5.1 C
București
luni, 29 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1269

Moțiunea de cenzură va fi votată sâmbătă. Mihai Fifor: „PNL chiar își dorește ca sâmbăta să fie zi lucrătoare pentru toată lumea, deci nu văd de ce ar avea o problemă”

Birourile Permanente Reunite au decis că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă va fi votată sâmbătă. Astăzi, moțiunea doar va fi citită în plenul Parlamentului, conform deciziei anunțate. Propunerea a venit de la parlamentarul PSD Florin Iordache și a primit 13 voturi. Moțiunea de cenzură a fost depusă ieri de PNL, având susținerea a 237 de parlamentari de la USR, UDMR, PMP, Pro România și ALDE.

„Noi chiar am crezut că semnatarii moțiunii vor să dea jos guvernul cât mai repede, așa că le-am propus ca votarea să fie sâmbătă. PNL chiar își dorește ca sâmbăta să fie zi lucrătoare pentru toată lumea, deci nu văd de ce ar avea o problemă. Dar toți acești ipocriți evită să urgenteze votul pe care atât au spus că și-l doresc.

Ponta e la golf și nu își poate sacrifica hobby-ul pentru a vota moțiunea. Iar dreapta nu lucrează în weekend. Cum, stimați semnatari ai măreței moțiuni? Nu vă puteți sacrifica o zi de weekend pentru vot? Nu mai este esențial să dați jos guvernul Dăncilă „pentru a reconstrui România” dacă se votează sâmbăta?

Noi vă dăm ocazia să începeți să vă puneți în practică viziunea cât mai repede, așa că vă așteptăm sâmbăta aceasta la vot. Curaj!”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.

Procurorii anticorupție au decapitat conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. Cum foloseau compania pentru propriile interese

Doi foști directori, precum și referentul de specialitate angajați ai Companiei Naționale „Aeroporturi” București au fost acuzați de infracțiuni de corupție, fiind trimiși în judecată în stare de libertate pentru fapte comise în urmă cu 3, 4 ani. Aceștia vor răspunde în fața judecătorilor după ce procurorii anticorupție au descoperit că foloseau compania pentru propriile interese.

Este vorba despre foștii directori generali Sorinel Ciobanu și Liviu Radu, precum și despre fostul referent de specialitate în cadrul Serviciului Relații Externe, din cadrul Direcției Relații Externe, Cristina Elena Neamțu. Ciobanu este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată (fosta infracțiune de conflict de interese), Radu va răspunde pentru conflict de interese, în timp Neamțu va fi judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul Ciobanu Sorinel, în calitate de director general al Companiei Naționale „Aeroporturi București” SA, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în perioada 05.10.2015 – 30.06.2016, în sensul că:

ar fi dispus angajarea inculpatei Neamțu Cristina Elena, începând cu data de 06 octombrie 2015, în postul de referent de specialitate în cadrul Serviciului Relații Externe, deși știa că inculpata nu se va prezenta niciodată la locul de muncă,

după terminarea perioadei de probă, acesta ar fi aprobat un raport și ar fi emis o decizie din care rezulta că inculpata Neamțu Cristina Elena și-ar fi îndeplinit cu seriozitate atribuțiile de serviciu, propunându-se continuarea activității pe postul de referent de specialitate în cadrul Serviciului Relații Externe,

ar fi permis ca inculpata Neamțu Cristina – Elena să folosească autoturismul instituției în interes personal,

ar fi permis ca Serviciul Financiar să achite plata drepturilor salariale și contravaloarea transportului către inculpata Neamțu Cristina,

nu ar fi luat măsuri cu privire la sancționarea disciplinară a acesteia.

Urmarea acestei conduite ar fi fost prejudicierea C.N.A.B. SA și totodată obținerea unui folos patrimonial necuvenit de către inculpata Neamțu Cristina Elena, constând în salariul, contravaloarea transportului și folosirea autoturismului instituției, în valoare totală de 70.857 lei.

În același context, în perioada 06.10.2015-17.12.2015, inculpata Neamțu Cristina–Elena ar fi semnat condica de prezență, atestând în fals prezența sa locul de muncă pentru o durată de 432 ore, în realitate aceasta fiind prezentă doar 56 de minute (cele patru dăți în care s-a prezentat la sediul Companiei Naționale „Aeroporturi București” SA pentru a semna condica de prezență).

În datele de 04.06.2014 și 19.08.2015, inculpatul Ciobanu Sorinel, în aceeași calitate, și-ar fi semnat propriile decizii de numire în Comitetul consultativ al unei asocieri în participațiune cu două societăți comerciale care desfășoară acte de comerț în interiorul aeroportului Henri Coandă din București, obținând în acest mod un folos patrimonial în cuantum total de 169.422 lei.

În aceeași manieră ar fi procedat și inculpatul Radu Liviu care, la data de 01.10.2013, și-ar fi semnat propria decizie de numire în Consiliul de supraveghere al unei asocieri în participațiune cu aceleași societăți comerciale, demers care s-a soldat cu obținerea de către acesta a unui folos patrimonial în cuantum total de 71.374 lei.

