0 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1322

Nicușor Dan: Gabriela Firea pregătește un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac

Deputatul Nicuşor Dan susţine că în şedinţa de luni a Consiliului General Gabriela Firea se pregăteşte să facă un „cadou” de peste 22 milioane de euro, printr-un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac.

„Gabriela Firea este extrem de generoasă în ultima vreme cu investitorii imobiliari. În şedinţa de mâine (luni -n.r.) a Consiliului General se pregăteşte să-i facă un cadou de peste 22 milioane de euro omului de afaceri Ion Ţiriac. Gabriela Firea propune consilierilor generali un PUZ ilegal care ar permite construirea unui complex de blocuri în Pădurea Băneasa. Beneficiare sunt doua firme care aparţin lui Ion Ţiriac, iar beneficiul ilegal pentru aceste firme este de 22,5 milioane de euro”, arată deputatul Nicuşor Dan, într-un comunicat de presă dat publicității duminică seara.

Parlamentarul, fost candidat la Primărie și fost consilier general, susţine că pe un teren de 23.900 mp neconstruit în acest moment se propune construirea unui ansamblu rezidenţial de blocuri cu două subsoluri, parter şi cinci etaje, suprafaţa desfăşurată construită propusă fiind de 60.000 mp.

„De asemenea, pe terenul de 27400 mp pe care se află clubul Stejarii, construit nelegal în 2013, se propune supraînălţarea complexului de restaurante. Suprafaţa desfăşurată construită propusă este de 44.000 mp. Conform Planului Urbanistic General, ambele loturi au prevazută funcţiunea sere. Articolul 18 alin. (8) din Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane prevede “(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice îşi pot schimba destinaţia, cu condiţia transformării acestora în alte tipuri de spaţii verzi.” Deci singura posibilitate legală de utilizare a terenului este o funcţiune de spaţiu verde cu dotări specifice (restaurante, sport şi agrement, dotări culturale) cu o suprafaţă desfaşurată de cel mult 20% faţă de suprafaţa terenului. Prin urmare, pentru cele doua terenuri de 23900 mp şi 27400 mp, suprafaţa desfăşurată construită poate fi de cel mult 10.000 mp”, potrivit sursei citate.

Nicuşor Dan susţine că, faţă de cei 10.000 mp cât ar avea dreptul să construiască în mod legal, prin PUZ-ul aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General, se propune deci construirea a 60.000 + 44.000 = 104.000 mp şi că astfel i se face „cadou” investitorului posibilitatea de a construi pe 94.000 mp. „Pentru a construi 94.000 mp, un investitor ar trebui să cumpere un teren (luam CUT-ul mediu de 2,5) de 94.000 mp / 2,5 = 37.600 mp. La un preţ de 600 euro / mp, investitorul ar fi trebuit să platească 22,5 milioane de euro. Concluzia este clară. Primarul Gabriela Firea le propune consilierilor generali să-i facă un cadou ilegal de 22,5 milioane de euro lui Ion Ţiriac. Bucureştenii pierd astfel 5 hectare de spaţiu verde şi vor suferi o nouă supraaglomerare a oraşului în care trăiesc”, mai arată deputatul, care acuză un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac.

Cât egoism? Amendă de la Poliția Locală după ce și-a abandonat câinele

caine abandonat

Poliţia Animalelor din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti a aplicat prima sancţiune contravenţională după ce o femeie a abandonat un pitbull periferia Sectorului 5.

Conform unei informări a Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, câinele din rasa pitbull în vârstă de un an şi jumătate, care răspunde la numele de Oxy, a fost abandonat într-o zonă din vecinătatea Şoselei Giurgiului din Sectorul 5 al Capitalei.

„Stapana lui a decis să-l abandoneze, pe motiv că are de întreţinut un minor şi nu mai are suficient spaţiu în casă. , <fiindcă am văzut că acolo sunt case cu curţi spaţioase şi am avut speranţa că cineva va avea grijă de el>, după cum a mărturisit ulterior fosta stăpână a câinelui. Oxy – pe care dna. D.S. îl avea de la vârsta de patru luni – a fost urcat în maşina familiei şi dat jos cu forţa într-o intersecţie din zona stabilită. După ce maşina a demarat în trombă, câinele a intrat, speriat, într-o curte. Văzându-se cu pitbull-ul în faţa uşii, un locatar a intrat în panică şi l-a gonit. Apoi, a anunţat Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA)”, se arată într-o informare a Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti.

