Procurorii DIICOT vor pune sechestru pe rafinăria Petromidia în
cadrul unui dosar penal care vizează modul în care a fost privatizată
compania Rompetrol. Suma totală pe care se va pune sechestru este de
aproximativ trei miliarde de lei, această sumă reprezentând valoarea
estimată a prejudiciului în dosar.
Sechestrul va fi instituit pe mijloacele fixe de la Petromidia,
acțiuni, dar și pe conturi bancare ale unor persoane fizice. Acest dosar
este disjuns din dosarul Rompetrol, în care a fost judecat și defunctul
om de afaceri Dinu Patriciu.
Procurorii DIICOT au dispus schimbarea
încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față
de 14 persoane care au calitatea de suspecți în dosarul Rompetrol II.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, printr-o ordonanță din data de 22
aprilie 2016, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice și
efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr de 14
suspecți pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup
infracțional organizat; abuz în serviciu; complicitate la abuz în
serviciu; înșelăciune; complicitate la înșelăciune; delapidare;
complicitate la delapidare; evaziune fiscală; complicitate la evaziune
fiscală; spălare de bani; manipularea pieței de capital prin tranzacții
sau ordine de tranzacționare: a) care dau sau ar putea da semnale false
sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul
instrumentelor financiare, b) care mențin prin acțiunea uneia sau a mai
multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multor
instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a
informației privilegiate.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus
introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a KazMunayGas
International NV (fostă The Rompetrol Group NV), SC Oilfield Exploration
Business Solutions SA (fostă SC Rompetrol SA) și SC Rompetrol Rafinare
SA.
Ulterior, printr-o ordonanță din 6 mai 2016, procurorii DIICOT au
dispus instituirea sechestrului asigurător în vederea recuperării
pagubei cauzate prin infracțiuni și a confiscării speciale, până la
concurența sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 USD și 34.941.924
de euro asupra bunurilor mobile și imobile aparținând unui număr de 4
suspecți, cât și asupra bunurilor mobile și imobile aparținând
KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions
SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în calitate de părți responsabile
civilmente. De asemenea, a fost pus sechestru asigurător asupra
acțiunilor pe care cele trei companii le dețin la societăți comerciale
de pe teritoriul României.
În plus, procurorii DIICOT au dispus
instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului în vederea recuperării
pagubei cauzate prin infracțiuni și a confiscării speciale, în ceea ce
privește sumele provenite din salarii, până la concurența sumelor de
1.724.168.825 lei, 290.786.616 USD și 34.941.924 euro, asupra sumelor de
bani aflate în și cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise
de către un număr de 4 persoane fizice.
Procurorii susțin că, în
cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup
infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop
desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în
eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor
contracte de privatizare, folosirea și/ sau însușirea sumelor de bani ce
erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în
actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor
comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de
bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea
fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
La grupul
infracțional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit și
alte persoane care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a
atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor pentru care a
fost inițiat și constituit grupul infracțional, respectiv dispariția
creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia
și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului
de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a
produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata
cu rea-credință a obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin
nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile,
stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme,
însușirea, traficarea și/sau folosirea în interesul personal al
membrilor grupului infracțional sau al entităților juridice ce au făcut/
fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a
culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea Ordonanței de Urgență
118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol
Rafinare SA le înregistra la data de 30 septembrie 2003, în cuantum de
21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost
convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor
Publice.
Sechestru de trei miliarde de lei pe Rafinăria Petromidia. DIICOT urmăreşte penal 14 persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul Rompetrol II
Traian Băsescu a fost acuzat oficial de spălare de bani în dosarul lui Costel Căşuneanu
Parchetul General a anunţat vineri că Traian Băsescu este
cercetat pentru spălare de bani, faptă care ar fi fost comisă în
perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai
multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile.„Procurori
ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în
continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Băsescu Traian, sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. În ordonanţa
întocmită, procurorii au reţinut că fapta a fost săvârşită în perioada
octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor
contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile”, se arată într-un
comunicat de presă dat publicităţii de Parchetul General.
Fostul
preşedinte al României a mers vineri dimineaţa la Parchet, unde a fost
chemat pentru a da declaraţii în legătură cu acuzaţiile care i se aduc.
Dosarul a fost deschis în urma a două sesizări, una a Oficiului Naţional
de Prevenire şi Combaterea Spălării şi o alta a Grupului de
Investigaţii Politice. Cauza a fost închisă în anul 2012, procurorii
dispunând neînceperea urmăririi penale. În mai 2015, soluţia a fost
infirmată de Tribunalul Bucureşti iar dosarul a fost redeschis. In iulie
2015 s-a început urmărirea penală in rem.
Potrivit ordonanţei
procurorilor, în luna august a anului 2000, Traian Băsescu a cumpărat un
imobil din Aleea Privighetorilor pentru care a dat „suma de
1.483.244.000 lei, plătită numerar şi a cărei provenienţă nu a fost
justificată” iar „la aceeaşi dată, la acelaşi birou notarial, Căşuneanu
Costel a cumpărat o suprafaţă egală de teren situată la aceeaşi adresă,
pentru care a plătit un preţ de trei ori mai mare, respectiv preţul
pieţei”.
Ulterior, în luna octombrie 2002, Traian Băsescu a
înstrăinat suprafaţa către Gabriela Blaj, cumnata lui Costel Căşuneanu,
cu suma de 12.004.212.620 lei. O parte din suma obţinută din această
vânzare ar fi fost transferată în iunie 2003 în contul fiicei sale,
Ioana Băsescu, care ar fi folosit-o, în parte, pentru achiziţionarea
unui imobil în valoare de aproximativ 90.000 dolari, susţin procurorii.