Compania Națională „Aeroporturi București” SA a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal, împotriva inculpaților Ciobanu Sorinel și Neamțu Cristina Elena, cu suma de 70.857 lei.

În cauză s-a instituit sechestrul asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile deținute de inculpații Neamțu Cristina Elena și Ciobanu Sorinel”, se arată în rechizitoriu.

” Statul român este un criminal în serie!” – Florin Hozoc, importator de imunoglobulină

Florin Hozoc Ziarul de Investigatii
Florin Hozoc Ziarul de Investigatii

În România, pacienții cu boli autoimune doar supraviețuiesc. Statul nu le asigură medicamentația care i-ar ajuta să trăiască bine, ca niște oameni sănătoși. Mai mult, în România nu avem nici măcar un singur centru de colectare a plasmei și nicio fabrică ce ar putea să transforme plasma umană în medicamentele necesare pentru pacienții cu boli rare. Ba chiar aruncăm plasmă în valoare de 30 de milioane de euro în fiecare an. Florin Hozoc este cel care are o firmă ce importă imunoglobulină în România. Într-un interviu pentru Ziarul de Investigații, acesta povestește despre necesitatea înființării unor centre de colectare a plasmei în țara noastră. Lansează și acuzații grave la adresa mai marilor din sănătate: susține că pacienții români mor cu zile.

Anamaria NEDELCOFF

anamaria@zin.ro

Reporter:Există pericolul unei crize de imunoglobulină la nivel mondial? Dacă da, cum ar fi afectată România de lucrul acesta?

Florin Hozoc: În momentul de față sunt semnale foarte clare. Pe 12 august, Federal Drug Administration, care este Autoritatea Medicamentelor în Statele Unite, a publicat un anunț pe site-ul său, în care avertizează toți furnizorii de servicii medicale din Statele Unite că în Statele Unite, deci până și în Statele Unite, se manifestă o criză severă de imunoglobulină, care înseamnă discontinuități majore în aprovizionarea cu imunoglobulină către spitale și către ceilalți furnizori de servicii medicale.

Pe fondul creșterii continue a necesarului de imunoglobulină și a deficitului foarte mare de materie primă, care este plasma umană de la donatori, se manifestă acest decalaj major între producția de imunoglobulină și consumul de imunoglobulină, nevoia de imunoglobulină a pacienților, care este astăzi, în anul 2019, cu 30% mai mare decât producția.

Ăsta este principalul motiv pentru care producătorii își orientează livrările către acele țări care le oferă condiții atractive.

Reporter: Ce înseamnă condiții atractive?

Florin Hozoc: Condiții atractive înseamnă poate, în primul rând, prețul cel mai bun. Dar pe de altă parte, înseamnă și stabilitate, înseamnă și predictibilitate.

Reporter: Ce oferă România?

Florin Hozoc: România e una dintre țările care nu oferă predictibilitate. Iată că, de curând, s-a prelungit doar cu un an de zile suspendare taxei clawback pentru produsele derivate din sânge. Cred că era cazul, ca după doi ani de zile de suspendare, statul român să ia totuși o măsură pe un termen ceva mai lung în privința acestei taxe clawback. Să prelungești cu doar un an de zile este o măsură binevenită, dar care nu răspunde acestui deziderat, de a oferi predictibilitate.

Producătorii de medicamente sunt obligați să notifice cu un an de zile înainte intenția de a retrage de pe piață un produs. Asta înseamnă, de exemplu, că producătorii de imunoglobulină ar trebui să notifice cel mai târziu în decembrie 2019 dacă, începând cu 1 ianuarie 2021, nu mai livrează imunoglobulină în România. Numai că ei, astăzi sau în decembrie, probabil nu vor ști dacă începând cu 1 ianuarie 2021, mai plătesc sau nu mai plătesc taxă clawback. Pentru că statul român a prelungit suspendarea privind plata taxei clawback doar până la 31 decembrie 2020.

Toți producătorii, în momentul de față, sunt în situația de a nu putea satisface cererea mondială de imunoglobulină, pentru că nu reușesc să recolteze de la donatori cantitățile suficiente de plasmă umană. Aceste produse nu se fac din chimicale. Nu e o aspirină pe care poți s-o faci din niște substanțe pe care le amesteci și obții respectiva pastilă. Aceste produse se extrag din plasma umană, obținută de la donator.

Reporter: Ne puteți explica principiul? Cum funcționează? De la momentul în care pacientul se prezintă la centrul de transfuzii și până la cel în care această plasmă se transformă în medicamente?

Florin Hozoc: Ca să poți colecta plasma umană de la un pacient, ai nevoie ca acel pacient, în mod voluntar, să se prezinte la un centru de donare de plasma. Se înregistrează ca donator, i se face un set de analize, astfel încât să se asigure că acel pacient este perfect sănătos și este compatibil cu cerințele pentru a deveni donator de plasma. Se așteaptă rezultatele acestor analize care certifică faptul că acel donator potențial este sănătos. Abia după ce vin acele rezultate, donatorul poate să înceapă să doneze plasma.