Inspectorii Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti au descoperit şi faptul că animalul nu era înregistrat în evidenţele autorităţilor, aşa cum prevede legea. Femeia a fost sancţionată cu suma de 1.000 de lei pentru nerespectarea art. 6 alin 2 lit. f din Legea 205/2004 privind protecţia animalelor republicată.

Liviu Dragnea vrea din nou aprozare. Discurs anti UE la Călărași

dragnea la spital liviu dragnea aprozare
Foto: Facebook

Liviu Dragnea vrea din nou aprozare în România. Liderul PSD a susținut duminică la Călărași un discurs în care a atacat din nou UE și companiile străine – în acest caz supermarketurile – făcând apel la elemente ale naționalismului alimentar.

Dragnea a criticat voalat Uniunea Europeană pentru prezența ”E”-urilor în alimente și a deplâns soarta micilor producători care nu au unde să-și vândă marfa.

Șeful PSD a anunțat că partidul său vrea să deschidă o rețea de magazine de stat, celebrele aprozare de pe vremea comunismului, care să preia producția locală. Aprozarele, deschise sub numele ”Casa română de comerț”, ar urma să fie finanțate de Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Principalele declarații ale lui Liviu Dragnea în fața membrilor PSD Călărași:

Trebuie să facem FSDI și Casa română de comerț pentru că aș vrea să fim siguri că atunci când un copil mușcă dintr-un măr e curat sau când cumpărăm o roșie să aibă gustul și mirosul de roșie. Sau că brânza cumpărată are și lapte în ea. Mi s-a spus că nu mai avem ce face: ba mai avem ce face.

De ce să nu refacem rețeaua de aprozare în România? Nu e comunism. Nu e o rușine națională ca producătorii să nu își vândă produsele în magazine, ar huli ăia de-afară?

Am intrat în UE, dar nu suntem obligați să mâncăm toate E-urile. Păi ce, în Călărași nu se face grâu bun?

Leneș e Iohannis, nu noi. Am un vechi și bun prieten care se chinuie cu fructe 100% naturale, cea mai mare dramă a lui e că nu poate vinde în supermarketuri. Ca el sunt foarte foarte mulți. Când vine vara, piețele sunt cumpărate de en-grosiști, aproape pe nimic.

Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea: „un om care a profitat de funcţii”

Este „un om care a profitat de funcţiile pe care le-a avut, un bugetar (…) care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai financiar, din leafa de bugetar”, spune maestrul Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea.

Victor Rebengiuc a spus, la emisiunea „În faţa ta”, difuzată sâmbătă de Digi 24, că el nu are şi nu a avut niciodată o problemă să spună ceea ce gândeşte.

„Pentru mine nu s-a schimbat mare lucru, eu am fost liber şi am vorbit liber – nu mă laud, dar asta a fost pentru că e firea mea aşa, nu pot să spun minciuni, eu nu stiu să mint. În momentul în care spun o minciună, imediat se vede că am minţit şi nu pot să susţin o minciună. Asta e firea mea, aşa sunt eu născut, făcut, învăţat, educat, nu am nicio problemă în a spune ceea ce gândesc”, a afirmat el.

Actorul a fost rugat să îl descrie, în mod sincer, pe liderul PSD, Liviu Dragnea. „L-aş descrie ca un om care a profitat de funcţiile care le-a avut, un bugetar  – şi asta este curiozitatea mea mare – care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai financiar, din leafa de bugetar. Să-mi explice şi mie, sunt curios, eu nu vreau să-i iau nimica lui, Doamne fereşte. Să mă înveţe, cum ai făcut, dumneata, domnule, de ai avut… eu nu nici nu vreau să am atâtea, nici nu vreau să am cât are el… are familie grea, dar să ne înveţe pe noi, că toată lumea vrea să ajungă să aibă o situaţie materială bună, să se simtă bine, să trăiască confortabil”, a spus Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea.

