și-a manifestat intenția de a participa la procedura de achiziție a serviciilor de transport feroviar de cărbune pentru cele trei sucursale aparținând Complexului Energetic Oltenia și prin urmare a cerut să i se elibereze documentația de atribuire (fișe de date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord cadru). Potrivit rechizitoriului, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia Stoica, persoană care controlează GFR SA, membră a grupului Grampet, i-a promis avocatului Doru Boștină că-i va da suma de trei milioane euro pentru ca acesta să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra directorului general al CFR Marfă, pentru a-l determina să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-i comunice prețul oferit de societatea pe care o conduce, la licitația din 29 ianuarie 2014, așadar să divulge date confidențiale. Acest demers avea ca scop adjudecarea de către Gruia Stoica a contractului ce făcea obiectul licitației, respectiv transport cărbune de la nivelul Complexului Energetic Oltenia.
Procurorii susțin că, în acest context, avocatul Doru Boștină i-a promis lui Gruia Stoica faptul că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro, aflarea ofertei de preț și va folosi pentru realizarea traficului de influență un intermediar care poate exercita influența directă asupra directorului general al CFR Marfă.

Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată

Autor

Dănilă Chirovici

19 februarie 2016

Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului Interagro şi al clubului de fotbal Astra Giurgiu, rămâne după gratii, după ce Tribunalul Dâmbovița a respins vineri cererea sa de eliberare condiționată. Ioan Niculae ispăşeşte o condamnare de doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD”.
Niculae mai poate solicita eliberarea condiționată, conform soluției instanței, după data de 19 mai 2016. ”În baza art. 4251 alin. 7, pct. 2, lit. a Cod procedură penală admite contestația formulată de către Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție — Serviciu Teritorial Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 1923/21.10.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. 4344/232/2015 privind pe condamnatul Niculae Ioan, deținut în Penitenciarul Găești, și în consecință: Desființează sentința penală atacată și rejudecând respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia de liberare condiționată din Penitenciarul Găești pentru condamnatul Niculae Ioan”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Dâmbovița.
Omul de afaceri Ioan Niculae a spus, vineri, în fața instanței, că a înțeles greșeala făcută, că a încercat să se îndrepte și nu vrea decât să ajungă la familie. ”Nu am creat nicio problemă în penitenciar, nu am fost implicat în niciun incident”, a mai spus Niculae.
El și-a cerut scuze și pentru ieșirea nervoasă de la termenul anterior, când la amânarea pronunțării unei decizii privind eliberarea condiționată a spus ”mai bine mă condamnați pe viață”. Avocatul lui Niculae a precizat că au fost îndeplinite ireproșabil criteriile eliberării condiționate, lucru care reiese din concluziile comisiei de liberare condiționată. Avocatul a afirmat că a fost îndeplinită fracția de pedeapsă, susținând că Niculae a executat 385 de zile. Magnatul a scris în închisoare cinci cărți, care i-au adus o scurtare a pedepsei cu 150 de zile, iar 21 de zile le-a câștigat ca urmare a muncii prestate în penitenciar.
”A executat minimul de fracție și prin excluderea celor 150 de zile aferente scrierii lucrărilor științifice”, a precizat avocatul lui Ioan Niculae. Totodată, avocatul a depus înscrisuri prin care a demonstrat că inculpatul a achitat integral prejudiciul din dosar.
Ioan Niculae este în prezent încarcerat la Penitenciarul Găești. El este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD” și execută pedeapsa din aprilie anul trecut.

Putregaiul de la ASF. Fostul vicepreşedinte George Daniel Tudor a fost reţinut de DNA pentru luare de mită

Autor

Dănilă Chirovici

18 februarie 2016

După ce, în cursul dimineţii de joi fusese chemat la audieri, fostul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) George Daniel Tudor a fost reţinut în cursul după amiezii de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită.
În paralel, s-a pus în mişcare urmărirea penală a lui Ovidiu Marian, fost secretar general al Senatului, pentru trafic de influenţă şi „efectuarea în continuare” a urmăririi penale a senatorului PNL Anca Doina Tudor, pentru complicitate la trafic de influenţă.
„În perioada martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul firmei respective (denunţător în cauză), prin intermediul inculpatului Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să fie unul favorabil omului de afaceri”, se arată în comunicatul DNA.
Suma de bani amintită mai sus i-a fost remisă lui Tudor în trei tranşe de câte 100.000 euro,” o primă tranşă, în mod direct, iar următoarele două tranşe, în mod indirect, prin intermediul soţiei sale Tudor Doina Anca, senator în Parlamentul României, persoană care cunoştea, la momentul intermedierii sumelor de bani, atât provenienţa cât şi scopul pentru care erau remise aceste sume de bani. De precizat este faptul că iniţial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri, prin acelaşi intermediar, suma de trei milioane de euro”, susţine DNA.
„În urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013, inculpatul Tudor Daniel George a emis o decizie prin care s-au ignorat în totalitate constatările controlului respectiv (care atenţiona asupra gradului de risc ridicat al societăţii) şi a impus remedierea unor deficienţe minore şi nesemnificative în raport cu situaţia financiară precară a societăţii”, precizează anchetatorii.
George Tudor Daniel urmează să fie dus la ÎCCJ cu propunere de luare a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile. Şi Ovidiu Marian urmează să fie dus la ÎCCJ cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu pentru 30 de zile.