Diferite țări au diferite abordări. Există Statele Unite, de exemplu, unde un donator de plasmă poate dona de două ori pe săptămână, dar nu mai mult de 110 ori pe an. Există alte țări, cum sunt Germania, Marea Britanie, Austria, Cehia, inclusiv Ungaria, în care donatorii pot să doneze de 48 de ori pe an, de 52 de ori pe an, de 50 de ori pe an. Adică pot să doneze o dată pe săptămână.

Este important de spus că plasma donată se reface în maxim 48 de ore. Deci astea sunt chestiuni medicale foarte certe și nu se pune în niciun fel în pericol sănătatea donatorului.

Reporter: Cum se donează?

Florin Hozoc: Există un echipament special, care se cheamă echipament de afereză. Din vena donatorului, de la una dintre mâini, se scoate sângele, intră în acel echipament care centrifughează sângele, separă plasma de restul componentelor (care înseamnă globule roșii și celelalte componente), se reține doar plasma într-o pungă de colectare de plasmă. Restul componentelor de sânge reintră în organism, la fel, printr-o venă din cealaltă mână a donatorului. Toată această procedură se desfășoară cu echipamente sterilizate, autorizate, certificate. Repet: nu se pune în niciun moment sănătatea donatorului.

Urmează după aceea o procedură prin care această plasmă este testată, rămâne în carantină până când testele dovedesc că ea este perfect compatibilă cu toate regulile privind calitatea și securitatea plasmei respective. Este congelată și apoi este trimisă în fabrici, unde practic plasma este desfăcută în diverse componente.

Este important să înțelegem că, de fapt, medicamentele derivate din plasmă sunt componente extrase din plasma. Imunoglobulina este o soluție cu anticorpi. Adică: din plasma aceea de la donatori se extrag anticorpii, se face soluția cu imunoglobulină, care este o soluție cu anticorpi, pe care o primesc acei pacienți care au probleme de imunitate, adică nu își pot produce singuri anticorpii și au nevoie de anticorpi pe care îi primesc de la alți pacienți, de la donator.

Plasma conține albumină. Albumina este o altă componentă a plasmei, necesară pacienților care suferă traumatisme severe, pacienților care au arsuri, pacienți care au afecțiuni hepatice severe, pierderi masive de sânge și așa mai departe.

De asemenea, o altă componentă este factorul de coagulare, care se extrage tot din plasmă. Este o componentă care se extrage în prima parte a procesului de producție, de extragere a acestor componente.

Acești pacienți, mulți dintre ei, nu au alternativă terapeutică. Ei nu pot fi tratați cu produse obținute din diverse substanțe chimice combinate între ele.

Au nevoie de anticorpi, pentru că nu își pot produce anticorpii. Au nevoie de albumină, pentru că au avut pierderi masive de sânge sau nu își pot produce această substanță singuri. Au nevoie de factor de coagulare, pentru că organismul lor are o defecțiune genetică și nu produce această componentă a plasmei care ajută la coagularea sângelui.

Aceste chestiuni sunt simple. Ar trebui să le înțelegem toți și ar trebui să înțelegem că, pe lângă sânge, care salvează viața unui pacient, aflat într-o situație cu hemoragie sau cu anemie severă, există și donarea de plasmă, care salvează mii de vieți. Din fiecare litru de plasmă se salvează, în medie, peste 11.000 de vieți!

Există pacienți printre noi, despre care noi considerăm că suferă de boli rare. Dar sunt atât de multe boli rare, încât, adunate, nu mai sunt situații atât de rare.

15.000 de pacienți cu boli rare în România

Reporter: Despre câți asemenea bolnavi putem vorbi în România?

Florin Hozoc: Organizația Mondială a Sănătății, de exemplu, consideră că în România există cel puțin 15.000 de bolnavi, de pacienți, de oameni, care suferă de aceste boli rare. Și, de asemenea, Organizația Mondială a Sănătății consideră că cel puțin 1 din 5 oameni, la nivel mondial, de-a lungul vieții are nevoie de tratament cu produse derivate din plasmă. Atunci când înțelegem aceste cifre, ne dăm seama că nu mai este o situație atât de rară. Deci dacă suntem noi și avem o familie, cu părinții noștri, cu copiii noștri și începem să ne numărăm și vedem că suntem măcar cinci, ne dăm seama că unul dintre noi, de-a lungul vieții, poate avea nevoie de aceste medicamente și că viața lui va depinde de aceste medicamente.

Reporter: De ce nu avem în România un centru de colectare a plasmei?

Florin Hozoc: România nu colectează plasma prin centre specializate de afereză, adică de colectare de plasmă, așa cum se întâmplă în celelalte țări.

România a colectat de-a lungul timpului plasmă prin afereză. Inclusiv în prezent în anumite centre de transfuzii există echipament de afereză, adică de colectare plasmă și prin același echipament se pot colecta separate și trombocite, eritrocite, adică globule roșii. Dar România colectează plasmă doar pentru a folosi integral plasma, în tratamentul pacienților care au nevoie de componente de plasmă.