Despre preşedintele Klaus Iohannis, el a spus: „este un om corect, este un om cinstit, este un intelectual, ceea ce nu e cazul la domnul Dragnea, şi singurul care rezistă, se luptă (…) ca ţara asta să rămână aproape de Europa, să-şi păstreze calitatea de stat de drept, să nu-şi piardă această calitate, ca să nu fie îngropată sub mormanul de minciuni şi de mizerii pe care această camarilă a PSD-ului şi chiar şi a ALDE încearcă să o îngroape”. De asemenea, el a spus că „ar fi fost culmea” ca statul român să sprijine candidatura Laurei Codruţa Kovesi la funcţia de procuror şef european. „Cum să sprijine aşa ceva, când ei n-au ştiut cum să scape de ea şi nu vor decât să o calce în picioare, asta pentru că a scos la iveală fărădelegile lor. Eu sunt foarte fericit că Codruţa Kovesi a căpătat recunoaşterea luptei ei şi muncii ei din partea Parlamentului European şi toate comisiile alea prin care a trecut, că a fost o selecţie serioasă, făcută de nişte oameni cu pregătire”, a mai spus el.

Dragnea: ”au existat liste realizate de capii SRI-ului, cu colegi care să fie executați”

dragnea la spital liviu dragnea aprozare
Foto: Facebook

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a criticat în Ialomiţa, unde s-a aflat pentru alegerile organizației județene, protocoalele secrete din Justiţie și a spus că au existat liste realizate de „capii SRI-ului, cu complicitatea unora de la partid, liste cu colegi care să fie executaţi”.

„Am văzut pe un panou <<Vrem justiţie, nu corupţie!>> Da. Şi eu vreau. Şi noi vrem. Nu mai vrem să funcţioneze în continuare aceste sistem care a corupt justiţia şi care încearcă să o corupă în continuare.

În condiţiile în care un serviciu secret, şi anume SRI, are protocoale secrete cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Direcţia Naţională Anticorupţie, cu Parchetul General, în condiţiile în care ofiţeri de la SRI stăteau pe culoarele acestor instituţii, se mai putea avea încredere în actul de justiţie în România? Adică 60% şi ceva dintre români sunt nebuni când spun în toate sondajele, cele rele, că după ce au observat toate informaţiile care au ieşit la iveală, abuzuri nemaiîntâlnite, dosare măsluite, dosare făcute prin fraudă, prin presiune şi prin şantaj, protocoale secrete, spun că da, şi lor se poate întâmpla să fie luaţi şi condamnaţi fără să fie vinovaţi. În situaţia asta au adus România din punct de vedere al percepţiei românului faţă de actul de justiţie. Cine ? Cei care sunt de dimineaţa până seara în gură cu <<statul de drept>>”, a declarat Liviu Dragnea în Ialomița, la Conferinţa Extraordinară de alegeri a organizaţiei judeţene Ialomiţa a PSD.

Preşedintele PSD i-a acuzat şi pe unii membri de partid că erau în complicitate cu serviciile secrete. „Erau liste care se făceau inclusiv cu complicitatea unora de la noi la partid. Liste cu colegi care să fie executaţi. Liste făcute de capii SRI-ului. (…) Toţi cei care au corupt justiţia trebuie să plătească, indiferent cum îi cheamă. Şi indiferent cine îi susţine, de aici sau de afară”, a completat Dragnea.

Arme de aproape 1 MILION DE EURO pentru Jandarmerie, de la un om de afaceri acuzat de licitaţii trucate

sursa foto: epoch-times-romania.com
Epoch Times

Aproape un milion de euro a cheltuit Jandarmeria Română în toamna anului trecut pentru cumpărarea armelor. Licitaţiile au fost câştigate de firma Transcarpat Sportours International SRL, societate ce a avut şi în trecut mai multe contracte cu această instituţie.

