3.6 C
București
duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1303

Final de mandat la MJ. Tudorel Toader: „Am fost onorat să fiu ministru al Justiției”

scrisoare anti kovesi

Tudorel Toader nu mai este ministru al Justiției. Pentru ultima oară, acesta a coborât pentru a da declarații jurnaliștilor prezenți la Ministerul Justiției. Acesta a lăsat să se înțeleagă că nu are mare lucru să își reproșeze, însă a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la imaginea cu care va rămâne în istorie.

Am fost onorat să fiu ministru al Justiției. Sunteți fereastra prin care se vede Ministerul Justiției, activitatea de la această importantă instituție. E cineva care e iubit de toată lumea? Dacă e să îmi reproșez ceva, v-am îndemnat și altă dată, vă îndemn și astazi să vedeți forma actualizată a raportului de activitate – 2 ani și două luni de mandat. Oricând și oriunde se pot face mai multe lucruri și mai bine”, au fost câteva din răspunsurile oferite de Toader jurnaliștilor.

Ana Birchall a ajuns la Ministerul Justiției

Predare de ștafetă la Ministerul Justiției astăzi. Ana Birchall își intră în atribuții, preluând oficial interimatul. Vicepremierul României îi ia locul oficial lui Tudorel Toader, aceasta fiind a doua oară când preia interimatul la Justiție.

În februarie 2017, Birchall a fost numită tot interimar, după demisia lui Florin Iordache.

Procurorul Ionel Corbu şi-a depus dosarul pentru şefia Parchetului General. A anchetat violențele din 10 august

Procurorul militar Ionel Corbu, cel care a instrumentat dosarul privind mitingul din 10 august 2018, şi-a depus candidatura pentru funcţia de procuror general.

Surse din cadrul Ministerului Justiţiei au precizat pentru Mediafax că Ionel Corbu, prim procuror al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, şi-a depus candidatura pentru funcţia de şef al Parchetului General. Ionel Corbu s-a ocupat de dosarul privind mitingul din 10 august. Aceasta este a doua candidatură depusă la sediul Ministerului Justiţiei.

Procurorul Gabriela Scutea, respinsă Tudorel Toader la interviul de selecţie pentru funcţia de procuror general, şi-a depus, miercuri, o nouă candidatură. Vineri este ultima zi în care se pot depune dosarele.

Tudorel Toader a anunţat pe 10 aprilie reluarea procedurii de selecţie a viitorului procuror general, după ce, a spus el, niciunul dintre cei patru candidaţi nu a îndeplinit condiţiile necesare pentru a conduce Ministerul Public. La runda anterioară de interviuri pentru şefia Parchetului General au participat: procurorul general Augustin Lazăr, care-şi încheie pe 27 aprilie mandatul de procuror general şi iese la pensie, procurorul DIICOT Marian Drilea, fostul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu şi fosta adjunctă a Laurei Codruţa Kovesi, procurorul Gabriela Scutea. În perioada 12 aprilie – 8 mai se va face selecţia procurorilor iar candidaţii pot depune cereri de înscriere până pe 25 aprilie la direcţia de resurse umane din cadrul ministerului., anunţă Ministerul Justiţiei pe site-ul său. Lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la interviu se va afişa pe 2 mai pe pagina de internet a ministerului iar în perioada 6-7 mai, cei admişi vor susţine un interviu cu ministrul Justiţiei, alături de care se vor afla cei doi secretari de stat.

Carmen Dan se plânge că a fost înregistrată la întâlnirea cu angajații DGA

carmen dan inregistrata

Ministrul de Interne, Carmen Dan, se plânge că a fost înregistrată miercuri, în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, atunci când a discutat cu angajaţii pentru a le afla nemulţumirile.

