Răzvan Popa, eurodeputat PSD: UE trebuie să însemne acces la dezvoltare, dar și respect pentru toate statele membre

Autor

-

12 martie 2019

Răzvan Popa a declarat, în plenul Parlamentului European, că europenii trebuie să simtă ca fac parte dintr-o familie, că au valori comune, dar că le sunt respectate și particularitățile. Răzvan Popa a făcut aceste declarații în contextul mesajului transmis cetățenilor statelor din Uniunea Europeană, de către președintele Franței.

”Cu toții suntem preocupați de viitorul Uniunii Europene, iar alegerile care vor avea loc în curând trebuie să fie o dovadă că acest proiect poate recâștiga încrederea primită din partea oamenilor.

Uniunea Europeană trebuie să însemne o viaţă mai bună pentru cetățenii ei, mai multă libertate, echitate și prosperitate. Nu frică şi teroare. Europenii trebuie să simtă ca fac parte dintr-o familie, că au valori comune, dar că le sunt respectate și particularitățile.

Privesc cu încredere semnalul preşedintelui Macron, care transmite că Uniunea Europeană este un proiect de care trebuie să beneficieze toți cetățenii europeni, iar toate statele membre trebuie să aibă aceleași drepturi.

Este un semnal care anunță o Uniune fără cercuri concentrice sau inegalități între țările membre. Și este foarte important că se repună pe tapet problema securității sociale a cetățenilor europeni.

Doar în felul acesta, ascultându-i pe toți, luând în considerare toate argumentele, fără a bloca sau amenința, putem pune capăt evoluțiilor nefericite pentru UE”, a afirmat eurodeputatul PSD.

A fost ales Guvernul ”din umbră” al PSD. Felix Stroe, la Transporturi

Autor

Adrian Bărbulescu

-

11 martie 2019

Biroul Permanent Național al PSD a votat luni lista cu cei 25 de noi lideri PSD de departamente, printre care se află și fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe, președintele Organizației Constanța a partidului.

Refuzat de Klaus Iohannis la ministerul Dezvoltării, Ilan Laufer (PSD Neamț) va conduce Departamentul pentru mediul de afaceri din PSD, iar economistul Cristian Socol va coordona departamentul pentru politici fiscal-bugetare.

Justiția va fi coordonată de senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru de resort și actual lider al comisiei juridice din Senat. Departamentele de specialitate ale PSD reprezintă o rezervă de cadre și sunt percepute ca fiind un „Guvern din umbră”. Alegerile s-au făcut odată cu reactivarea activității Consiliului Național PSD, condus de fostul ministru al Apărării, senatorul Mihai Fifor.

Majoritatea noilor lideri ai departamentelor PSD sunt senatori și deputați, însă printre ei se regăsesc și lideri județeni precum Felix Stroe (PSD Constanța), fost ministru al Transporturilor. Fratele fostului vicepremier Paul Stănescu, Alexandru Stănescu, va conduce și el departamentul pentru Ape și Păduri.

Lista completă a noilor șefi de departamente din PSD:

1. Departamentul pentru Muncă și Justiție Socială – Adrian Solomon, deputat

2. Departamentul pentru Educație Națională – Gavrilă Camelia, deputat

3. Departamentul pentru Sănătate Florian – Dorel Bodog, deputat, fost ministru

4. Departamentul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Ilan Laufer, fost ministru

5. Departamentul pentru politici fiscal-bugetare – Cristian Socol, economist, profesor la ASE

6. Departamentul pentru Justiție și Libertăți Cetățenești Robert – Marius Cazanciuc, senator, fost ministru

7. Departamentul pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală – Valeriu Steriu, deputat

8. Departamentul pentru Mediu Pană – Adriana-Doina, deputat, fost ministru și vicepreședinte național PSD

9. Departamentul pentru Administrație Publică si Dezvoltare Regională – Adrian Dragoș Benea, senator, liderul PSD Bacău

10. Departamentul pentru Infrastructură Și Transport – Felix Stroe, liderul PSD Constanța, fost ministru

11. Departamentul pentru Politica Externă – Titus Corlățean, senator, fost ministru

12. Departamentul pentru Afaceri Europene – Angel Tîlvăr, deputat, fost ministru

13. Departamentul pentru Apărare Dorel – Gheorghe Căprar, deputat

14. Departamentul pentru Afaceri Interne – Ionel-Daniel Butunoi, senator

15. Departamentul pentru Cultură si Identitate Națională – Lucian Romașcanu, senator, fost ministru

16. Departamentul pentru Tineret și Sport – Alexandra Presură, deputat

17. Departamentul pentru românii de pretutindeni – Lilla Debelka, Secretar de Stat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