Este ca și cum atunci când avem pană la una din roțile mașinii, ne ducem în service și, fiindcă service-ul respectiv nu este în stare să ne schimbe doar roata respectivă, ne dă o mașină nouă în schimb.

Plasma respectivă pe care o colectăm direct, o recuperăm din sânge, pentru că de multe ori sângele este separat în componente. Componenta plasmă nu este mai departe separată, ca să poți să scoți din ea medicamentele specializate pentru fiecare pacient, pentru fiecare boală în parte.

Irosim plasma, fie administrând-o ca atare, fie, așa cum declară specialiștii din Ministerul Sănătății, aruncând-o, pentru că nici măcar nu avem suficiente spații în care să păstrăm această plasmă timp îndelungat.

Se umplu frigiderele și, la un moment dat, ca să faci loc pentru o plasmă nouă sau pentru sânge, arunci plasma veche. Plasma, ca toate celelalte materiale care au conținut biologic, se distruge prin proceduri speciale și se cheltuie bani ca să distrugem plasma, așa cum se cheltuie bani ca să distrugem diverse alte țesuturi, rezultate din diverse proceduri medicale.

Reporter: Cât costă ca să arunci un litru de plasmă?

Florin Hozoc: Ca să distrugi un litru de plasmă se plătesc între 10 și 15 euro pe fiecare litru de plasmă. Asta, în condițiile în care, pe de altă parte, ca să cumperi un litru de plasmă de pe piața mondială, trebuie să plătești între 120 și 150 de euro pe litru.

Reporter:De ce se întâmplă lucrul acesta în România?

Florin Hozoc: Acest subiect privind fracționarea plasmei românești îl discut cu specialiștii din sistemul de transfuzii de peste 10 ani de zile.

În acești 10 ani de zile, eu personal am constatat că specialiștii din transfuzii nici măcar nu au înțeles cât de utilă este fracționarea plasmei. Nici astăzi, în dezbaterile pe care le avem, ei nu iau în calcul că plasma este o resursă care trebuie folosită eficient.

Ei se rezumă la a-și face treaba cât pot de bine în privința colectării de sânge, în privința colectării de plasmă pentru a fi utilizată ca plasmă integrală. Și de fiecare dată când discutăm despre fracționarea plasmei, ei spun: dacă ne va mai rămâne plasmă, poate o să discutăm să dăm această plasmă unei fabrici care să ne-o fracționeze și să ne dea produsele înapoi.

Și eu de fiecare dată le spun același lucru: de ce nu ne uităm la țările care au reușit în acest domeniu și care sunt exemple de bune practici?

Ungaria, model de bune practice

Reporter: Care sunt aceste țări?

Florin Hozoc: Există țări la graniță. Există Ungaria, care colectează în fiecare an 800.000 de litri de plasmă, prin 38 de centre private de colectare de plasmă și nouă centre aparținând statului. Din cei 800.000 de litri de plasmă, 180.000 de litri de plasmă Ungaria îi folosește pentru consumul propriu, iar restul de plasmă este vândut la export de către cei care colectează.

În felul acesta, Ungaria în primul rând își asigură proprii pacienți. În al doilea rând, devine un exemplu de bune practici și devine un exportator pe piața globală. Este unul dintre jucătorii importanți din Uniunea Europeană pe această piață.

Mai grav însă este că nu doar eu am constatat că acești specialiști nu se apleacă cu atenție asupra acestor lucruri. Dar inclusiv inspectori specialiști trimiși de către Comisia Europeană la solicitarea Ministerului Sănătății să evalueze Sistemul Național de Transfuzii, au constatat același lucru: nu doar că ne lipsesc dotările materiale; nu doar că clădirile noastre stau să cadă. În cel puțin patru locuri din ultimul audit întocmit de acești specialiști se spune în felul următor: că personalul cu care au stat de vorbă din sistemul de transfuzii, în timpul discuțiilor, a dovedit o foarte slabă cunoaștere a principiilor de bază privind securitatea și calitatea transfuzională. De asemenea, au dovedit o foarte slabă cunoaștere a principiilor de bază privind un bun management a resursei numită sânge și a resursei numită plasmă.

Mai grav este că la un moment dat, acești specialiști europeni au fost atât de șocați, încât au menționat că au găsit o singură funcționară, căreia i-au dat și numele, au spus și la ce etaj, în ce birou lucrează; o singură funcționară despre care au putut să spună că acea doamnă știa și era singura care știa ce înseamnă aceste principii de bază. În momentul de față, toate centrele de transfuzii funcționează fără să respecte regulile europene privind colectarea de sânge și componente din sânge.

Specialiștii din sistemul de transfuzii refuză să se pună la punct cu bunele practici din Europa și din lume, iar politicienii nu sunt foarte atenți la acest subiect. Sunt mai tentați să devină populiști atunci când apare o criză de imunoglobulină, să impună prețul cel mai mic pe un produs care se dovedește a fi deficitar.

Reporter: Ce vă spun oficialii din sănătate în momentul în care vorbiți cu ei despre lucrurile acestea?