 „Astăzi a fost pur şi simplu o întâlnire de lucru, o discuţie cu oamenii care lucrează în DGA, atât cei cu funcţii de conducere, cât şi cei cu funcţii de conducere. (…) Eu sunt la fel de uimită că o şedinţă ajunge să fie înregistrată. Sunt foarte interesată să aflu cine sunt. În primă instanţă, nu am crezut o astfel de poveste. A ajuns la mine informaţia după şedinţa de Guvern. A fost o discuţie în care am vrut din gura lor să aflu de ce au fost atât de deranjaţi. Am vrut să fac toate precizările privind poziţia pe care am avut-o în cadrul ministerului. Nu m-am poziţionat în sensul desfiinţării acestei direcţii, ci în sensul eficientizării. (…) Voi face toate verificările necesare (să afle cine a înregistrat-o, n.r.)”, a declarat Carmen Dan la RomâniaTV.

Ministrul a mai spus că nu înţelege reacţia şefului Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), Cătălin Ioniţă. „Nu l-a pus nimeni inspector general al Poliţiei Române cu forţa. Asta înţeleg că este principala mea vină. Nu ştiu ce se întâmplă în mintea domnului Ioniţă. Nici nu am vrut să îi dau răspunsul. Am încercat doar să-mi explic ce a generat situaţia, punctând că eu nu duc războaie personale în afara instituţiei cu persoane. (…) Am încercat să înţeleg de ce colegii din DGA i-au cerut directorului general să iasă cu o scrisoare deschisă. Acolo a fost începutul. Cu 2 zile înainte, într-o discuţie avută cu directorul DGA, eram asigurată că sunt un om extraordinar şi că am toată aprecierea şi respectul dânsului. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dar nu am reuşit azi (miercuri,n.r) să mă edific. Nimeni de la DGA nu mi-au dat de înţeles că au solicitat directorului acest lucru, dimpotrivă, că au cerut scrisoarea din presă”, a mai spus Carmen Dan. Şeful DGA, Cătălin Ioniţă, a transmis zilele trecute o scrisoare deschisă în care a acuzat faptul că schimbările pe care vrea să le facă ministrul Carmen Dan în DGA îl vizează de fapt pe el. El descrie şi momentul din 2018, când s-a aflat între Carmen Dan şi Mihai Tudose, spunând că a refuzat numirea la Poliţie.

Fostul președinte al AEP este în vizorul DNA. Daniel Barbu, implicat în dosarul trezorierului PSD

Daniel Barbu, fost președinte al Autorității Electorale Permanente și actual candidat din partea ALDE la alegerile europarlamentare, este anchetat de procurorii anticorupție în dosarul trezorierului PSD Mircea Drăghici. Barbu este acuzat că nu și-a fi îndeplinit obligațiile ca președinte AEP în ceea ce privește urmărirea destinației subvențiilor folosite de Drăghici după bunul plac.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de o persoană care, la data faptelor, deținea funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), cu privire la săvârșirea infracțiunii de neurmărire conform legii a respectării destinației subvențiilor. În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 27 mai 2017 – 27 februarie 2019, în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, suspectul nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice, în sensul în care nu ar fi dispus verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli, ar fi stopat unele controale aflate în curs.

Concret, printr-o adresă din data de 22.01.2019, ca urmare a unei scrisori adresate Autorității Electorale Permanente de către trezorierul unui partid, în calitate de președinte al AEP, suspectul ar fi dispus în mod discreționar, oprirea controalelor inițiate prin ordine de serviciu de către directorul structurii competente, controale ce vizau respectiva formațiune politică. În dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu există nicio prevedere legală care să permită oprirea unui control dispus de directorul structurii competente din cadrul AEP. Deși a luat cunoștință prin angajații AEP de „unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor”, nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să își dea demisia în data de 27.02.2019 din funcția de președinte al AEP. La data de 24 aprilie 2019, persoanei i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect”, comunică DNA.

Emilia Șercan, amenințată cu moartea chiar de un polițist

Anchetatorii au indicii solide că amenințările primite de jurnalista Emilia Șercan în urmă cu câteva zile au venit chiar din partea unui om al legii. Potrivit Digi24 , este vorba despre un ofițer al Academiei de Poliție, în acest moment fiind efectuate percheziții la biroul acestuia de la Academia de Poliție, precum și la domiciliul său.