18. Departamentul pentru Comunicații și Societate Informațională – Gemma Luminița Iosip, Director Programul ANCOM

19. Departamentul pentru Economie – Gheorghe Șimon, deputat, fost ministru

20. Departamentul pentru Ape și Păduri – Alexandru Stănescu, deputat

21. Departamentul pentru Energie – Iulian Iancu, deputat

22. Departamentul pentru Cercetare și Inovare – Mihnea – Cosmin Costoiu, senator

23. Departamentul pentru Turism – Rodica Paraschiv, deputat

24. Departamentul pentru Fonduri Europene – Roxana Mânzatu, deputat și vicepreședinte național PSD 25. Departamentul pentru Revoluționari și Eroii Martiri – Valentin Mărgineanu, lector universitar

Radu Mazăre contestă sentința din Dosarul retrocedării plajelor

Autor

Adrian Bărbulescu

-

11 martie 2019

Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a făcut contestație în anulare la condamnarea la nouă ani de închisoare în Dosarul retrocedării plajelor din Mamaia.

Mazăre, aflat în Madagascar, şi ceilalţi patru condamnaţi în acelaşi dosar au depus contestaţie în anulare, procesul aflându-de deocamdată în faza de cameră preliminară. Primul termen de judecată va fi stabilit ulterior. Au mai contestat decizia din 8 februarie a ICCJ, Paraschiva Barbu – condamnare cu suspendare, Marius Puşcaşi – condamnat la trei ani de închisoare, Carmen Puşcaşi şi Horaţiu Dima – şase ani de închisoare..

Radu Mazăre, aflat de peste un an în Madagascar, a fost condamnat la nouă ani de închisoare şi la pedeapsa complementară de interzicere a exercitării unor drepturi pe o durată de trei ani, după executarea pedepsei principale, pentru abuz în serviciu, în formă continuată, în Dosarul retrocedării plajelor. De fapt el a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi la șase ani pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în urma contopirii pedepselor fiind stabilită o pedepsă de șapte ani de detenţie, căreia i s-a adăugat un spor de doi ani.

Fostul acţionar dinamovist Cristian Borcea a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, la trei ani de închisoare pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, al trei ani de interzicere a unor drepturi, precum şi la confiscarea echivlentului în lei al sumei de 957.107 euro.

Nicuşor Constantinescu a fost condamnat la patru ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, cu un spor de un an, plus doi ani interzicerea unor drepturi. Fostul acţionar al clubului Dinamo Dragoş Săvulescu a fost condamnat la cinci ani şi șase luni de închisoare. În total, peste 30 de persoane au fost condamnate în Dosarul retrocedării plajelor, unele cu suspendare, altele cu executare.

Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA pe 28 octombrie 2008, alături de 36 de persoane, între care foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză. Prejudiciul în această cauză a fost estimat de DNA la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Nicușor Dan: Gabriela Firea pregătește un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac

Autor

Adrian Bărbulescu

-

10 martie 2019

Deputatul Nicuşor Dan susţine că în şedinţa de luni a Consiliului General Gabriela Firea se pregăteşte să facă un „cadou” de peste 22 milioane de euro, printr-un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac.

„Gabriela Firea este extrem de generoasă în ultima vreme cu investitorii imobiliari. În şedinţa de mâine (luni -n.r.) a Consiliului General se pregăteşte să-i facă un cadou de peste 22 milioane de euro omului de afaceri Ion Ţiriac. Gabriela Firea propune consilierilor generali un PUZ ilegal care ar permite construirea unui complex de blocuri în Pădurea Băneasa. Beneficiare sunt doua firme care aparţin lui Ion Ţiriac, iar beneficiul ilegal pentru aceste firme este de 22,5 milioane de euro”, arată deputatul Nicuşor Dan, într-un comunicat de presă dat publicității duminică seara.

