Dan Barna, președinte reales al Uniunii Salvați România
și varianta prezidențiabilă a partidului, are o biografie nuanțată. CV-ul său
abundă în activități care de care mai folositoare societății civile, iar undeva
în jos apare că ar avea experiență în cabinetul său de avocatură. Nicio altă
informație nu este oferită legat de această activitate, în condițiile în care
un examen tot ar fi trebuit să susțină domnul Barna pentru a intra în barou.
Secretomania poate fi explicată simplu: domnul Barna nu a plecat tocmai cu
fruntea sus din avocatură, ci pe ușa din spate, cu un șut în posterior.
Despre deputatul Ilie
Dan Barna s-a auzit mai ales începând cu toamna anului 2017, când a fost votat
pentru prima dată președinte al USR, obținând 127 de voturi din cele 191
exprimate. Era deputat de un an și îi lua locul lui Nicușor Dan în fruntea
partidului, după demisia acestuia. Anul acesta a fost reconfirmat președintele
USR și este candidatul la alegerile prezidențiale din toamnă, dacă nu intervin
alte schisme. Aceasta în contextul în care în acest moment sunt câteva
comentarii legate de legitimitatea alegerilor și se vorbește despre o posibilă
fraudare a votului electronic. Dan Barna a obținut 6.097 din voturi din cele 9.314 (Cosette
Chichirău și Alexandru Surcel, contracandidații lui Dan Barna, au obținut 2.907
și respectiv 269 voturi). Rezultatul scrutinului intern va fi validat însă de
Congresul USR, care va avea loc la Timișoara pe 14 septembrie.
S-a tot vorbit despre
activitatea profesională a lui Barna, despre afacerile pe care le-a derulat cu
statul și banii încasați, despre funcțiile sale. Mai puțin s-a vorbit însă
despre începuturile carierei sibianului Barna. Totodată, nici el nu prea pare
dornic să discute despre aspectele de început ale carierei sale. În CV-ul
deputatului Barna ne iau ochii activitățile de trainer, de consultat și de
expert, iar când și când apar și domenii legate de pregătirea sa de bază. Barna
este licențiat în drept, după ce între 1994 – 1998 a urmat cursurile Universității
din Bucureşti. Însă activitatea sa, cel puțin viața și opera publicată, nu face
multe referiri la această profesie. Undeva la finalul documentului aflăm că
este „membru al Baroului Bucureşti – Cabinet individual de avocatură cu 8 ani
de experienţă profesională”. Informația e relativ recentă. Într-un CV din 2016,
de când era secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, informațiile
legate de job-uri sunt aproape aceleași, însă cea referitoare la barou nu
există.
Așa că am intrat pe
pagina Baroului București pentru a vedea care este situația avocatului Barna. A
fost sau n-a fost. Și dacă a fost, de ce nu mai este? Nu mică ne-a fost mirarea
să aflăm că domnul Ilie Dan Barna nu e tocmai în relații bune cu baroul, iar
experiența sa pe hârtie este mult mai vastă, undeva la peste 13 ani. Decizia de
intrare în barou poartă data de 19 decembrie 2002 – probabil data examenului,
pentru că Barna a devenit avocat cu acte în regulă abia în ianuarie 2003. Însă,
potrivit informațiilor de pe pagina de internet a Baroului București, domnul
Barna a fost suspendat pe 25 martie 2016, când i-a încetat dreptul de
exercitare a profesiei. Motivul îl aflăm din aceeași sursă: „suspendat neplată
taxe”.
Din ce trăiește
președintele USR
Însă domnul Dan Barna
nu e tocmai un sărăntoc. Veniturile pe anul trecut au provenit din salariul de
deputat – 128.044 lei (față de 90.498 lei în 2017). Soția, Olguța Dana Totolici,
lucrează la Petrom SA, cu contract individual de muncă. Ceea ce e bine, dar cam
greu fără venituri – anul acesta, salariile sunt secrete, însă anul trecut
aflam din aceeași sursă – declarația de avere, că doamna a încasat de la Petrom
354.082 lei.
În prima declarație
completată de Dan Barna pentru Camera Deputaților se menționează că unica sursă
de venit provenea de la Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, adică
salarii de 152.265 lei pe tot anul 2016, din contracte individuale de muncă cu
timp parțial. Am putea spune că Grupul de Consultanță investea mult prea puțin
în Dan Barna, față de cât investea Dan Barna în Grupul de Consultanță. În
declarația completată în noiembrie 2016 ca secretar de stat la Ministerul
Fondurilor Europene, Dan Barna arată că a acordat Grupului un împrumut în sumă
de 480.716,30 lei. Dan Barna a fost între 2007 – mai 2016 managing partner/ trainer
şi consultant al Grupului de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL. Până să
ajungă deputat, el și angajatorul său și-au lichidat datoriile.
Prezidențiabilul USR
are la capitolul „imobiliar” 1.252 metri pătrați fâneață moșteniți/ donați
între 2016 – 2017, în comuna Rășinari – Sibiu. Când a intrat în politică,
rubrica „bunuri imobile-terenuri” era plină. Avea alte două suprafețe de
fâneață și una de livadă moștenite (e drept, o mică cotă parte din miile de
metri pătrați), dar și o bucată dintr-un teren agricol în aceeași comună
Rășinari. Barna mai are trei apartamente – unul în București, cumpărat în 2007,
două în Sibiu – cumpărate în 2012 și 2014.
În declarația
completată anul acesta apar patru conturi curente sau echivalente (inclusiv
card) – două în lei, unul în euro, iar ultimul în dolari, plus trei depozite
bancare sau echivalente deschise în anii 2013 – 2017, în sumă totală de
356.108,17 lei. Alte active financiare sunt cele cinci fonduri de investiții –
putând fi vorba inclusiv de fonduri private de pensii: trei în lei, deschise în
anii 2015 și 2019 (un total de 849.372,51), și două în euro, datând din 2015
(51.674,73). La acestea se adaugă și alte „investiții”: două împrumuturi
acordate în nume personal (unul, de 25.000 lei, în 2016), în sumă totală de
28.000 lei, acțiuni/ părți sociale în sumă de 54.364,5 lei, precum și 1.248,31
lei la o companie de brokeraj – Tradeville (fiind vorba de cash disponibil).
Însă nu a avut de unde să își achite taxele către Uniunea Națională a
Barourilor din România.
În ciuda acestor sume
de mai sus, Dan Barna ne spune în declarația de avere că în 2012 a fost nevoit
să se împrumute la bancă. Mai precis, să facă o refinanțare la un credit
contractat în 2007, valoarea datoriei fiind de 202.000 lei, pe care trebuie să
îl achite până în 2027.