Florin Hozoc: De 10 ani spun același lucru: analizăm. Din când în când, când lucrurile se agravează, spun ”vom face un grup de lucru și vom analiza mai profund”. De 10 ani, specialiștii analizează. Și de 30 de ani, analiza asta nu s-a soldat nici măcar cu autorizarea unui singur centru de transfuzii care să recolteze sânge uman sau plasmă sau trombocite sau eritrocite, dar care să fie autorizat conform reglementărilor europene.

Dacă în oricare din țările europene mâine ar avea loc o catastrofă și ar fi nevoie ca toate țările să dea sânge către cei afectați de catastrofă, România ar fi singura țară din Uniunea Europeană refuzată, care n-ar putea nici măcar să ofere sânge pentru a fi utilizat în Germania, în Belgia, în oricare din țările europene.

Reporter: De ce?

Florin Hozoc: Pentru că europenii nu sunt siguri pe sângele nostru. Sângele nostru nu este colectat printr-un centru autorizat conform reglementărilor europene.

Reporter: Cât înseamnă, în bani, plasma aruncată într-un an în România?

Florin Hozoc: Depinde de ce cantități discutăm. Informațiile pe care le avem spun că se aruncă între 60.000 și 80.000 de litri de plasmă. Dacă luăm în calcul 60.000 de litri și luăm în calcul că din fiecare litru de plasmă se pot obține 4 grame de imunoglobulină, înseamnă că noi aruncăm în fiecare an în jur de 240.000 de grame de imunoglobulină, care este mai mult decât consumă, în momentul de față, România, pentru că doar atâția bani are. Și asta înseamnă că aruncăm în fiecare an aproximativ 8 milioane de euro doar din imunoglobulină. Dacă punem și celelalte componente, ne ducem undeva în jur de 30 de milioane de euro.

”Statul român își omoară, în momentul de față, mii de pacienți pe an!”

Reporter: Care este necesarul de imunoglobulină pentru România?

Florin Hozoc: România, în momentul de față, consumă de cinci ori mai puțin decât media europeană și de două ori mai puțin decât consumul considerat de OMS ca fiind consumul minim obligatoriu pe care trebuie să îl aibă un pacient.

Reporter: Ce înseamnă asta pentru bolnavii care au nevoie de imunoglobulină?

Florin Hozoc: România își subdozează toate tratamentele pe care le acordă pacienților români. Adică un pacient român primește jumătate din tratamentul pe care OMS îl consideră obligatoriu minim și primește o cincime din tratamentul pe care îl primește un pacient mediu din Europa. Asta înseamnă că în România se moare cu zile.

Reporter: Ce înseamnă asta pentru un pacient cu imunodeficiență să nu primească imunoglobulină?

Florin Hozoc: Imunoglobulina îi aduce în organism anticorpii care îl ajută să nu se îmbolnăvească. Păi, înseamnă un lucru simplu: acel pacient va face cel puțin șase pneumonii într-un an și va ajunge în cel puțin una dintre situații în septicemie. Tratamentul pentru cele șase pneumonii severe dintr-un an, dintre care una este cu septicemie, este de patru ori mai scump decât dacă i s-ar fi dat tratamentul cu imunoglobulină la dozajele normale.

Reporter: Putem spune că statul îi lasă pe oameni să moară cu bună știință?

Florin Hozoc: Statul român este un criminal în serie! Statul român își omoară, în momentul de față, mii de pacienți pe an! Și nici DIICOT nu poate să ancheteze și nici nimeni nu poate să ancheteze. Culmea este că românii s-au resemnat! Românii spun adesea, când le moare o rudă cu zile: ”N-a avut zile”. Nu! Înainte să spună că nu a avut zile, ar trebui să ne obișnuim să spunem că nu a avut un sistem de sănătate care să îl salveze. Există pacienți cu imunodeficiență care s-au mutat cu întreaga familie în străinătate și acolo trăiesc ca niște oameni normali. Ăsta e lucrul cel mai grav: singurii pacienți care au scăpat și trăiesc normal sunt pacienții români care s-au mutat în străinătate! Și asta spune foarte multe, dovada, dacă vreți, că statul român e un criminal în serie.

Afaceri cu morți. Înțelegere între un voluntar de la ambulanță și dispeceri pentru a dezvălui unei firme mortuare ce decese erau anunțate la 112

Firul scurt dintre apelul la 112, ambulanță și firma mortuară a fost tăiat într-un județ de procurori. Astfel, aceștia au reușit să dovedească că un voluntar al Serviciului de Ambulanță din Cluj anunța în timp record o firmă care se ocupa cu servicii funerare atunci când erau solicitați la cazuri grave sau decese. Ancheta durează de patru ani, iar între timp au fost încheiate trei acorduri de recunoaștere a vinovăției față de persoanele cercetate în cauza respectivă. Azi, o altă persoană a fost trimisă în judecată de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Ancheta coordonată de procurorii clujeni a fost efectuată în colaborare cu lucrătorii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Cluj. Potrivit DGA, inculpatul este acuzat de complicitate în formă continuată la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (12 acte materiale).

