Între 29 februarie şi 15 aprilie, Ministerul Energiei
organizează sesiuni de lucru la nivel sectorial pentru a obţine de la
experţi “idei, opinii şi sfaturi” cu plus valoare în etapa de analiză
calitativă a procesului de realizare a Strategiei Energetice a României
2016-2030. Au avut loc deja discuţiile pe tematici legate de energie
electrică (9-10 martie) şi petrol şi gaze naturale (11 martie).
Minutele discuţiilor publicate de Minister sunt, inevitabil,
fragmentate şi, probabil, prea puţin fidele gândului celui citat mai
jos. Am selectat, totuşi, 19 dintre cele mai provocatoare declaraţii pe
teme legate de electricitate şi hidrocarburi, care în opinia mea sunt de
notat.
1. Trebuie să fim realişti și să luăm în considerare că, pe
termen scurt şi chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a
producţiei interne de ţiţei. Ţiţeiul din producţia internă nu este unul
ieftin, în măsură să facă faţă concurenţei de pe piaţa internaţională
şi, chiar în perspectiva unei creşteri a producţiei interne, va rezulta
tot ţiţei scump, provenit de la adâncimi mari, pe baza unor tehnologii
moderne, obținut cu costuri ridicate – Alexandru Pătruţi, CNR-CME
2.
Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea
Sistemului Naţional de Transport ţiţei cu cele ale ţărilor vecine, ţara
noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de ţiţei
provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul şi vestul
Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit,
fiind în măsură să transporte dublul cantităţilor transportate în
prezent – Gheorghe Ionescu, CONPET
3. Dacă vorbim despre securitate
energetică versus independență energetică, în mod cert este de preferat
securitatea energetică, iar aceasta se poate obţine prin apartenenţa la o
piaţă integrată – Vasile Iuga, PwC
4. Marea Neagră oferă perspectiva
dezvoltării unui nou bazin de producție a gazelor naturale. Membrii
Asociaţiei aşteaptă cu interes deosebit noul cadrul fiscal petrolier în
sectorul offshore din România – Mihaela Dupleac, RBSTA
5. Nu avem o
evaluare corectă a potențialului natural pe care țara noastră îl deține,
fiind necesară existenţa unui Serviciu Geologic Naţional în România.
[…] Este necesară o colaborare cu ANRM, care dispune de toate rapoartele
geologice elaborate în ultimele decenii. O modificare a legislaţiei în
sensul permiterii accesului la datele menționate pentru viitorii
participanţi la licitaţiile organizate de ANRM poate creşte interesul
potenţialilor investitori – Nicolae Anastasiu, Academia Română
6.
România se află printre puținele state europene în care mai subzistă
secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt
care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislaţiei în
acest sens – Mihai Spătaru, ANRM
7. Este necesară introducerea
titlului asupra unei cantităţi de gaze naturale, care să poată fi
acceptat şi utilizat de sistemul bancar sub forma unei ipoteci
imobiliare – Ioana Gheorghiade, BCR
8. Situaţia din prezent este
complet diferită de cea de acum 30 de ani şi este necesară o regândire a
sistemelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum
şi a rolului depozitelor subterane, care au fost concepute pentru uz
sezonier, în vederea acoperirii vârfurilor de consum – Dumitru
ChisăliȚă, expert piaţa de gaze
9. În 30-40 de ani trebuie construite
noi mari capacităţi de generare a electricităţii. Sunt importante
suportabilitatea şi schemele de ajutor, dar este importantă și problema
eşecului pieţei de energie (market failure): nu poţi construi noi
investiţii fără susţinere prin scheme suport – Teodor Chirică,
Energonuclear
10. Strategia Energetică a României se referă la
viitor, iar societatea viitorului se va baza pe energie curată, pentru
că priorităţile sunt calitatea vieţii şi dezvoltarea economică.
Strategia energetică nu trebuie să favorizeze anumite tehnologii;
trebuie stabilit un mix corect de energie, iar producţia trebuie
combinată cu stocarea de energie – Sebastian Enache, RWEA
11. Trebuie
acordată atenție sistemului de taxare (impozitare) a electricităţiii.
Preţul energiei pe piaţa en gros scade constat în ultimii cinci ani, dar
factura la consumatorul final creşte continuu, iar preţul foarte mic al
energiei pe piaţă nu încurajează dezvoltarea surselor de energie – Ion
Lungu, AFEER
12. În privinţa consumului, trebuie analizate
perspectivele de dezvoltare a infrastructurii de transport. Spre
exemplu, autostrăzile vor facilita venirea unor investitori de mărime
medie sau mare – Virgiliu ivan, Transelectrica
13. După Turcia,
România are cel mai mare sistem energetic din regiune şi este unul
dintre marii exportatori. Prin Transelectrica, România s-a angajat
într-un efort investiţional foarte mare la nivelul staţiilor şi liniilor
electrice. Investiţiile ar trebui sprijinite prin legislaţie. În 2025
se va ajunge la o capacitate de interconexiune de 2.500 de MW, faţă de
1.600 MW în prezent, iar în anul 2030, la 3.500 de MW – Virgiliu Ivan,
Transelectrica
14. În contextul priorităţilor energetice ale Uniunii
Europene (diversificare în zona de generare, măsuri de eficienţă
energetică şi integrarea totală a pieţei de energie), România trebuie
transformată într-o ţară competitivă, care să-şi menţină poziţia actuală
de exportator. Exportul de energie electrică trebuie sa fie un obiectiv
strategic al României – Adriana Mircea, AmCham
15. România trebuie
să rămână un hub în regiune, nu doar prin interconectarea pieţelor, ci
şi prin alte concepte, spre exemplu, vehiculul electric. Este nevoie de
implicarea autorităţilor locale, a operatorilor şi a producătorilor care
ar trebui să ofere gratuit cartele de energie – Ovidiu Pop, IRE
Eurelectric
16. Rolul României în regiune este acela de insulă de
producere separată a energiei. Acest rol se va diminua, deoarece
producţia este în faliment (90%) – Constantin Bălăşoiu, fost director
general al CE Oltenia
17. Pentru a fi competitivă în această zonă a
Europei, România trebuie să aibă maximum două societăţi mari de
producere a energiei, societăţi echilibrate din punct de vedere al
producţiei şi costurilor – Ion Pisc, BNS
18. La nivelul anului 2030
tehnologiile de stocare vor fi mature. Ele vor putea contribui la
reglajul de frecvenţă şi cu alte servicii de sistem. În 20 de ani vor
predomina sistemele de stocare descentralizate – Valeriu Binig, EY
România
19. Tehnologiile de stocare vor influenţa puternic structura
sistemului şi noile tehnologii de generare distribuită bazate pe resurse
regenerabile. Tehnologiile de stocare nu sunt (încă) atractive din
punct de vedere comercial, dar se prevede o scădere de câteva ori a
costului de investiţii, ceea ce va permite dezvoltarea puternică a
surselor regenerabile şi închiderea capacităţilor de cărbune – Ştefan
Gheorghe, fost director general al Transelectrica şi Hidroelectrica
Grupurile
de lucru se vor mai reuni de încă trei ori în sesiuni de lucru de câte o
zi pentru a continua acumularea de contribuţii la analiză calitativă a
sectorului energetic național după urmatorul program:
24 martie – Eficiență energetică, energie termică și cogenerare, managementul cererii de energie
4 aprilie – Guvernanță energetică
12 aprilie – Securitate și diplomație energetică
Raportul integral va fi definitivat de echipa de proiect la data de 25 aprilie.