Un nou dosar penal pe numele lui Gabriel Oprea. Jacuzzi şi Audi A8 pentru fostul ministru de Interne

Autor

Dănilă Chirovici

17 februarie 2016

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cere sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea, în dosarul în care sunt cercetați foști șefi ai DIPI. Fostul vicepremier şi ministru de Interne este acuzat că, din banii destinaţi luptei anticorupţie, şi-a dotat biroul de la minister cu un jacuzzi şi a achiziţionat o limuzină Audi A8.
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Gabriel Oprea, senator în Parlamentul României, la data faptei viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”, se arată într-un comunicat al DNA dat publicităţii miercuri.
Procurorii precizează că, la 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul lui Nicolae Gheorghe, secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, și Gabriel-Nicolae Pavel, șef al Serviciului juridic, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale acestei structuri de poliție și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.
„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei. În perioada 21 august — octombrie 2015, ministrul de Interne a beneficiat de folosința exclusivă a autoturismului Audi A8, achiziționat în modalitatea de mai sus”, susțin procurorii.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA, precum și copii ale dosarului de urmărire penală.

Fostul şef al DIPI Nicolae Gheorghe este urmărit penal pentru deturnare de fonduri şi complicitate la abuz în serviciu

Autor

Dănilă Chirovici

15 februarie 2016

Procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale față de Nicolae Gheorghe, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), cu rang de secretar de stat, pentru complicitate la abuz în serviciu și două infracțiuni de deturnare de fonduri.
Potrivit DNA, în sarcina lui Nicolae Gheorghe s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și două fapte de deturnare de fonduri, dintre care una în formă continuată (11 acte materiale).
În același dosar, sunt urmăriți penal Gabriel Nicolae Pavel, comisar șef de poliție, la data faptei șef al Serviciului Juridic DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, în formă continuată, Marian Dănuț Iacob, comisar șef, la data faptei șef al Diviziunii Administrative în DIPI, pentru deturnare de fonduri, în formă continuată (trei acte materiale), și Nelu Zărnică, chestor principal de poliție, la data faptei adjunct al șefului DIPI cu rang de subsecretar de stat, pentru deturnare de fonduri, în formă continuată (două acte materiale).
DNA precizează că, în vara anului 2015, Nicolae Gheorghe și Gabriel Pavel, prin întocmirea documentației aferente, au contribuit la achiziționarea unor bunuri din fondurile operative ale MAI, fără ca ele să fie folosite la acest tip de activități. „Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea bunurilor din fondurile operative, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar DIPI a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative. În perioada 21 august — octombrie 2015, Nicolae Gheorghe, în aceeași calitate, a schimbat destinația folosinței bunurilor respective, achiziționate în modalitatea de mai sus”, se arată în comunicatul DNA.
Anchetatorii susțin că, în perioada 2014-2015, Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de credite în DIPI, în mod repetat a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de peste 238.000 lei, alocată instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative.
Anchetatorii au constatat că, în aceeași manieră, au procedat cu suma totală de aproape 14.500 lei și suspecții Zărnică și Iacob, în calitate de ordonatori de credite în cadrul DIPI. Celor patru li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile.

Procurorii DIICOT au descins la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, într-un dosar cu produse farmaceutice

Autor

Adrian Bărbulescu

11 februarie 2016

Procurorii DIICOT au descins joi pentru percheziţii la o casă de avocatură, pentru a ridica înscrisuri într-un dosar care vizează prejudicierea unor firme care făceau comerţ cu produse farmaceutice.
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că percheziţiile au fost făcute la firma de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
Procurorii DIICOT fac cercetări faţă de „un grup infracţional organizat constituit cu scopul de a prejudicia creditorii a două societăţi comerciale având ca obiect de activitate comerţul cu produse farmaceutice, prin crearea intenţionată a stării de insolvenţă iar mai apoi falimentul firmelor, activele acestora fiind preluate de către o altă societate comercială controlată de către aceleaşi persoane, prin intermediul unor societăţi comerciale cu sediul în Olanda şi Cipru”, se arată într-un comunicat dat publicităţii de DIICOT.
Conform comunicatului, procurorii DIICOT au făcut o percheziţie la sediul unei case de avocatură „pentru ridicarea de înscrisuri în baza cărora două dintre respectivele societăţi comerciale au efectuat în contul acesteia un număr de 17 transferuri bancare, în vederea stabilirii scopului pentru care au fost efectuate aceste plăţi”.
În acest caz, a fost începută urmărirea penală „in rem” pentru comiterea infracţiunilor constituire de grup organizat, delapidare şi bancrută frauduloasă, din 18 mai 2015. În cele 17 tranzacţii bancare au fost transferaţi aproape 37 de milioane de lei.