În fapt, la data de 13.01.2015, ofiţeri din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Cluj s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor arătate mai sus de angajaţi cu funcţii de conducere şi alţi funcţionari din cadrul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj, respectiv angajați ai unei societăți comerciale, având ca principal obiect de activitate servicii funerare.

S-a reţinut că pe baza înţelegerii voluntare, având ca obiect obţinerea unor câştiguri facile, un voluntar din cadrul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj obţinea de la angajaţii din cadrul dispeceratului date privind persoane cu privire la care au fost efectuate apeluri de solicitare a intervenţiei de urgenţă şi care au decedat, informaţii pe care le furniza  inculpatului, administrator al societății comerciale, pe baza cărora angajaţii societăţii prestau servicii de această natură, cu prioritate faţă de alte societăţi care activează în acelaşi domeniu.

În schimbul datelor furnizate, voluntarul din cadrul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj primea de la administratorul societății sume de bani cuprinse între 600 şi 800 de lei pentru un caz, sume din care, la rândul său, remitea aproximativ 100-200 de lei dispecerului şi, după caz, câte 125-250 lei membrilor echipajului  de pe ambulanţă”, face public DGA.

Angajat al Universității Valahia, dat pe mâna parchetului. Nu poate justifica aproape 160 de mii de euro

Agenția Națională de Integritate cere procurorilor să verifice modul în care șeful Biroului Achizitii si Aprovizionare de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște a obținut venituri fabuloase.

Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 663.940 lei (aprox. 159.556 euro), între averea dobândită și veniturile realizate de către GOGLEA IONEL, persoană cu funcție de conducere în cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște, în perioada deținerii funcției publice.

Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Târgoviște, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către GOGLEA IONEL.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative.GOGLEA IONEL nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare”, a comunicat ANI.

Reacția șefului DIICOT după ce Iohannis i-a cerut demisia: „Voi culege opiniile colegilor mei, ale șefului ierarhic și al celor implicați”

Președintele Klaus Iohannis s-a plâns, culmea, de reacțiile întârziate ale procurorului Felix Bănilă, șeful DIICOT, context în care i-a cerut demisia. Aceasta se întâmpla aseară, iar astăzi, Bănilă a venit cu un răspuns: se gândește!

Urmare a solicitării Președintelui României din seara zilei de 30.09.2019, procurorul șef DIICOT aduce la cunostinta publica următoarele:

Demisia este un act unilateral de voință, dar sunt împrejurări în care aceasta ar putea reprezenta expresia unui om laș și poate chiar lipsit de responsabilitate. Vă asigur că în cazul meu, nu se va întâmpla așa.

Fiind solicitată de Președintele în funcție al României, desigur că ea trebuie tratată cu maximă seriozitate, ceea ce voi și face, în mod neîntârziat. Așa că, voi culege opiniile colegilor mei, ale șefului ierarhic și al celor implicați în actul numirii procurorului șef al DIICOT, după care voi aduce la cunoștință publică rezultatul deciziei luate.

Instituțiile sunt formate din oameni, însă demisia șefului DIICOT, mai ales în astfel de împrejurări, poate avea consecințe deosebite, până la instabilitate, iar eu nu pot concepe că așa ceva ar fi de dorit, într-o țară membră a UE și a NATO, aflată la frontiera acestora.

Activitatea DIICOT nu se rezumă numai la cazul Caracal și de aceea, vreau să vă asigur despre faptul că demisia șefului DIICOT, dacă aceasta se va produce, va fi rezultatul unui amplu proces cognitiv și nu doar expresia unei simple porniri instinctuale, golită de importanța funcției, de care, de altfel, sunt pe deplin conștient”, este comunicarea oficială a șefului DIICOT.

Iohannis era însă imperativ: cerea demisia imediată, declarându-se revoltat de „modul în care, în ultima săptămână, s-a acționat în ceea ce privește ancheta de la Caracal și cumplitul caz din Dâmbovița”.

„Am văzut reacții întârziate, gesturi publice de-a dreptul scandaloase care denotă lipsa de preocupare pentru victime și familiile lor. Funcționarea instituțiilor nu trebuie să mai fie afectată de lipsa de competență a celor care le conduc în prezent. Am ajuns în această situație pentru că pesediștii au înlocuit profesioniștii cu incompetenți și tot felul de neaveniți în poziții de decizie”.

Un tertip politic al PNL lasă școlile din Sectorul 1 fără bani de utilități

Referitor la respingerea, pentru a doua oară, a proiectului de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului general centralizat, de către Consiliul Local Sector 1, în ședința de luni, 30.09.2019, Biroul de Presă al Primăriei Sectorului 1 este împuternicit să facă următoarele precizări:

Printr-un tertip politic al consilierilor locali ai PNL, unitățile de învățământ din Sectorul 1 riscă să rămână fără bani pentru plata utilităților și demararea de proiecte esențiale pentru elevii din această zonă administrativă. Folosindu-se de un amendament prin care “mimau” grija pentru finanțarea învățământului din Sectorul 1, aceștia nu au făcut decât să blocheze finanțarea infrastructurii școlare folosind drept pretext bugetul nou înființatei instituții pentru protecția mediului.