În
octombrie 2002, Traian Băsescu împreună cu soţia sa au cumpărat un
imobil situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti cu preţul de 280.000
dolari, „achitat numerar şi a căror provenienţă nu este justificată,
avându-se în vedere faptul că în această perioadă din conturile familiei
Băsescu nu au fost retrase sume de bani. Acest imobil a fost donat
câteva zile mai târziu fiicei sale, Băsescu Ioana”, se mai arată în
ordonanţă.
Procurorii de la Parchetul General susţin că „preţul
terenului din Aleea Privighetorilor, achiziţionat de către Traian
Băsescu la data de 09.08.2000, în sumă de 4.921.480.080 ROL (echivalent a
222.480 USD) şi nu 1.483.244.000 ROL (aşa cum se consemnează în
contract) a fost achitat numerar de Căşuneanu Costel”.
Cristian Burci, reţinut de DIICOT pentru 24 de ore. Mogulul este acuzat de evaziune fiscală de opt milioane de euro la Romvag Caracal
Omul de afaceri Cristian Burci, patronul Adevărul Holding, a
fost ridicat de procurorii DIICOT în dimineaţa zilei de miercuri, fiind
cercetat pentru evaziune fiscală în valoare de opt milioane de euro.
UPDATE Cristian Burci a fost reţinut pentru 24 de ore
După aproape nouă ore de audieri, Cristian Burci a fost reținut
joi dimineaţă, în jurul orei 0,20, de procurorii DIICOT – Biroul
Teritorial Olt și a fost dus în arestul Inspectoratului de Poliție
Județean Olt. În timp ce era condus de polițiști spre arestul IPJ Olt,
Cristian Burci le-a spus jurnaliștilor că este nevinovat. Miercuri
seara, în același dosar au mai fost reținute trei persoane, printre care
și fostul director al SC Romvag SA Caracal Ion Dinoiu.
Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Olt l-au ridicat miercuri pe omul de afaceri Cristian Burci, într-un dosar în care se efectuează patru percheziţii, dintre care una la o redacţie de ziar (evident, Adevărul).
Procurorii anchetează devalizarea producătorului de vagoane de marfă
Romvag Caracal, care este deţinut în proporție de 70% de Cristian Burci.
Procurorii îl acuză pe mogul că de evaziune fiscală de opt milioane de
euro și de delapidare pentru că s-a folosit de mai multe firme pentru a
ascunde proveniența unor sume de bani.
Cristian Burci a fost ridicat
de procurori de acasă și l-au condus pentru a asista la percheziții la
sediul redacției Adevărul, apoi urmează perchezițiile la două firme.
Toți suspecții vor fi duși pentru audieri sediul DIICOT din Slatina.
În acest dosar sunt cercetaţi nouă suspecți, printre care se află
patronul cotidianului Adevărul, Cristian Burci, și Denisa Turcu — fost
administrator special la Adevărul Holding, pentru săvârșirea
infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, abuz în
serviciu, delapidare, evaziune fiscală, instigare la delapidare cu
consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la abuz în
serviciu cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă
continuată și instigare la evaziune fiscală.
Din actele de urmărire
penală efectuate a rezultat faptul că membrii acestui grup de
criminalitate organizată, prin activitatea desfășurată din anul 2006
până în prezent, au creat un prejudiciu SC Romvag SA Caracal prin abuz
în serviciu și delapidare în valoare de 7.099.000 euro și 3.811.756 lei.
În
aceeași perioadă, prin introducerea în circuitele comerciale de
persoane și firme la care dețineau acțiuni sau erau deținute în
totalitate de persoane apropiate, membrii grupului au reușit să
recicleze diferite sume de bani, care proveneau din infracțiuni, în
cuantum de 18.099.000 euro și 3.811.756 lei.
În ceea ce privește
infracțiunea de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală,
grupul condus de Cristian Burci, prin ascunderea sursei impozabile sau
taxabile și evidențierea în actele contabile sau în alte documente
contabile a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori
evidențierea altor operațiuni fictive, a creat un prejudiciu statului
român de 25.646.825 lei.
DNA, în forţă în judeţul Mureş. Primarul Dorin Florea şi şeful Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, s-au ales cu dosare penale
Chiar în ziua în care şi-a anunţat candidatura pentru al
cincilea mandat, primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, a
aflat că este urmărit penal pentru luare de mită de procurorii DNA
într-un nou dosar de corupție. Şi președintele Consiliului Județean
Mureș, Ciprian Dobre, este urmărit penal pentru luare de mită, spălare
de bani și alte infracţiuni săvârșite pe vremea când era prefect al
județului.
Procurorii DNA au dispus extinderea și efectuarea în continuare a
urmăririi penale față de Dorin Florea pentru luare de mită, Dan Aurel
Florea, fiul primarului, pentru complicitate la luare de mită și spălare
de bani, precum și față de Mircea-Nicolae Musgociu, om de afaceri,
pentru dare de mită și spălare de bani.
DNA susține că, la 30 iunie
2011, în baza expunerilor de motive ale primarului Dorin Florea, au fost
emise nouă hotărâri ale Consiliului Local, având ca element comun
realizarea proiectului „Prelungirea Căii Sighișoarei în două direcții”,
proiect în care era direct interesat omul de afaceri Mircea Musgociu, în
contextul efectuării unor schimburi de terenuri cu municipiul Târgu
Mureș.