Firma este administrată de Dinu Solojan, care deţine 70% din acţiuni, iar asociaţi sunt Bogdan Diaconu – cu 20% şi Nicoleta Daniela Solojan, care deţine 10%.

În trecut, firma lui Dinu Solojan a fost amendată pentru organizarea de licitaţii trucate cu armament.

La sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie, anul trecut, Jandarmeria Română încheie trei contracte în valoare de 2.015.830 de lei fără TVA, în cadrul unui acord de „furnizare produse militare armă lansator cal. 40 mm”.

Tot în aceeaşi perioadă, un alt acord cadru de furnizare cuprinde pistoale automate şi pistoale mitralieră.

„Furnizarea a max. 90Buc/lot şi a min 25 buc/lot: „lot 2 – Pistol mitralieră” (cantitate estimată Acord cadru).

În ceea ce priveşte produsele ce fac obiectul unui singur contract subsecvent, cantitatea minimă este de 15 bucăţi, iar cea maximă de 45 de bucăţi. Valoarea celui mai mare contract subsecvent pentru Lotul 1 : 607.500,00 lei fără TVA”, se arată în cadrul documentaţiei licitaţiei.

Au fost încheiate trei contracte, iar SC Transcarpat Sportours International SRL a obţinut 1.931.035 de lei fără TVA.

Dacă adăugăm taxa pe valoare adăugată, valoarea tuturor contractelor ajunge la 4.736.277,35 de lei, adică aproape 1.000.000 de euro.

În prezent, societatea lui Dinu Solojan are şapte angajaţi, iar cifra de afaceri pentru anul 2017 a fost de 8.295.822 de lei, în timp ce profitul net s-a ridicat la 1.289.280 de lei

Scandalul licitaţiilor trucate de Dinu Solojan a izbucnit în 2013.

“Un scandal de proporții a izbucnit la Ministerul Apărării Naționale, după ce Consiliul Concurenței a descoperit o serie de lictații trucate. Trei firme străine și una românească au fost sancționate cu aproape 3 milioane de euro, pentru încălcarea legislației anticoncurențiale românești și comunitare. (…)
Companiile producătoare și furnizoare de armament găsite în culpă de Consiliul Concurenței sunt Transcarpat Sportours International România, J.P. Sauer & Sohn Germania, San Swiss Arms și Brugger & Thomet din Elveția, care au primit amenzi cumulate care ating valoarea  de 2,8 milioane de euro,  pentru trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Națio­nale. Inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat din oficiu investigațiile, privind practica concertată a companiilor de a truca licitațiile pentru achiziția produselor din gama «armament de infanterie» și «aparatură optică» aferentă, în perioada 2005-2007. În acea perioadă, la conducerea MApN s-au perindat patru miniștri liberali, respectiv Teodor Athanasiu, Corne­liu Dobrițoiu, Sorin Frunzăverde și Teodor Meleșcanu.
S.C. Transcarpat Sportours Interna­tional S.R.L. a fost împuternicit de J.P. Sauer & Sohn GmbH, San Swiss Arms AG și Brugger & Thomet AG să le reprezinte la licitații și a elaborat ofertele pentru fiecare companie. În acest fel, au fost împărțite portofoliile de produse, astfel încât cele trei companii nu s-au mai concurat, deși exista această posibilitate, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
„Practic, S.C. Transcarpat a avut acces la informații sensibile și a elaborat ofertele în așa fel încât să maximizeze șansele de câștig pentru fiecare companie. Un astfel de comportament contravine atât prevederilor legislației ro­mânești în domeniul concurenței, cât și prevederilor Tratatului de Funcționare a Comunității Euro­pene”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concu­renței.
După finalizarea anchetei, Transcarpat Sportours International din România a fost sancționată cu 142.167 lei (32.020 euro), J.P. Sauer & Sohn GmbH din Ger­mania cu 7.063.650 lei (1.590.912 euro), San Swiss Arms AG din Elveția cu 2.860.900 lei (644.347 euro) și Brugger & Thomet AG din Elveția cu 2.420.300 lei (545.113 euro).
Transcarpat Sportours Inter­national SRL este controlata de omul de afaceri Dinu Solojan și poate fi încadrată în categoria ”fir­melor de apartament”. Evidențele Registrului Comerțului arată că societatea avut până în anul 2011 doar trei angajați, pentru ca în anul 2012 numărul acestora să ajungă la cinci”, scriau jurnaliştii de la Curentul la acea vreme.

sursa foto reprezentativă: epochtimes-romania.com

Poţi citi şi:

Fostul baron de Brăila Gheorghe Bunea Stancu, condamnat din nou

O nouă condamnare pentru Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, a fost pronunțată de magistraţii Tribunalului Vrancea.