Parlamentarul, fost candidat la Primărie și fost consilier general, susţine că pe un teren de 23.900 mp neconstruit în acest moment se propune construirea unui ansamblu rezidenţial de blocuri cu două subsoluri, parter şi cinci etaje, suprafaţa desfăşurată construită propusă fiind de 60.000 mp.

„De asemenea, pe terenul de 27400 mp pe care se află clubul Stejarii, construit nelegal în 2013, se propune supraînălţarea complexului de restaurante. Suprafaţa desfăşurată construită propusă este de 44.000 mp. Conform Planului Urbanistic General, ambele loturi au prevazută funcţiunea sere. Articolul 18 alin. (8) din Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane prevede “(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pepinierele care nu sunt proprietate publică, serele şi terenurile amenajate ca grădini zoologice îşi pot schimba destinaţia, cu condiţia transformării acestora în alte tipuri de spaţii verzi.” Deci singura posibilitate legală de utilizare a terenului este o funcţiune de spaţiu verde cu dotări specifice (restaurante, sport şi agrement, dotări culturale) cu o suprafaţă desfaşurată de cel mult 20% faţă de suprafaţa terenului. Prin urmare, pentru cele doua terenuri de 23900 mp şi 27400 mp, suprafaţa desfăşurată construită poate fi de cel mult 10.000 mp”, potrivit sursei citate.

Nicuşor Dan susţine că, faţă de cei 10.000 mp cât ar avea dreptul să construiască în mod legal, prin PUZ-ul aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General, se propune deci construirea a 60.000 + 44.000 = 104.000 mp şi că astfel i se face „cadou” investitorului posibilitatea de a construi pe 94.000 mp. „Pentru a construi 94.000 mp, un investitor ar trebui să cumpere un teren (luam CUT-ul mediu de 2,5) de 94.000 mp / 2,5 = 37.600 mp. La un preţ de 600 euro / mp, investitorul ar fi trebuit să platească 22,5 milioane de euro. Concluzia este clară. Primarul Gabriela Firea le propune consilierilor generali să-i facă un cadou ilegal de 22,5 milioane de euro lui Ion Ţiriac. Bucureştenii pierd astfel 5 hectare de spaţiu verde şi vor suferi o nouă supraaglomerare a oraşului în care trăiesc”, mai arată deputatul, care acuză un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac.

Cât egoism? Amendă de la Poliția Locală după ce și-a abandonat câinele

Autor

Adrian Bărbulescu

-

10 martie 2019

Poliţia Animalelor din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti a aplicat prima sancţiune contravenţională după ce o femeie a abandonat un pitbull periferia Sectorului 5.

Conform unei informări a Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, câinele din rasa pitbull în vârstă de un an şi jumătate, care răspunde la numele de Oxy, a fost abandonat într-o zonă din vecinătatea Şoselei Giurgiului din Sectorul 5 al Capitalei.

„Stapana lui a decis să-l abandoneze, pe motiv că are de întreţinut un minor şi nu mai are suficient spaţiu în casă. , <fiindcă am văzut că acolo sunt case cu curţi spaţioase şi am avut speranţa că cineva va avea grijă de el>, după cum a mărturisit ulterior fosta stăpână a câinelui. Oxy – pe care dna. D.S. îl avea de la vârsta de patru luni – a fost urcat în maşina familiei şi dat jos cu forţa într-o intersecţie din zona stabilită. După ce maşina a demarat în trombă, câinele a intrat, speriat, într-o curte. Văzându-se cu pitbull-ul în faţa uşii, un locatar a intrat în panică şi l-a gonit. Apoi, a anunţat Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA)”, se arată într-o informare a Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti.

Inspectorii Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti au descoperit şi faptul că animalul nu era înregistrat în evidenţele autorităţilor, aşa cum prevede legea. Femeia a fost sancţionată cu suma de 1.000 de lei pentru nerespectarea art. 6 alin 2 lit. f din Legea 205/2004 privind protecţia animalelor republicată.