„Acest lucru a fost urmat, la 9 decembrie 2011, de încheierea
între o firmă reprezentată de suspectul Musgociu și fiul primarului
municipiului Târgu-Mureș a unui contract de vânzare-cumpărare având ca
obiect un apartament (suprafață utilă de 159,99 mp) situat în același
oraș în schimbul sumei de 74.000 euro plus TVA. La 30 martie 2015, Dan
Florea a vândut locuința respectivă, achiziționată la un preț
subevaluat, contra sumei de 130.000 euro”, precizează procurorii.
Anchetatorii
au constatat că, în cursul anului 2013, acționând în aceeași manieră,
Dorin Florea a continuat să sprijine afacerile și interesele financiare
ale lui Mircea Musgociu, referitoare la necesitatea achiziționării din
proprietatea omului de afaceri a suprafeței de teren de 1.415,36 mp,
situat în Târgu Mureș, zona Căii Sighișoarei (fosta Livadă Pomicolă
Târgu Mureș).
După primar, urmează şeful Consiliului Judeţean
Tot miercuri s-a aflat că şi președintele Consiliului Județean
Mureș, Ciprian Dobre, este urmărit penal de procurorii DNA pentru luare
de mită, spălare de bani și folosirea influenței ori autorității în
scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte
foloase necuvenite, fapte săvârșite în calitate de prefect al județului.
Potrivit
unui comunicat al DNA, în perioada 30 noiembrie 2006 — 27 septembrie
2007, Consiliului Local Târgu Mureș a emis cinci hotărâri care vizau, în
esență, concesiuni de terenuri, aprobarea prețului de achiziție a unui
teren situat în municipiu, aprobarea unui studiu de fezabilitate, toate
fiind aprobate pentru a sprijini interesele unui om de afaceri.
DNA
susține că, în același context, la 23 aprilie 2008, Ciprian Dobre, în
calitate de prefect al județului, care avea obligația de a verifica și,
după caz, de a ataca hotărârile Consiliului Local neconforme
prevederilor legale, a primit de la omul de afaceri suma de 120.000 de
lei, într-un cont personal deschis în mod expres pentru astfel de
„încasări”.
„Din suma astfel încasată, suspectul a retras în numerar
23.389 lei, iar o tranșă de 40.000 lei a fost direcționată către o
asociație care avea sediul la aceeași adresă unde funcționau firmele
controlate de omul de afaceri. La 16 iunie 2009, suspectul Dobre a
înserat în declarația de avere faptul că a primit suma de 120.000 lei cu
titlu de ‘donație’, în condițiile în care acest aspect trebuia
menționat într-un document similar întocmit anterior”, precizează
procurorii.
Plajele europene de 170 milioane de euro la Constanța. Nisipul e sublim, dar n-ai cale de acces
Doi ani de implementare, bani grei cheltuiți pentru scoaterea
pamântului de sub mare. Noile plaje din Constanța, reabilitate cu bani
comunitari, au însă o mare problemă: nu există acces pentru turiști.
Nici dacă ar fi existat un Dorel universal sau mai degrabă
comunitar, lucrurile nu ar fi ieșit mai prost pe litoral. Și aici nu
vorbim despre calitatea execuției lucrărilor de reabilitare a plajelor
de pe litoralul românesc, garanția și timpul le va judeca, ci despre
lucruri simple și mai degrabă elementare.
Noile plaje ale
municipiului Constanța sunt sublime, dar locuitorii litoralului, dar și
turiștii nu pot ajunge la ele. Cartierul Faleză Nord, cunoscut pentru
caracterul exclusivist, ar fi trebuit să fie primul care beneficiază de
noile amenajări hidrotehnice, dar locuitorii va trebui să mai aștepte.
Cu
plajele modernizate la timp din fonduri europene, constănțenii se uită
lung în zare, admiră digurile noi și miile de tone de nisip de pe mal și
cam atât. Căile de acces spre noile plaje sunt sublime, cum spunea
Caragiale, dar lispesc cu desăvârșire. În zona respectivă există o
diferență de nivel de 10 metri între porţiunea cu nisip și zonele
locuite și circulate din cartier, însă nimeni nu a prevăzut acest
aspect.
“Falezele nu sunt în administrarea Administrației Bazinale
Dobrogea Litoral”, a precizat Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al
ABADL. Prin urmare, administrația bazinală nu are răspunderi în ceea ce
privește faleza și, pe cale de consecinţă, nu investește un leu mai
departe de limita de demarcație.
Țrei țăruși și trei scânduri, mai tari ca Șoseaua de Coastă
Unul
dintre proiectele fostului primar penal Radu Mazăre prevedea
construcția unei șosele de coastă care să unească municipiul de
stațiunea Mamaia. Numai că proiectul a murit odată cu debarcarea și
problemele în justiție ale lui Radu Mazăre.
În prezent, situația
este următoarea: bani nu sunt, dar pe unicul drum șerpuit care leagă
orașul de noile plaje se încearcă amenajarea unei căi de acces
rudimentare. Din lemn și cu totul impropriu dacă ne gândim la persoanele
cu handicap (există în zonă un centru pentru persoanele cu
dezabilități, pacineții mai coborau din când în când pe plajă, dar ce
mai contează).
Să vedem ce iese, mai ales că, la ultima inspecție a
plajelor modernizare, ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer, s- a
declarat fermecată de ce a văzut. O fi observat și falezele?