Săptămâna trecută, jurnalista scria că a primit, prin SMS, un mesaj de amenințare. „Luni seara, la ora 21,05, am primit un mesaj de amenințare cu moartea. Mesajul vine în contextul în care de trei săptămâni public în mod constant informații despre tezele de doctorat plagiate de la Academia de Poliție, instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne, iar alte materiale erau în pregătire”, se arăta în postarea acesteia.

Mii de euro primiți de un jandarm pentru a influența o anchetă penală

Un fost ofițer din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți este acuzat că ar fi solicitat și primit aproape 5 mii de euro pentru a interveni într-un dosar penal instrumentat de procurori. Fostul jandarm și-a recunoscut faptele, iar procurorii anticorupție au considerat că pentru fapta sa pedeapsa potrivită este de doi ani de închisoare cu suspendare. Cadrul militar a încheiat un acord cu organele de anchetă, spun procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.

Dosarul a fost trimis în instanță, iar Tribunalul Militar Timișoara trebuie să dea o soluție privind acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului Lucian Constantin Dochian, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt: în cursul lunii februarie 2018, inculpatul Dochian Constantin Lucian a pretins și primit de la două persoane (din care una cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani) sumele de 4.000 euro și 8.900 lei, promițând în schimb că își va exercita influența asupra ofițerului de poliție care avea în instrumentare cauza respectivă, în vederea clasării acesteia. Deoarece ancheta în acea cauză nu evolua în direcția promisă de inculpat, la data de 21 martie 2018, acesta din urmă a restituit persoanelor respective o parte din suma primită (1.000 euro), după care a încheiat orice fel de legătură cu acestea. În cauză, a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumelor de 4.000 euro și 8.900 lei.

În prezența avocatului său, inculpatul Dochian Constantin Lucian a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”, comunică DNA.

Elena Udrea spune că la alegerile din acest an sunt candidați susținuți de serviciile secrete

dragnea statul paralel dancila pro romania

Elena Udrea susține că şi în campania electorală de anul acesta ar fi diverşi candidaţi susţinuţi de serviciile secrete, care ar folosi justiţia pentru a elimina contracandidaţii favoriţilor. Udrea a dat exemplu alegerile prezidenţiale din 2014, când Florian Coldea l-ar fi susţinut pe Klaus Iohannis.

„Nu ştiu cine ar putea acum să mai fie capul acestui sistem. Era evident că până acm a fost domnul Coldea. Mie, de la distanţă, mi se pare că sunt mai multe grupări acum care se luptă între ele, pentru că iarăşi avem alegeri prezidenţiale. Dacă în 2014, Maior îl susţinea pe Ponta şi Coldea (Florian Coldea, n.r.) pe Iohannis, evident că şi acum sunt diverşi candidaţi susţinuţi de diverşi facţiuni din serviciile secrete care folosesc justiţia pentru a-şi susţine candidaţii şi a-i sancţiona, elimina pe ceilalţi”, a declarat Elena Udrea la România TV.

Fostul ministru, în prezent în Costa Rica, susţine că serviciile secrete se folosesc de magistraţii instanţei supreme pentru a-şi atinge scopurile. „Uitaţi-vă cum doamna Kovesi a obţinut un susces extraordinar la Înalta Curte, în contestaţia împotriva măsurii preventive. Este evident că la Înalta Curte sunt în continuare judecători care reacţioează la ordin, care depind de sistem. (…) Deocamndată, sistemul se foloseste în continuare de justiţie şi în continuare de Înalta Curte. (…) Cine o fi din servicii acum? Este mai greu, pentru că în afară de câţiva lideri pe care îi ştiam ca fiind în vârful sistemului şi, deşi au trecut în planul doi, activează…”, a mai spus Elena Udrea.