Liviu Dragnea vrea din nou aprozare. Discurs anti UE la Călărași

Autor

Adrian Bărbulescu

-

10 martie 2019

dragnea la spital liviu dragnea aprozare — Foto: Facebook

Liviu Dragnea vrea din nou aprozare în România. Liderul PSD a susținut duminică la Călărași un discurs în care a atacat din nou UE și companiile străine – în acest caz supermarketurile – făcând apel la elemente ale naționalismului alimentar.

Dragnea a criticat voalat Uniunea Europeană pentru prezența ”E”-urilor în alimente și a deplâns soarta micilor producători care nu au unde să-și vândă marfa.

Șeful PSD a anunțat că partidul său vrea să deschidă o rețea de magazine de stat, celebrele aprozare de pe vremea comunismului, care să preia producția locală. Aprozarele, deschise sub numele ”Casa română de comerț”, ar urma să fie finanțate de Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Principalele declarații ale lui Liviu Dragnea în fața membrilor PSD Călărași:

Trebuie să facem FSDI și Casa română de comerț pentru că aș vrea să fim siguri că atunci când un copil mușcă dintr-un măr e curat sau când cumpărăm o roșie să aibă gustul și mirosul de roșie. Sau că brânza cumpărată are și lapte în ea. Mi s-a spus că nu mai avem ce face: ba mai avem ce face.

De ce să nu refacem rețeaua de aprozare în România? Nu e comunism. Nu e o rușine națională ca producătorii să nu își vândă produsele în magazine, ar huli ăia de-afară?

Am intrat în UE, dar nu suntem obligați să mâncăm toate E-urile. Păi ce, în Călărași nu se face grâu bun?

Leneș e Iohannis, nu noi. Am un vechi și bun prieten care se chinuie cu fructe 100% naturale, cea mai mare dramă a lui e că nu poate vinde în supermarketuri. Ca el sunt foarte foarte mulți. Când vine vara, piețele sunt cumpărate de en-grosiști, aproape pe nimic.

Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea: „un om care a profitat de funcţii”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 martie 2019

Este „un om care a profitat de funcţiile pe care le-a avut, un bugetar (…) care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai financiar, din leafa de bugetar”, spune maestrul Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea.

Victor Rebengiuc a spus, la emisiunea „În faţa ta”, difuzată sâmbătă de Digi 24, că el nu are şi nu a avut niciodată o problemă să spună ceea ce gândeşte.

„Pentru mine nu s-a schimbat mare lucru, eu am fost liber şi am vorbit liber – nu mă laud, dar asta a fost pentru că e firea mea aşa, nu pot să spun minciuni, eu nu stiu să mint. În momentul în care spun o minciună, imediat se vede că am minţit şi nu pot să susţin o minciună. Asta e firea mea, aşa sunt eu născut, făcut, învăţat, educat, nu am nicio problemă în a spune ceea ce gândesc”, a afirmat el.

Actorul a fost rugat să îl descrie, în mod sincer, pe liderul PSD, Liviu Dragnea. „L-aş descrie ca un om care a profitat de funcţiile care le-a avut, un bugetar – şi asta este curiozitatea mea mare – care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai financiar, din leafa de bugetar. Să-mi explice şi mie, sunt curios, eu nu vreau să-i iau nimica lui, Doamne fereşte. Să mă înveţe, cum ai făcut, dumneata, domnule, de ai avut… eu nu nici nu vreau să am atâtea, nici nu vreau să am cât are el… are familie grea, dar să ne înveţe pe noi, că toată lumea vrea să ajungă să aibă o situaţie materială bună, să se simtă bine, să trăiască confortabil”, a spus Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea.