Veni ,vidi…
„Am venit la Constanța înaintea începerii sezonului estival să văd care este stadiul plajelor în urma încheierii proiectelor de refacere a eroziunii costiere. În această locaţie plaja s-a extins cu peste 100 de metri. Per total, în cele cinci locaţii, teritoriul României a crescut cu 42 de hectare, ceea ce înseamnă foarte mult. Este un proiect foarte complex, a costat aproape 170 de milioane de euro și a fost finanţat din fonduri europene. Acest proiect a început în 2013 şi s-a finalizat în 2015 și cred că este unul dintre puţinele proiecte de infrastructură mare care s-a finalizat în România în doar doi ani”, a declarat ministrul Cristiana Paşca Palmer, la jumătarea lunii trecure, după ce a inspectat plajele.
Ce caracteristici are primul remorcher multifuncţional care a intrat în dotarea Forţelor Navale
Şefii Marinei nu au nimerit-o deloc cu numele dat primului
remorcher mulţifuncţional care a intrat în dotarea Forţelor Navale.
“Vârtosul”, demumire populară pentru un malac puternic, dar şi viril, nu
bate deloc cu remorcherul mic care a primit marţi drapelul de luptă şi
tradiţionala sticlă de şampanie spartă de bord.
Dar dacă mă gândesc că este prima navă militară nouă recepţionată la
mare distanţă de la ultimul astfel de moment festiv în marina militară,
respectiv, întrarea în dotarea RoNavy a ultimului NPR, în 1991, este un
pas mic, dar înainte.
După 25 de ani, Marina Militară şi-a permis
să cumpere o navă nouă. Şi nu vreo corvetă sau altă clasă de nave de
război, ci un mini-remorcher, un titrez care face multe chestii. Dă cu
capul, remorchează, ridică greutăţi şi la nevoie face pe pompierul.
Construit după o reţetă olandeză, micul remorcher are vreo 1.200 de cai
putere “made by Volvo Penta”, două elice intubate care îi permit să facă
manevre de-a dreptul incredibile.
“Este o navă nouă, care face
foarte multe misiuni, pe care navele vechi nu puteau să le
îndeplinească, este ca o trecere de la locomotive cu aburi la TGV”, a
precizat maistrul militar Daniel Chivu, comandantul remorcherului. Acum
omul a definit simplu, dar foarte eficient diferenţa dintre ce avem şi
ce ar trebui să avem în Marina Militară. Comparaţia dintre trenul de
mare viteză care traversează cu 300 de kilometri la oră Canalul Mânecii
şi CFR-ul autohton este cât se poate de actuală. La fel şi dotarea
Marinei Militare, care este cu mult prea departe de cerinţele războiului
naval modern.
Dar să nu stricăm petrecerea “Vârtosului”. Doar facem
un arc peste timp, de la momentul ultimei achiziţii a unei nave de
râzboi nouă în RoNavy, la intrarea în serviciu a “Vârtosului”, după cum
este menţionat pe site-ul forţelor navale.
NAVA PURTĂTOARE DE RACHETĂ 190 LĂSTUNUL
Nr. bordaj 190
Data intrării în serviciu 27.12.1991
Principalele misiuni sunt:
– Nimicirea (neutralizarea) navelor de suprafaţă de luptă, de desant şi de transport ale inamicului;
–
Executarea cercetării navale pentru asigurarea acţiunilor de luptă
proprii sau ale altor forţe ale Comandamentului Operaţional Naval;
– Acoperirea unor forţe şi acţiuni ale unităţilor de marină (convoaie, detaşamente de nave, acţiuni de minare);
– Sprijinul supravegherii.
Caracteristicile tehnico-tactice ale navei:
1. Deplasament (tone): 417
2. Lungimea (m): 56,4
3. Lăţimea (m): 9,4
4. Pescaj (m): 3,58
5. Viteza maximă (Nd): 45
6. Puterea maximă (CP): 32 000
7. Distanţa maximă de navigaţie (Mm) la viteza economică: 1500
8. Gradul mării pentru întrebuinţarea armamentului: 5
9. Rachetele lansate tip P 21 /P22 (4 SS-N-2C/D Styx) număr: 4
10. Echipajul navei este format din 60 oameni.
Armamentul de la bordul navei
• Complexul reactiv P-20 M pentru lansarea rachetelor navă-navă;
• Instalaţie artileristică AK- 176M 1×76,2 mm;
• Instalaţie artileristică AK- 630M 2x6x30 mm
• Instalaţia de lansare a rachetelor antiaeriene (Strella-3M)
„Vârtosul”
este primul dintre cele trei remorchere contractate de Ministerul
Apărării Naţionale de la Şantierele Navale Damen, care a intrat în
serviciul Forţelor Navale marţi, 12 aprilie. Remorcherul maritim
„Vârtosul”, cu numărul de bordaj 103, este proiectat pentru a fi folosit
în port şi în rada acestuia.
Cele trei remorchere multifuncţionale
care vor intra în serviciul Forţelor Navale Române vor înlocui actualele
şalupe de remorcare-salvare, îmbătrânite, şi vor fi folosite pentru
asigurarea manevrelor navelor militare în porturi şi pentru servicii de
intervenţie, fiind eliminate costurile plătite operatorilor civili.
Afacerea “rachete de un milliard de lei pentru fregate”: trei companii din Turcia şi SRL-ul de casă al STS vor să modernizeze F 221 şi F 222
Cea mai modernă navă de război a Turciei, TCG Heybeliada, a
găzduit luni în portul Constanţa ceremonia de semnare a primei “frăţii”
internaţionale pentru modernizarea fregatelor achiziţionate de la
britanici. Companiile din domeniul militar din Turcia STM, Havelsan,
Aseslan au parafat cu Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL
Bucureşti un protocol în vederea participării la licitaţia deschisă de
MapN în sistemul electronic de achiziţii publice pentru etapa a doua de
modernizare a fregatelor “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”.