Decizia prin care Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat a fost emisă vineri şi poate fi atacată în termen de 10 zile.

„Condamnă pe inculpatul Gheorghe Bubea Stancu la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată (…). Conform art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal vechi, dispune confiscarea de la inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în folosul statului, a sumei de 1.816.790 lei”, se arată pe portalul Tribunalului Vrancea. A doua persoană implicată în dosar, respectiv fostul director economic al CJ Brăila Alina Rusu, a fost achitată.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Handbal Club „Dunărea”), constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.

Modalitatea în care Bunea Stancu ar fi acordat sumele respective de bani ar fi fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila. Totodată, în aceeaşi perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, Stancu ar fi beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral. Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie 2015, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în dosarul „Mită la PSD”.

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis vineri seara contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei.

Judecătorii ÎCCJ au admis, vineri seara, contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”.

”Acum aveţi cu cine vota! Alianţa 2020 merge la europarlamentare! Aşa cum ne aşteptam, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au votat în favoarea Alianţei noastre! Lupta continuă cu şi mai mult avânt. Vă mulţumim pentru efortul, implicarea şi răbdarea voastră. Împreună vom reuşi”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş, liderul PLUS.

Biroul Electoral Central a publicat, joi, decizia prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente preşedinţi ai formaţiunilor sunt Nicuşor Dan şi Daneş Raluca, nu Dan Barna şi Dacian Cioloş. Alianţa USR-PLUS a anunţat că a depus vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestaţia cu privire la decizia BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”. Contestaţia a avut 18 pagini de argumente juridice şi a fost pregătită de o echipă de șase jurişti şi avocaţi din partea celor două partide. Acum, Alianța 2020 poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Stenograme de la audierea lui Kovesi.

România TV a prezentat o stenogramă despre care susţine că a fost făcută în timpul audierii la finalul căreia Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar.

Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar. Acuzaţiile: represiune nedreaptă în dosarul în care sunt anchetaţi procurorii de la DNA Ploieşti, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Kovesi a declarat la ieşirea de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, că în timp ce studia dosarul în care e urmărită penal, i-a fost adus la cunoştinţă faptul că este învinuită într-un nou dosar.

Aceste acuzaţii sunt fabulaţii şi face parte dintr-o campanie de denigrare în încercarea de a-i diminua şansele de a obţine şefia Parchetului European, susţine Kovesi. Postul România TV a prezentat joi seară o stenogramă din timpul audierii, o discuţie pe care Laura Codruţa Kovesi ar fi purtat-o cu Adina Florea când a aflat că i s-a pregătit un alt dosar.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu am fost citată pentru acest dosar, doamna procurer!“

Adina Florea: „Vă rog să rămâneţi în birou, aveţi aici acuzaţia că aţi coordonat un grup infracţional organizat în DNA. Uitaţi procesul verbal pentru învinuire“.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu înţeleg de ce procedaţi aşa. Am fost chemată într-un dosar şi îmi spuneţi acum de alt dosar. Trebuie să văd dosarul şi să iau la cunoştinţă ce este în el. Vreau să ştiu în ce constau faptele. Nu înţeleg care este urgenţa“.

Adina Florea: „Acest lucru nu mă priveşte“.