Despre preşedintele Klaus Iohannis, el a spus: „este un om corect, este un om cinstit, este un intelectual, ceea ce nu e cazul la domnul Dragnea, şi singurul care rezistă, se luptă (…) ca ţara asta să rămână aproape de Europa, să-şi păstreze calitatea de stat de drept, să nu-şi piardă această calitate, ca să nu fie îngropată sub mormanul de minciuni şi de mizerii pe care această camarilă a PSD-ului şi chiar şi a ALDE încearcă să o îngroape”. De asemenea, el a spus că „ar fi fost culmea” ca statul român să sprijine candidatura Laurei Codruţa Kovesi la funcţia de procuror şef european. „Cum să sprijine aşa ceva, când ei n-au ştiut cum să scape de ea şi nu vor decât să o calce în picioare, asta pentru că a scos la iveală fărădelegile lor. Eu sunt foarte fericit că Codruţa Kovesi a căpătat recunoaşterea luptei ei şi muncii ei din partea Parlamentului European şi toate comisiile alea prin care a trecut, că a fost o selecţie serioasă, făcută de nişte oameni cu pregătire”, a mai spus el.

Dragnea: ”au existat liste realizate de capii SRI-ului, cu colegi care să fie executați”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 martie 2019

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a criticat în Ialomiţa, unde s-a aflat pentru alegerile organizației județene, protocoalele secrete din Justiţie și a spus că au existat liste realizate de „capii SRI-ului, cu complicitatea unora de la partid, liste cu colegi care să fie executaţi”.

„Am văzut pe un panou <<Vrem justiţie, nu corupţie!>> Da. Şi eu vreau. Şi noi vrem. Nu mai vrem să funcţioneze în continuare aceste sistem care a corupt justiţia şi care încearcă să o corupă în continuare.

În condiţiile în care un serviciu secret, şi anume SRI, are protocoale secrete cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Direcţia Naţională Anticorupţie, cu Parchetul General, în condiţiile în care ofiţeri de la SRI stăteau pe culoarele acestor instituţii, se mai putea avea încredere în actul de justiţie în România? Adică 60% şi ceva dintre români sunt nebuni când spun în toate sondajele, cele rele, că după ce au observat toate informaţiile care au ieşit la iveală, abuzuri nemaiîntâlnite, dosare măsluite, dosare făcute prin fraudă, prin presiune şi prin şantaj, protocoale secrete, spun că da, şi lor se poate întâmpla să fie luaţi şi condamnaţi fără să fie vinovaţi. În situaţia asta au adus România din punct de vedere al percepţiei românului faţă de actul de justiţie. Cine ? Cei care sunt de dimineaţa până seara în gură cu <<statul de drept>>”, a declarat Liviu Dragnea în Ialomița, la Conferinţa Extraordinară de alegeri a organizaţiei judeţene Ialomiţa a PSD.

Preşedintele PSD i-a acuzat şi pe unii membri de partid că erau în complicitate cu serviciile secrete. „Erau liste care se făceau inclusiv cu complicitatea unora de la noi la partid. Liste cu colegi care să fie executaţi. Liste făcute de capii SRI-ului. (…) Toţi cei care au corupt justiţia trebuie să plătească, indiferent cum îi cheamă. Şi indiferent cine îi susţine, de aici sau de afară”, a completat Dragnea.

Arme de aproape 1 MILION DE EURO pentru Jandarmerie, de la un om de afaceri acuzat de licitaţii trucate

Autor

Anca Lazăr

-

9 martie 2019

sursa foto: epoch-times-romania.com — Epoch Times

Aproape un milion de euro a cheltuit Jandarmeria Română în toamna anului trecut pentru cumpărarea armelor. Licitaţiile au fost câştigate de firma Transcarpat Sportours International SRL, societate ce a avut şi în trecut mai multe contracte cu această instituţie.

Firma este administrată de Dinu Solojan, care deţine 70% din acţiuni, iar asociaţi sunt Bogdan Diaconu – cu 20% şi Nicoleta Daniela Solojan, care deţine 10%.

În trecut, firma lui Dinu Solojan a fost amendată pentru organizarea de licitaţii trucate cu armament.

La sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie, anul trecut, Jandarmeria Română încheie trei contracte în valoare de 2.015.830 de lei fără TVA, în cadrul unui acord de „furnizare produse militare armă lansator cal. 40 mm”.

Tot în aceeaşi perioadă, un alt acord cadru de furnizare cuprinde pistoale automate şi pistoale mitralieră.