Sunt bani mulţi la mijloc: 839 milioane de lei, fără TVA (aproape
190 milioane de euro). Ca un paradox, naşterea primului consorţiu
destinat licitaţiei pentru fregatele româneşti de vârsta a treia s- a
produs la bordul unei nave ultramoderne, construită după tehnologia
Stealth.
TCG Heybeliada, deşi este mult mai mică decât
distrugătoarele britanice invizibile, arată totuşi potenţialul Turciei
de a ţine pasul cu ultimele tehnologii din domeniul militar naval.
Sistemul de navă-robot cu amprentă radar redusă nu este accesibil
oricui, costurile sunt imense, dar odată construieşti o astfel de navă,
poţi să defilezi cu capul sus oriunde în lume.
Britanicii au
distrugătorul HMS Duncan, la rândul lor americanii au construit
distrugătorul Zumwalt, iar francezii se mândresc cu fregata La Fayette.
Rusia a dezvoltat de asemenea clasa de fregate stealth Admiral
Gorshkov.
La polul opus, România trage de trei fregate ponosite:
fostul distrugător “Mărăşeşti” şi cele două nave tip 22, cumpărate cu
bani grei de la britanici şi care nu au nicio rachetă la bord.
Scump, doamnă, scump
Aşa cum am menţionat mai sus etapa a doua de modernizare a
fregatelor costă 190 milioane de euro. Dacă socotim că, la momentul
achiziţiei de la britanici, în 2003, a navelor “Regele Ferdinand” şi
“Regina Maria” statul român a plătit 134 milioane de euro, afacerea
celor două fregate sare de 300 milioane de euro.
Reamintim că
”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria” au fost achiziționate în anul 2003
de la BAE Systems. Marina Regală a Marii Britanii scosese cele două nave
din serviciu înaintea perfectării contractului de vânzare-cumpărare.
A
doua etapă a programului de modernizare era planificată îniţial pentru
anii 2008-2009, interval în care fregatele urmau să își primească
armamentul principal, reprezentat de rachetele antinavă și antiaeriene
precum și înlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne, dar
lucrările au fost abandonate.
Modernizarea navelor se va realiza, în
mod obligatoriu, în România, ca cerinţă de securitate a aprovizionării,
potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 50 din OUG nr. 114/2011, coroborate cu
art. 346 alin. (1) din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene,
fiind aprobată de CSAT prin Memorandumul cu tema: Programul multianual
„Fregata multifuncțională- modernizare etapa a II-a”.
Cu alte
cuvinte, câştigătorul licitaţiei va trebui să caute un şantier
autohton, unde să monteze noile sisteme de armament. Luni, la ceremonie,
reprezentantului Centrului pentru Servicii de Radiocomunicații i-a
ieşit porumbelul pe gură. Răspunzând întrebărilor presei referitoare la
implicarea Şantierului Naval Constanţa, controlat de omul de afaceri
Gheorghe Bosânceanu, în etapa a doua de modernizare a fregatelor Doru
Bancu, reprezentantul CSR, a declarat: “Probabil, pentru că este un din
componentele naţionale, vitale pentru asemenea combinaţie. Probabil
pentru că va fi un element necesar pentru orice consorţiu pentru a intra
şantierul naval”.
CSR, o SRL abonată la contracte grase cu STS
Centrul pentru Servicii de Radiocomunicații SRL a făcut zeci de
milioane de lei din contracte cu Serviciul de Telecomuniicaţii Speciale,
ministere şi unităţi militare. Nu întotdeauna a participat la
licitaţii, ci a câştigat multe contracte prin procedura de negociere
fără anunţ de participare.
Multă vreme, unul dintre asociaţii CSR a
fost jurnalistul Bogdan Chireac, care însă a renunţat la această
calitate după dezvăluirile presei despre câştigurile nu tocmai ortodoxe
ale acestei SRL care activează în domeniul informaţional.
#PanamaPapers Borcea şi Vîntu, în compania selectă lui Vladimir Putin şi a tatălui lui David Cameron
Politicieni de rang înalt, dar şi fotbalişti şi oficiali ai
FIFA, cărora li de alătură românii Sorin Ovidiu Vîntu, Cristi Borcea şi
Frank Timiş – toţi sunt implicaţi într-un megascandal cu firme off-shore
înregistrate în Panama. Este vorba de peste 214.000 de societăți
off-shore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, după cum relevă o
anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituții media care au
reușit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei
societăți panameze de consultanță.
Le Soir caracterizează afacerea drept cea mai mare scurgere de
informații financiare înregistrată până în prezent, în timp ce Le Monde o
descrie drept cea mai spectaculoasă intruziune în lumea obscură a
finanțelor offshore.
Ancheta coordonată de Consorțiul Internațional
al jurnaliștilor de investigație (ICIJ) este importantă nu doar prin
numărul documentelor — potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane—, ci
și prin faptul că nume grele ar putea fi vizate de aceste dezvăluiri, Le
Soir estimând că „șocul din această duminică este planetar”.