La loc comanda! Curtea de Apel Braşov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a omului de afaceri Ioan Neculaie

Autor

Adrian Bărbulescu

8 februarie 2016

Magistrații Curții de Apel Brașov au decis luni arestarea preventivă a omului de afaceri Ioan Neculaie, patronul FC Braşov şi al fabricii de autocamioane Roman, infirmând decizia Tribunalului Brașov din 30 ianuarie, care stabilise cercetarea acestuia sub control judiciar.Ioan Neculaie a ieșit din sediul Curții de Apel cu cătușe la mâini, fiind urcat în mașină pentru a fi dus în arestul IPJ.
El fusese reținut pe 28 ianuarie, după ce procurorii brașoveni au făcut mai multe percheziții la sediile unor firme ale Grupului Prescon SA, la SC Fotbal Club Brașov SA, patronate de acesta, dar și la locuința sa din Brașov. El este cercetat pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, delapidare cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani.
„Din probele administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că în perioada martie 2013-mai 2015, în calitate de acționar majoritar la S.C ICIM.S.A Brașov și S.C Fotbal Club Brașov S.A, s-a asociat cu inculpatul Păunescu Stelian Florin (director economic în cadrul grupurilor de firme PRESCON SA și ROMAN SA și președinte al Consiliului de Administrație al SC ICIM S.A Brașov și SC Fotbal Club S.A Brașov) și suspecta Slăvilă Corina Eugenia (jurist în cadrul grupului de firme controlate de Neculaie Ioan) cu scopul de a ajuta S.C Fotbal Club S.A Brașov să stabilească în mod fraudulos un TVA deductibil în cuantum de 6.969.266,88 lei, prin înregistrarea în contabilitatea SC Fotbal Club SA Brașov a unei operațiuni nereale, respectiv a achiziției la data de 24.01.2014 de către aceasta din urmă societate a unei presupuse investiții de la SC ICIM S.A Brașov constând într-o bază sportivă situată în municipiul Brașov”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului din 29 ianuarie.
Valoarea pretinsei investiții atestată de înscrisurile înregistrate în contabilitatea SC Fotbal Club S.A Brașov a fost stabilită la suma de 36.007.878, 88de lei (din care 6.969.266,88 de lei TVA), deși în realitate SC Fotbal Club SA Brașov nu a dobândit niciun drept concret și niciun bun în urma respectivei tranzacții, această tranzacție neavând valoare economică. În urma înregistrării acestor înscrisuri în evidențele SC Fotbal Club SA Brașov, această societate a compensat până în luna februarie 2015 suma de 6.969.266,88 lei, reprezentând TVA deductibil aferent pretinsei investiții rezultată din documente ce atestă operațiuni nereale, mai arată procurorii.
De asemenea, în calitate de acționar majoritar, administrator de fapt al SC Fotbal Club SA Brașov și singura persoană cu drept de semnătură în această firmă, la data de 27.12.2010, inculpatul Ioan Neculaie a retras fără justificare legală din contul de casă al acestei societăți, suma de 9.830.000 de lei, iar la data de 30.12.2011 suma de 3.900.000 de lei, iar pentru a da aparență de legalitate acestor retrageri a înregistrat în evidențele societății antecontractul de vânzare-cumpărare nr.1648 din 18.05.2012 încheiat între Ioan Neculaie și SC Fotbal Club Brașov SA prin care primul s-a obligat în schimbul sumei de 4.156.400 euro să transfere proprietatea asupra a două terenuri din extravilanul comunei Sânpetru, județul Brașov, pe care acesta le achiziționase în data de 20.09.2011 cu suma de 871.346,41 lei, bunul fiind vândut astfel la un preț de peste 20 de ori mai mare față de prețul de achiziție, se mai precizează în comunicatul de presă.

1...1.3331.3341.335...1.378 Pagina 1.334 din 1.378

Ziarul de Investigații

Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări

Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica

Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.

Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt

Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată

Putregaiul de la ASF. Fostul vicepreşedinte George Daniel Tudor a fost reţinut de DNA pentru luare de mită

Un nou dosar penal pe numele lui Gabriel Oprea. Jacuzzi şi Audi A8 pentru fostul ministru de Interne

Fostul şef al DIPI Nicolae Gheorghe este urmărit penal pentru deturnare de fonduri şi complicitate la abuz în serviciu

Procurorii DIICOT au descins la casa de avocatură Ţuca Zbârcea şi Asociaţii, într-un dosar cu produse farmaceutice

La loc comanda! Curtea de Apel Braşov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a omului de afaceri Ioan Neculaie

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...