Elena Udrea susţine că din cauza dosarului DGASPC Teleorman, Liviu Dragnea duce o luptă împotriva „statului paralel” care încearcă să-l elimine din campania electorală, menţionând că de astfel de infracţiuni s-ar face vinovaţi mulţi angajaţi plătiţi de stat care lucrează, de fapt, pentru partide. „Liviu Dragnea are acel dosar, despre care nu ştiu ce să spun, pentru că nu cunosc detalii. Însă dacă DNA dacă s-ar uita la toţi preşedinţii de Consilii Judeţene, la toţi primarii care aparţin de un partid politic, vor vedea că au angajaţi, oameni de la partid, care nu vin la serviciu şi sunt plătiţii din bugetul instituţiilor publice. Dacă Dragnea a făcut asta şi sunt probe, atunci este vinovat. Dar la fel de vinovaţi sunt toţi în situaţia dânsului şi sunt foarte mulţi”, a declarat Udrea. Potrivit fostului ministru, Dragnea ar duce o luptă împotriva statului paralel din cauza dosarului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Domnul Dragnea cu acest dosar în prag de campanie, este evident că duce o luptă în care încearcă să se apere împotriva statului paralel care încearcă să-l înfunde şi să-l scoată din campania electorală”.

Viorica Dăncilă a trimis la Cotroceni propunerile de miniștri interimari. Cine sunt aceștia

statul paralel ministri interimari

Premierul Viorica Dăncilă transmis marţi seară preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire ca miniştri interimari a Anei Birchall la Justiţie, a lui Eugen Teodorovici la Fonduri Europene şi a lui Radu Oprea la Românii de Pretutindeni.

Premierul Viorica Dăncilă consideră ”inacceptabilă şi lipsită de fundament” decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a respinge propunerile de numire a noilor miniştri pentru portofoliile Ministerului Justiţiei, Ministerului Fondurilor Europene şi Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, potrivit unui comunicat de presă dat publicității de Palatul Victoria.

Totodată, premierul a luat act de decizia preşedintelui de a nu da curs demisiilor ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, respectiv a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. ”Sunt un om al dialogului şi am încercat, aşa cum era şi firesc, să am cu preşedintele Iohannis o discuţie premergătoare acestei decizii. Constat, cu regret, că preşedintele refuză colaborarea instituţională şi că, în continuare, prin acţiunile sale încearcă să împiedice buna desfăşurare a activităţii Guvernului României. Din păcate, campania electorală rămâne pentru preşedintele Iohannis o miză mai importantă decât continuarea activităţii ministerelor şi punerea în aplicare a măsurilor guvernamentale, în beneficiul românilor”, precizează Şeful Executivului.

Guvernul precizează că cele trei propuneri pentru funcţiile de ministru, respectiv Oana Florea, Tit-Liviu Brăiloiu şi Eugen Nicolicea respectă toate condiţiile prevăzute de Constituţia României, republicată, şi de legile organice aplicabile, iar persoanele nominalizate nu se află în incompatibilitate, potrivit legislaţiei în vigoare. Premierul Viorica Dăncilă a transmis marţi seară preşedintelui Iohannis propunerile de numire a vicepremierului Ana Birchall, ministru interimar pentru portofoliul Ministerului Justiţiei, a ministrului Eugen Teodorovici, ministru interimar pentru portofoliul Ministerului Fondurilor Europene şi a ministrului Radu Ştefan Oprea, ministru interimar pentru portofoliul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au venit la Bucureşti: Întrevederi cu Iohannis şi Toader

Preşedintele Klaus Iohannis va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Comisiei de la Veneţia, informează Administraţia Prezidenţială. De asemenea, ministrul demisionar al Justiţiei, Tudorel Toader, are programată o întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei.

Întrevederea acestora cu şeful statului va avea loc la ora 11,00. Între orele 9,00-10,00 raportorii Comisiei de la Veneţia au programată o întâlnire la Ministerul Justiţiei cu Tudorel Toader, potrivit agendei oficiale a acestuia.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia vor fi săptămâna aceasta în România pentru a avea discuţii cu reprezentanţii instituţiilor de forţă din justiţie pe tema modificării legilor Justiţiei, a înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a modificărilor preconizate de puterea PSD-ALDE la codurilor penale, pregătită de puterea PSD-ALDE. Delegaţia va avea întâlniri şi membrii din conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie.