Printre
cei care au recurs la diferite montaje financiare pentru a-și disimula
averile sunt enumerați deocamdată membri ai anturajului președintelui
rus Vladimir Putin, premierul pakistanez Nawaz Sharif, președintele
ucrainean Petro Poroșenko și fostul șef al Executivului de la Kiev,
Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, tatăl
premierului britanic David Cameron, regele Salman al Arabiei Saudite,
președintele argentinian Mauricio Macri sau fostul premier irakian Ayad
Allawi. Sunt puse pe tapet și nume din afara lumii politice, cum ar fi
cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului președinte al UEFA,
Michel Platini.
Publicația belgiană Le Soir promite că în zilele
următoare va face numeroase dezvăluiri despre belgienii care și-au
ascuns patrimoniile prin paradisurile fiscale, precizând deocamdată că
numărul lor este de 732.
Casa de avocatură Mossack Fonseca, „creierul” afacerii cu firme off-shore
În centrul acestei „pânze de păianjen” se situează societatea de
avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanță pentru crearea
companiilor off-shore, firme ecran ce disimulează identitatea reală a
proprietarilor lor. Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în
Panama, țară considerată unul dintre centrele financiare cele mai opace
ale planetei și o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a
fondurilor provenite din fraude și activități criminale. Documentele din
arhiva acestei societăți panameze relevă că, începând din anul 1977 și
până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entități
off-shore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienți proveniți din peste
200 de țări și teritorii.
Le
Monde subliniază că aceste informații ar fi rămas în continuare secrete
dacă o sursă anonimă nu ar fi început anul trecut să le transmită
această „mină de aur” jurnaliștilor de la publicația germană Süddeutsche
Zeitung, care a reușit astfel să cerceteze acuzațiile de fraudă ce au
vizat atunci Commerzbank, a doua bancă a Germaniei. Remarcând însă
volumul datelor, cotidianul german a cerut sprijinul ICIJ, care a
inițiat astfel investigația anunțată acum și care ar putea fi în zilele
următoare sursa unor dezvăluiri cu numeroase implicații.
Din România,
sunt vehiculate trei nume care ar fi implicate în acest megascandal cu
firme off-shore: Sorin Ovidiu Vîntu, Frank Timiş şi Cristi Borcea.
Strategia energetică naţională – citate aproximative din dezbateri. După Turcia, România are cel mai mare sistem energetic din regiune
Între 29 februarie şi 15 aprilie, Ministerul Energiei
organizează sesiuni de lucru la nivel sectorial pentru a obţine de la
experţi “idei, opinii şi sfaturi” cu plus valoare în etapa de analiză
calitativă a procesului de realizare a Strategiei Energetice a României
2016-2030. Au avut loc deja discuţiile pe tematici legate de energie
electrică (9-10 martie) şi petrol şi gaze naturale (11 martie).
Minutele discuţiilor publicate de Minister sunt, inevitabil,
fragmentate şi, probabil, prea puţin fidele gândului celui citat mai
jos. Am selectat, totuşi, 19 dintre cele mai provocatoare declaraţii pe
teme legate de electricitate şi hidrocarburi, care în opinia mea sunt de
notat.
1. Trebuie să fim realişti și să luăm în considerare că, pe
termen scurt şi chiar mediu, urmează să ne confruntăm cu o scădere a
producţiei interne de ţiţei. Ţiţeiul din producţia internă nu este unul
ieftin, în măsură să facă faţă concurenţei de pe piaţa internaţională
şi, chiar în perspectiva unei creşteri a producţiei interne, va rezulta
tot ţiţei scump, provenit de la adâncimi mari, pe baza unor tehnologii
moderne, obținut cu costuri ridicate – Alexandru Pătruţi, CNR-CME
2.
Pentru România este foarte important să se realizeze interconectarea
Sistemului Naţional de Transport ţiţei cu cele ale ţărilor vecine, ţara
noastră fiind în măsură să joace un rol important în tranzitul de ţiţei
provenit din regiunea Mării Caspice sau Iran către centrul şi vestul
Europei. SNT este într-o stare tehnică bună, care permite acest tranzit,
fiind în măsură să transporte dublul cantităţilor transportate în
prezent – Gheorghe Ionescu, CONPET
3. Dacă vorbim despre securitate
energetică versus independență energetică, în mod cert este de preferat
securitatea energetică, iar aceasta se poate obţine prin apartenenţa la o
piaţă integrată – Vasile Iuga, PwC
4. Marea Neagră oferă perspectiva
dezvoltării unui nou bazin de producție a gazelor naturale. Membrii
Asociaţiei aşteaptă cu interes deosebit noul cadrul fiscal petrolier în
sectorul offshore din România – Mihaela Dupleac, RBSTA
5. Nu avem o
evaluare corectă a potențialului natural pe care țara noastră îl deține,
fiind necesară existenţa unui Serviciu Geologic Naţional în România.
[…] Este necesară o colaborare cu ANRM, care dispune de toate rapoartele
geologice elaborate în ultimele decenii. O modificare a legislaţiei în
sensul permiterii accesului la datele menționate pentru viitorii
participanţi la licitaţiile organizate de ANRM poate creşte interesul
potenţialilor investitori – Nicolae Anastasiu, Academia Română
6.