Reluând firul evenimentelor, în ședința de astăzi, consilierii locali ai PNL au considerat că fondurile alocate prin rectificarea bugetară pentru Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului sunt prea mari – deși fuseseră înjumătățite față de ședința precedentă – și au făcut un amendament prin care au propus ca o parte din banii alocați pentru funcționarea acestei direcții să fie transferați la capitolul educație. Practic nu făceau decât să transfere fondurile dintr-un capitol bugetar într-altul, care oricum avea asigurată finanțarea solicitată. Amintim că Primăria Sectorului 1 dispune de fonduri necesare atât pentru dezvoltarea infrastructurii de învățământ și a proiectelor extra-școlare, cât și pentru finanțarea direcției de salubrizare prin care se vor implementa proiecte pentru managementul deșeurilor și protecția mediului.

“E cumplit că învățământul din Sectorul 1 a ajuns pretext pentru a bloca funcționarea administrației. E de neimaginat că o instituție nouă pentru protecția mediului stârnește atâtea patimi și se refuză aprobarea unui buget minimal de funcționare. Să nu uităm că Sectorul 1 dispune de fondurile necesare ambelor activități. Putem să avem învățământ de calitate şi aer curat în același timp. Trebuie doar să lăsăm politica la partid şi să lucrăm în interesul cetățenilor care ne au ales”, a declarat Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache

Conform planului de acțiune pe termen scurt trimis consilierilor locali la momentul înființării noii direcții, primele investiții sunt chiar în scoli, acolo unde vor fi instalate primele platforme inteligente pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Iar această investiție va fi dublată de acțiuni de educație civică prin care cei mici vor fi învățați cum să protejeze mediul prin separarea materialelor refolosibile din deşeuri.

      Informații de background:

Pe lângă banii de utilități, prin respingerea încă o dată a proiectului de rectificare bugetară, a fost lăsat fără finanțare proiectul educațional „Grădinița pentru toți”, prin care copiii  din toate cele 34 de grădinițe de stat din Sectorul 1 urmau să beneficieze gratuit, în anul școlar 2019/2020, de cursuri de limbi străine și  programe de dezvoltare personală.

Totodată, prin respingerea rectificării bugetare, nu poate fi implementat proiectul „Educație și Performanță” prin care elevii de la Liceul Teoretic Jean Monnet urmau să beneficieze gratuit, în acest an școlar, de o masă caldă și de pregătire suplimentară pentru pregătirea examenelor naționale.

De asemenea, respingându-se din nou rectificarea bugetară a fost blocată și achiziționarea de centrale termice noi pentru patru grădinițe din Sectorul 1: Grădinița nr.42, Grădinița nr.44, Grădinița nr.203 și Grădinița nr.206.

Dacian Cioloș: „Nicio tranzacție reală sau fictivă pe care o anunță doamna Plumb în ultimul ceas nu mai convinge pe nimeni”

Dacian Cioloș

Liderul PLUS a ținut să intervină la rândul său în scandalul respingerii candidaturii Rovanei Plumb în Parlamentul European. E clar că Viorica Dăncilă nu se dezice de colega sa din PSD, mai ales că astăzi, Rovana Plumb a anunțat că a rezolvat orice incompatibilitate, găsind două apartamente în declarația de avere, cu care a stins împrumutul care bătea la ochi Comisiei Juri. Cu toate acestea, Dacian Cioloș atrage atenția că țara noastră ar trebui să se reorienteze cu o nouă propunere pentru un comisar european, care să nu aparțină în niciun caz PSD.

Dacă ține la prestigiul României, așa cum declară, premierul Dăncilă trebuie să renunțe de îndată la „susținerea necondiționată” a Rovanei Plumb pentru funcția de comisar european.

Recomandarea comisiei juridice a Parlamentului European (din care nu face parte niciun român) a fost de la început clară: candidata Guvernului României nu îndeplinește condițiile minime necesare de integritate pentru a ocupa această responsabilitate. Nicio tranzacție reală sau fictivă pe care o anunță doamna Plumb în ultimul ceas nu mai convinge pe nimeni.

Recomandarea mea este ca doamna Dăncilă să-și recunoască greșeala și să nu mai insiste. A ignorat până acum toate semnalele oficiale și neoficiale care au arătat, încă de la început, că suspiciunile asupra candidatei României atârnă greu în decizie. Acest refuz putea fi anticipat de acum câteva săptămâni și doar cineva fără repere politice europene putea să creadă că insistența va schimba ceva.

Tot ce a adus această insistență a doamnei Dăncilă este încă o dovadă că PSD nu a înțeles nimic din votul de pe 26 mai, când cetățenii români și europeni au votat, în număr record, pentru o nouă politică ghidată de cinste și corectitudine. Și a mai adus decredibilizarea totală a Guvernului în funcție care a propus un candidat de neacceptat. Guvernul PSD și-a pierdut legitimitatea pentru a mai propune un nume de viitor comisar.