Iohannis nu e de acord cu propunerile de miniștri. „Această remaniere este un fel de farsă”

Klaus Iohannis a tranșat direct problema remanierii propusă de PSD. Acesta a declarat astăzi că nu este de acord cu propunerile social democraților și a arătat că persoanele nominalizate pentru ministerele de Justiție, cel al Fondurilor europene și cel pentru românii de pretutindeni „nu au ținuta necesară pentru a ocupa aceste poziții”. Totodată, Iohannis a precizat că nu ia act de demisiile celor trei miniștri care ar fi trebuit remaniați.

După părerea mea, această remaniere este un fel de farsă. Nu are nimic de-a face cu îmbunătățirea actului de guvernare, cu agenda românilor sau a României, e cauzată de o răfuială din interiorul PSD-ului. Mi se pare că e neavenită. Avem cele trei demisii și, la un moment dat, evident că aceste trei persoane vor pleca. Însă cele trei propuneri făcute sunt propuneri cu care nu sunt de acord. Sunt persoane nepotrivite pentru funcția de ministru și, în consecință, nu accept această remaniere așa cum mi-a fost propusă. Am avut o discuție telefonică cu doamna prim ministru și am rugat-o fie să vină cu alte propuneri, fie să vină cu propuneri de miniștri interimari până când PSD vine cu propuneri pe care le pot accepta”, a declarat președintele Iohannis.

Tudorel Toader avertizează: nu mă războiesc cu nimeni!

scrisoare anti kovesi

Tudorel Toader – încă ministru al Justiției – a reînceput cu mesajele cu „autodetonare” pe pagina sa de Facebook. După ce dimineață a dat câteva „simple precizări” legate de atribuțiile pe care Ministerul Justiției le are când vine vorba de inițierea și elaborarea de acte normative, în urmă cu câteva momente a scris un nou mesaj, cu avertizarea că peste o oră acesta va fi șters. Nu este prima dată când Toader postează pe Facebook anumite „precizări”, pe care ulterior le șterge.

O altă simplă precizare! Prin aceste replici, eu nu mă „războiesc” cu nimeni, doar că nu pot accepta multele neadevăruri din ultima perioadă!

PS: acest mesaj va fi șters într-o oră!
În urmă cu trei ore, ministrul Toader scria despre „ordonanţa pe achiziţii”: „MJ avizează, sub aspectele de legalitate, proiectele de acte normative inițiate de către alte ministere. MJ nu inițiază și nu elaborează proiecte de acte normative în locul altor ministere. În evidențele MJ nu figurează un proiect trimis spre AVIZARE conform dispozițiilor art. 20 alin. (7) din HG 561/2009, referitor la „ordonanţa pe achiziţii”. În faza de prealabilă, de consultare interinstituțională, MJ a transmis o serie de propuneri și observații, referitoare la un proiect OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative printre care și legislația din domeniul achizițiilor publice.

Prin adresa MJ nu a fost solicitat avizul CSAT, s-a făcut referire la analizarea oportunității solicitării acestuia, în condițiile în care se punea în discuție posibilitarea construirii unor obiective militare. Luând în considerare intervențiile asupra unor acte normative care transpun directive ale Uniunii Europene (art. II – V din proiect), în temeiul art. 2 pct. 37 din H.G. nr. 16/2017, a fost menționată necesitatea obținerii avizului Ministerului Afacerilor Externe și a Ministrului Delegat pentru Afaceri Europene.

PS: observațiile se referă la a treia varianta de proiect, având același conținut cu primele două, care nu au fost luate în considerare!

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
3.6 ° C
3.9 °
2.8 °
92 %
1.5kmh
100 %
D
9 °
lun
9 °
mar
8 °
mie
8 °
J
2 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...