„Furnizarea a max. 90Buc/lot şi a min 25 buc/lot: „lot 2 – Pistol mitralieră” (cantitate estimată Acord cadru).

În ceea ce priveşte produsele ce fac obiectul unui singur contract subsecvent, cantitatea minimă este de 15 bucăţi, iar cea maximă de 45 de bucăţi. Valoarea celui mai mare contract subsecvent pentru Lotul 1 : 607.500,00 lei fără TVA”, se arată în cadrul documentaţiei licitaţiei.

Au fost încheiate trei contracte, iar SC Transcarpat Sportours International SRL a obţinut 1.931.035 de lei fără TVA.

Dacă adăugăm taxa pe valoare adăugată, valoarea tuturor contractelor ajunge la 4.736.277,35 de lei, adică aproape 1.000.000 de euro.

În prezent, societatea lui Dinu Solojan are şapte angajaţi, iar cifra de afaceri pentru anul 2017 a fost de 8.295.822 de lei, în timp ce profitul net s-a ridicat la 1.289.280 de lei

Scandalul licitaţiilor trucate de Dinu Solojan a izbucnit în 2013.

“Un scandal de proporții a izbucnit la Ministerul Apărării Naționale, după ce Consiliul Concurenței a descoperit o serie de lictații trucate. Trei firme străine și una românească au fost sancționate cu aproape 3 milioane de euro, pentru încălcarea legislației anticoncurențiale românești și comunitare. (…)
Companiile producătoare și furnizoare de armament găsite în culpă de Consiliul Concurenței sunt Transcarpat Sportours International România, J.P. Sauer & Sohn Germania, San Swiss Arms și Brugger & Thomet din Elveția, care au primit amenzi cumulate care ating valoarea de 2,8 milioane de euro, pentru trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale. Inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat din oficiu investigațiile, privind practica concertată a companiilor de a truca licitațiile pentru achiziția produselor din gama «armament de infanterie» și «aparatură optică» aferentă, în perioada 2005-2007. În acea perioadă, la conducerea MApN s-au perindat patru miniștri liberali, respectiv Teodor Athanasiu, Corneliu Dobrițoiu, Sorin Frunzăverde și Teodor Meleșcanu.
S.C. Transcarpat Sportours International S.R.L. a fost împuternicit de J.P. Sauer & Sohn GmbH, San Swiss Arms AG și Brugger & Thomet AG să le reprezinte la licitații și a elaborat ofertele pentru fiecare companie. În acest fel, au fost împărțite portofoliile de produse, astfel încât cele trei companii nu s-au mai concurat, deși exista această posibilitate, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
„Practic, S.C. Transcarpat a avut acces la informații sensibile și a elaborat ofertele în așa fel încât să maximizeze șansele de câștig pentru fiecare companie. Un astfel de comportament contravine atât prevederilor legislației românești în domeniul concurenței, cât și prevederilor Tratatului de Funcționare a Comunității Europene”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
După finalizarea anchetei, Transcarpat Sportours International din România a fost sancționată cu 142.167 lei (32.020 euro), J.P. Sauer & Sohn GmbH din Germania cu 7.063.650 lei (1.590.912 euro), San Swiss Arms AG din Elveția cu 2.860.900 lei (644.347 euro) și Brugger & Thomet AG din Elveția cu 2.420.300 lei (545.113 euro).
Transcarpat Sportours International SRL este controlata de omul de afaceri Dinu Solojan și poate fi încadrată în categoria ”firmelor de apartament”. Evidențele Registrului Comerțului arată că societatea avut până în anul 2011 doar trei angajați, pentru ca în anul 2012 numărul acestora să ajungă la cinci”, scriau jurnaliştii de la Curentul la acea vreme.

sursa foto reprezentativă: epochtimes-romania.com

Poţi citi şi:

Muniția din Piață

Fostul baron de Brăila Gheorghe Bunea Stancu, condamnat din nou

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 martie 2019

O nouă condamnare pentru Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, a fost pronunțată de magistraţii Tribunalului Vrancea.

Decizia prin care Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat a fost emisă vineri şi poate fi atacată în termen de 10 zile.