România se află printre puținele state europene în care mai subzistă
secretul de serviciu asupra datelor privind resursele naturale, fapt
care îngreunează comunicarea; se impune o modificare a legislaţiei în
acest sens – Mihai Spătaru, ANRM
7. Este necesară introducerea
titlului asupra unei cantităţi de gaze naturale, care să poată fi
acceptat şi utilizat de sistemul bancar sub forma unei ipoteci
imobiliare – Ioana Gheorghiade, BCR
8. Situaţia din prezent este
complet diferită de cea de acum 30 de ani şi este necesară o regândire a
sistemelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum
şi a rolului depozitelor subterane, care au fost concepute pentru uz
sezonier, în vederea acoperirii vârfurilor de consum – Dumitru
ChisăliȚă, expert piaţa de gaze
9. În 30-40 de ani trebuie construite
noi mari capacităţi de generare a electricităţii. Sunt importante
suportabilitatea şi schemele de ajutor, dar este importantă și problema
eşecului pieţei de energie (market failure): nu poţi construi noi
investiţii fără susţinere prin scheme suport – Teodor Chirică,
Energonuclear
10. Strategia Energetică a României se referă la
viitor, iar societatea viitorului se va baza pe energie curată, pentru
că priorităţile sunt calitatea vieţii şi dezvoltarea economică.
Strategia energetică nu trebuie să favorizeze anumite tehnologii;
trebuie stabilit un mix corect de energie, iar producţia trebuie
combinată cu stocarea de energie – Sebastian Enache, RWEA
11. Trebuie
acordată atenție sistemului de taxare (impozitare) a electricităţiii.
Preţul energiei pe piaţa en gros scade constat în ultimii cinci ani, dar
factura la consumatorul final creşte continuu, iar preţul foarte mic al
energiei pe piaţă nu încurajează dezvoltarea surselor de energie – Ion
Lungu, AFEER
12. În privinţa consumului, trebuie analizate
perspectivele de dezvoltare a infrastructurii de transport. Spre
exemplu, autostrăzile vor facilita venirea unor investitori de mărime
medie sau mare – Virgiliu ivan, Transelectrica
13. După Turcia,
România are cel mai mare sistem energetic din regiune şi este unul
dintre marii exportatori. Prin Transelectrica, România s-a angajat
într-un efort investiţional foarte mare la nivelul staţiilor şi liniilor
electrice. Investiţiile ar trebui sprijinite prin legislaţie. În 2025
se va ajunge la o capacitate de interconexiune de 2.500 de MW, faţă de
1.600 MW în prezent, iar în anul 2030, la 3.500 de MW – Virgiliu Ivan,
Transelectrica
14. În contextul priorităţilor energetice ale Uniunii
Europene (diversificare în zona de generare, măsuri de eficienţă
energetică şi integrarea totală a pieţei de energie), România trebuie
transformată într-o ţară competitivă, care să-şi menţină poziţia actuală
de exportator. Exportul de energie electrică trebuie sa fie un obiectiv
strategic al României – Adriana Mircea, AmCham
15. România trebuie
să rămână un hub în regiune, nu doar prin interconectarea pieţelor, ci
şi prin alte concepte, spre exemplu, vehiculul electric. Este nevoie de
implicarea autorităţilor locale, a operatorilor şi a producătorilor care
ar trebui să ofere gratuit cartele de energie – Ovidiu Pop, IRE
Eurelectric
16. Rolul României în regiune este acela de insulă de
producere separată a energiei. Acest rol se va diminua, deoarece
producţia este în faliment (90%) – Constantin Bălăşoiu, fost director
general al CE Oltenia
17. Pentru a fi competitivă în această zonă a
Europei, România trebuie să aibă maximum două societăţi mari de
producere a energiei, societăţi echilibrate din punct de vedere al
producţiei şi costurilor – Ion Pisc, BNS
18. La nivelul anului 2030
tehnologiile de stocare vor fi mature. Ele vor putea contribui la
reglajul de frecvenţă şi cu alte servicii de sistem. În 20 de ani vor
predomina sistemele de stocare descentralizate – Valeriu Binig, EY
România
19. Tehnologiile de stocare vor influenţa puternic structura
sistemului şi noile tehnologii de generare distribuită bazate pe resurse
regenerabile. Tehnologiile de stocare nu sunt (încă) atractive din
punct de vedere comercial, dar se prevede o scădere de câteva ori a
costului de investiţii, ceea ce va permite dezvoltarea puternică a
surselor regenerabile şi închiderea capacităţilor de cărbune – Ştefan
Gheorghe, fost director general al Transelectrica şi Hidroelectrica
Grupurile
de lucru se vor mai reuni de încă trei ori în sesiuni de lucru de câte o
zi pentru a continua acumularea de contribuţii la analiză calitativă a
sectorului energetic național după urmatorul program:
24 martie – Eficiență energetică, energie termică și cogenerare, managementul cererii de energie
4 aprilie – Guvernanță energetică
12 aprilie – Securitate și diplomație energetică
Raportul integral va fi definitivat de echipa de proiect la data de 25 aprilie.
Flotila de fregate, resuscitată cu bani grei: rachete Sea Wolf, Harpoon şi Phalanx de un milliard de lei pentru ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria”
La aproape 12 ani de la întrarea în exploatare, flotila de
fregate a României primeşte în sfârşit binemeritatele rachete.
Binemeritate pentru că cele două fregate achiziţionate de la britanici
în urmă cu 12 ani, au fost de a dreptul „chele” la capitolul armament.
După binecunoscutul scandal al şpăgii de şapte milioane euro legate
de BAE Systems, faza a doua a contractului semnat cu britanici a rămas
în aer. Strict din punct de vedere tactic, cele două fregate, ”Regele
Ferdinand” și ”Regina Maria”, au fost cumpărate fără sistemele
principale de armament în cazul acestor clase de navă, respectiv
racheta.
Potrivit prevederilor iniţiale din contractul cu
britanicii, întâi era achiziţia, după care etapa a doua de modernizare.