Nicușor Dan: „Nu vă fie teamă. Vom candida…”

Nicusor Dan
Nicusor Dan

„Am gasit, impreuna cu echipa juridica (aceeasi din 2016), solutia care sa imi permita sa contrasemnez in mod legal protocolul Aliantei USR PLUS. Nu garantez ca, in urma semnaturii mele pe protocol, contestatia Aliantei USR PLUS va fi admisa. Fac insa tot ce tine de mine, in situatia data, ca o optiune electorala imbratisata de o parte a populatiei, sa poata fi prezenta pe buletinele de vot in 26 mai”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

„Vom respecta întotdeauna deciziile justiţiei. Nu suntem PSD sau ALDE. Dar nu putem să nu constatăm că avem legi strâmbe care permit interpretări abuzive. Printr-o astfel de situaţie trecem astăzi, când legiuitorul „a uitat” să permită unor partide să îşi poată înregistra schimbările naturale şi permite interpretări aleatorii despre cine e şi cine nu e mandatat să semneze un act. Să fie clar: PLUS şi USR au conduceri alese statutar, legitime şi pe deplin legale. Dar se pare că procedural poţi ignora voinţa membrilor de partid. Atât de simplu este în România aflată la cheremul PSD şi ALDE să ignori alegerile cetăţenilor”, a scris şi Dacian Cioloş, joi seara, pe Facebook. „Dar nu vă fie teamă. Vom candida împreună cu USR, indiferent de ce decizie vom primi de la ICCj. Vom depune vineri la prima oră contestaţia deciziei Biroului Electoral Central şi vom aştepta hotărârea completului de judecată. O vom respecta, dar dacă va fi respinsă vom găsi soluţia să candidăm împreună. Vom strânge din nou semnături, vom munci pe brânci, vom merge prin toată ţara şi nu vom abandona. Ne este evidentă teama pe care o au când este vorba de noi şi ştim că le este frică. Fiţi pregătiţi şi încrezători că vom găsi mereu soluţiile potrivite. Au crezut că ne vor scoate din joc când ne-au împiedicat să înregistrăm RO+. Nu au reuşit. Nu vor reuşi nici acum, pentru că nu ne dăm bătuţi”, a comentat si Dacian Cioloş.

Alianta USR PLUS are termen de contestare 24 de ore de la afişarea deciziei.

Comisia Europeană, patru proceduri de infringement la adresa României

procedura de infringement

Comisia Europeană a început mai multe proceduri ce vizează România, referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru (infringement), pentru piaţa energiei, servicii financiare, implementarea unor norme UE şi legislaţia privind protecţia consulară.

O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938].

Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.

Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

Un alt aviz priveşte măsurile suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.. În materie de protecţie consulară, comisia îndeamnă România şi Austria să pună în aplicare legislaţia UE în materie de protecţie consulară şi închide un caz împotriva Greciei. Cetăţenii UE au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei ţări din UE dacă se află în situaţia de a avea nevoie de consiliere sau asistenţă într-o ţară din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor ţări.

Tudorel Toader, scrisoare anti Laura Codruța Kovesi în Financial Times

scrisoare anti kovesi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, publică în Financial Times o scrisoare anti Kovesi, în care se opune numirii fostei șefe a DNA în funcţia de procuror-şef european.

Sub titlul „Coerciţia în campania anticorupţie din România”, Tudorel Toader prezintă motivele pentru care nu crede că fosta şefă a DNA este potrivită pentru postul de procuror-şef european.

”Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori şi alte surse credibile – ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală”, scrie Toader în această scrisoare anti Kovesi.

El spune că revocarea lui Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupţi, ci pentru că DNA încălca legea, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţională. „Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori – aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar”, susţine ministrul Justiţiei.

Scrisoare anti Kovesi, în ziarul care o lăuda

El argumentează că Secţia pentru investigarea magistraţilor a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70% dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei suspiciuni. Scrisoarea lui Toader este transmisă în condiţiile în care, în 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu titlul „Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european”. Scrisoarea lui Toader este publicată în aceeaaşi zi în care Kovesi este citată la Secţia specială de investigare a magistraţilor, iar în Parlamentul European se decid paşii de urmat în numirea procurorului-şef european.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
1.2 °
0 °
100 %
2.6kmh
100 %
S
9 °
D
8 °
lun
7 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...