„Condamnă pe inculpatul Gheorghe Bubea Stancu la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată (…). Conform art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal vechi, dispune confiscarea de la inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în folosul statului, a sumei de 1.816.790 lei”, se arată pe portalul Tribunalului Vrancea. A doua persoană implicată în dosar, respectiv fostul director economic al CJ Brăila Alina Rusu, a fost achitată.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Handbal Club „Dunărea”), constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.

Modalitatea în care Bunea Stancu ar fi acordat sumele respective de bani ar fi fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila. Totodată, în aceeaşi perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, Stancu ar fi beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral. Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie 2015, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în dosarul „Mită la PSD”.

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 martie 2019

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis vineri seara contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei.

Judecătorii ÎCCJ au admis, vineri seara, contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”.

”Acum aveţi cu cine vota! Alianţa 2020 merge la europarlamentare! Aşa cum ne aşteptam, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au votat în favoarea Alianţei noastre! Lupta continuă cu şi mai mult avânt. Vă mulţumim pentru efortul, implicarea şi răbdarea voastră. Împreună vom reuşi”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş, liderul PLUS.

Biroul Electoral Central a publicat, joi, decizia prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente preşedinţi ai formaţiunilor sunt Nicuşor Dan şi Daneş Raluca, nu Dan Barna şi Dacian Cioloş. Alianţa USR-PLUS a anunţat că a depus vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestaţia cu privire la decizia BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”. Contestaţia a avut 18 pagini de argumente juridice şi a fost pregătită de o echipă de șase jurişti şi avocaţi din partea celor două partide. Acum, Alianța 2020 poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Stenograme de la audierea lui Kovesi.

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 martie 2019

România TV a prezentat o stenogramă despre care susţine că a fost făcută în timpul audierii la finalul căreia Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar.

Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar. Acuzaţiile: represiune nedreaptă în dosarul în care sunt anchetaţi procurorii de la DNA Ploieşti, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Kovesi a declarat la ieşirea de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, că în timp ce studia dosarul în care e urmărită penal, i-a fost adus la cunoştinţă faptul că este învinuită într-un nou dosar.

Aceste acuzaţii sunt fabulaţii şi face parte dintr-o campanie de denigrare în încercarea de a-i diminua şansele de a obţine şefia Parchetului European, susţine Kovesi. Postul România TV a prezentat joi seară o stenogramă din timpul audierii, o discuţie pe care Laura Codruţa Kovesi ar fi purtat-o cu Adina Florea când a aflat că i s-a pregătit un alt dosar.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu am fost citată pentru acest dosar, doamna procurer!“

Adina Florea: „Vă rog să rămâneţi în birou, aveţi aici acuzaţia că aţi coordonat un grup infracţional organizat în DNA. Uitaţi procesul verbal pentru învinuire“.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu înţeleg de ce procedaţi aşa. Am fost chemată într-un dosar şi îmi spuneţi acum de alt dosar. Trebuie să văd dosarul şi să iau la cunoştinţă ce este în el. Vreau să ştiu în ce constau faptele. Nu înţeleg care este urgenţa“.

Adina Florea: „Acest lucru nu mă priveşte“.

Ziarul de Investigații

Răzvan Popa, eurodeputat PSD: UE trebuie să însemne acces la dezvoltare, dar și respect pentru toate statele membre

A fost ales Guvernul ”din umbră” al PSD. Felix Stroe, la Transporturi

Radu Mazăre contestă sentința din Dosarul retrocedării plajelor

Nicușor Dan: Gabriela Firea pregătește un PUZ ilegal pentru Ion Țiriac

Cât egoism? Amendă de la Poliția Locală după ce și-a abandonat câinele

Liviu Dragnea vrea din nou aprozare. Discurs anti UE la Călărași

Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea: „un om care a profitat de funcţii”

Dragnea: ”au existat liste realizate de capii SRI-ului, cu colegi care să fie executați”

Arme de aproape 1 MILION DE EURO pentru Jandarmerie, de la un om de afaceri acuzat de licitaţii trucate

Fostul baron de Brăila Gheorghe Bunea Stancu, condamnat din nou

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai

Stenograme de la audierea lui Kovesi.

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...