După scandalul şpăgii, etapa a doua a fost abandonată. Prin urmare, la
toate misiunile internaţionale fregatele s- au dus cu un tun de 76
milimetri Oto Melara şi cam atât.
Acum la orizont se întrevede
schimbarea. “Anunţul de participare pentru iniţierea programului de
modernizare a fregatelor din clasa T22R – etapa a II-a a fost publicat
astăzi, 16 martie, în sistemul electronic de achiziţii publice.
Procedura aplicată pentru atribuirea contractului este <licitaţia
restrânsă>, organizată în baza OUG nr. 114/2011 privind atribuirea
anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi
securităţii (…) fregatele ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria” vor fi
dotate cu sisteme de rachete antiaeriene, de rachete antinavă și sisteme
de tunuri şi/sau rachete pentru apărare contra rachetelor antinavă, dar
și cu senzori cu performanţe superioare (radare, electronooptici şi
sonar tractat).
Acestea vor fi integrate într-un Sistem de Conducere
a Luptei computerizat, modern, care va permite îndeplinirea întregii
game de misiuni specifice fregatelor. Modernizarea navelor se va
realiza, în mod obligatoriu, în România”, se arată în anunţul publicat
pe SEAP. Ca cerinţă minimă, firmele trebuie să demonstreze că au
executat în ultimii cinci ani livrâri de produse similare şi care
cumulat să fi avut o valoare de cel puţin 839 de milioane lei. „Prin
produse similare, autoritatea contractantă înţelege construcţia şi
instalarea, pe nave de luptă din state membre NATO, a unor sisteme de
conducere a luptei navale (Combat Management System)”, se arată în
anunţul Romtehnica publicat pe SEAP.
Statul român a cumpărat în
2003 două fregate de Tip 22 Broadsword scoase din uz de către Marina
Regală Britanică. Pentru cele două nave s-au plătit circa 116 milioane
de lire sterline. Programul prevedea în faza iniţială achiziţia şi apoi
asimilarea producţiei de subansable în fabrici româneşti, dar nimic nu
s-a întâmplat. Să vedem acum.
Adriean Videanu, audiat la DIICOT în dosarul gazelor ieftine pentru magnatul Ioan Niculae
Fostul primar general şi ex-ministru al Economiei Adriean
Videanu s-a prezentat joi la sediul DIICOT, el fiind chemat de procurori
în dosarul Romgaz, în care este acuzat de constituire a unui grup
infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.
Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008,
Varujan Vosganian și, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010,
Adriean Videanu, în calitate de miniștri, au aprobat, semnat și susținut
în Guvern șase ordine, respectiv trei memorandumuri, în scopul
sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracțional constituit
de către Ioan Niculae și au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate națională
de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând
discounturi comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către
această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze
naturale exclusiv din producția internă, cu nerespectarea dispozițiilor
legale și în condițiile în care Interagro înregistra debite istorice la
plata gazelor consumate.
DIICOT mai susține că demersurile
miniștrilor Varujan Vosganian și Adriean Videanu s-au realizat în
condițiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând
aproximativ 70% din bugetul anual al societății naționale, fiind grav
afectate principalele activități ale Romgaz, aceasta fiind transformată
practic într-un furnizor al unui „client privat privilegiat” și fiind
pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor
naturale.
Procurorii mai arată că prin activitatea miniștrilor
Vosganian și Videanu, respectiv prin vânzarea preferențială către
Interagro a unor cantități masive de gaze naturale, această societate a
fost plasată într-o veritabilă poziție de monopol pe piața gazelor
naturale. În urma unei expertize, s-a stabilit că prejudiciul în această
cauză se ridică la 62 milioane de euro.
Şerban Nicolae, evacuat dintr-un apartament al RA-APPS şi bun de plată pentru 25.000 de euro
Judecătorii de la Tribunalul București au decis definitiv ca
senatorul PSD Șerban Nicolae să fie evacuat dintr-un apartament ce
aparține RA-APPS, situat într-un imobil de pe strada Mihai Eminescu din
Capitală.
Totodată, magistraţii au decis ca Șerban Nicolae să plătească
RA-APPS suma de 25.380 de euro, în echivalent în lei la data plății,
reprezentând contravaloarea folosinței fără titlu a imobilului pentru
perioada mai 2008 – noiembrie 2008, precum și suma de 522 de lei,
reprezentând dobânda legală aferentă primei sume.
Tribunalul a
respins apelul declarat de Șerban Nicolae și a menținut decizia de
evacuare dată în septembrie 2011 de Judecătoria Sectorului 2. Tribunalul
București a redus însă pretențiile RA-APPS în legătură cu banii care
trebuie plătiți de Șerban Nicolae, de la 111.949 euro, cât stabilise
Judecătoria Sectorului 2, la 25.380 euro. Șerban Nicolae a primit în
chirie un apartament de 150 mp de la RA-APPS, după ce a fost consilier
de stat al fostului președinte Ion Iliescu (2001-2004) și ministru
pentru Relația cu Parlamentul (iunie-decembrie 2004).
În 2011,
RA-APPS susținea că Șerban Nicolae avea o restanță la plata chiriei de
111.949 euro, pentru ca în anul 2013, Guvernul Ponta să dea publicității
o listă a chiriașilor de la RA-APPS care înregistrau restanțe și în
care senatorul PSD figura cu o datorie de 460.020 lei. Pe această ultimă
listă, Șerban Nicolae ocupa un apartament de 154 mp (trei camere plus o
cameră de serviciu), pentru care plătea o chirie de 600 de euro pe
lună.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