În aceste condiții, președintele României trebuie să se implice de urgență pentru a scoate România din acest impas evident. Are datoria să convoace toate partidele care au obținut mandate în Parlamentul European și să găsească, împreună, o persoană capabilă să ocupe funcția de comisar european pentru Transporturi. Doar convocarea doamnei Dăncilă nu va rezolva o situație pe care aceasta a gestionat-o împotriva intereselor țării.

Acest post de comisar nu e al PSD și cu atât mai puțin al doamnei Dăncilă. România trebuie să trimită un candidat competent și fără umbre, iar această decizie trebuie luată rapid. În loc să discutăm despre cum vede un candidat din România viitorul infrastructurii de transport europene și care va fi locul României în acest angrenaj, discutăm despre împrumuturile și apartamentele doamnei Plumb”, scrie Cioloș pe Facebook.

Rovana Plumb spune că este de bună credință și că nu mai are probleme de integritate: a vândut apartamente pentru a-și plăti datoria!

Soial democrații nu renunță la ideea ca Rovana Plumb să preia un portofoliu de comisar european. După ce Viorica Dăncilă a asigurat că europarlamentarul are susținerea PSD până în pânzele albe, în ciuda problemelor semnalate, Rovana Plumb ține să asigure Comisia JURI a Parlamentului European că nu are probleme de integritate. Cum semnele de întrebare vizau un împrumut contractat de aceasta, europarlamentarul anunță printr-o scrisoare că totul s-a rezolvat.

Înţeleg legitimitatea îngrijorărilor dumneavoastră asupra unui posibil conflict de interese, dar permiteţi-mi să exprim din nou buna mea credinţă în perspectiva îngrijorărilor dumneavoastră. Cu toate acestea, regret că, potrivit înţelegerii unora dintre membri JURI, Comisia a concluzionat că nicio soluţie nu ar putea rezolva posibilul viitor conflict de interese, Comisia l-a identificat şi astfel nepotrivirea mea şi inabilitatea mea de a exercita funcţia desemnată de preşedintele ales al Comisiei Europene, cât şi alte funcţii similiare, fiind definitivă şi complet decisă.

Credeam că răspunsurile mele la întrebările cu privire la felul în care văd să sting datoria au fost suficiente să înlăture îngrijorările membrilor. Dacă mi s-ar fi spus că acelea nu sunt soluţii adecvate pentru a înlătura conflictul de interese, atunci aş fi propus alte mijloace de a rezolva problema, pe care doar eu le-aş fi putut oferi şi pune în aplicare.

Având în vedere aceste lucruri, şi pentru a debloca situaţia, am făcut câţiva paşi pe care sunt încrezătoare că JURI îi va găsi ca fiind o soluţie adecvată. Astfel, am oferit creditorului (persoană fizică) rambursarea a două apartamente pe care le deţin în România, care deja sunt menţionate în declaraţia financiară şi aceasta a acceptat imediat, ca plata completă şi finală a datoriei mele. În consecinţă, datoria care a generat îngrijorări nu mai există. Soluţiile menţionate mai sus vor fi puse în aplicare cât mai curând, până pe 23 octombrie 2019, când Parlamentul European va vota Comisia.

În speranţa că acest aranjament vă va oferi ca preşedinte al Comisiei un teren propice pentru înlăturarea îngrijorărilor şi pentru a formula o opinie pozitivă asupra subiectului, rămân la dispoziţia dvs, totală de a aduce clarificări mai departe. Vă rog să acceptaţi consideraţia mea, Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru Transporturi”, se arată în scrisoarea Rovanei Plumb, citată de Mediafax.

Iohannis o cheamă pe Viorica Dăncilă la Palatul Cotroceni

iohannis referendum
Foto: presidency.ro

Președintele României i-a trimis astăzi o scrisoare prim-ministrului Vasilica-Viorica Dăncilă, prin care o invită mieruri la Palatul Cotroceni. Potrivit anunțului oficial, se dorește ca cei doi să aibă consultări pe tema nominalizării persoanei pentru funcția de membru al Comisiei Europene.

Stimată doamnă Prim-ministru,

În temeiul dispozițiilor art. 80 și ale art. 86 din Constituție vă invit pentru consultări miercuri, 2 octombrie a.c., ora 12:00, la Palatul Cotroceni.

Consultările vizează aspecte legate de nominalizarea persoanei pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Această chestiune reprezintă o problemă urgentă și de importanță deosebită pentru statul român.

La această întâlnire puteți fi însoțită de miniștrii de resort”, se arată în textul semnat de președintele Iohannis.

Preşedintele Comisiei JURI, vizavi de Rovana Plumb: „Există potenţial conflict de interese în legătură cu portofoliul de comisar pentru transport”

Apar detalii în legătură cu respingerea candidaturii Rovanei Plumb pentru postul de comisar european pentru Transporturi. Astfel, Mediafax a publicat o corespondență între preşedintele Comisiei pentru Afaceri Judiciare (JURI), Lucy Nethsingha, și președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Președintele JURI explică îngrijorarea cu privire la un eventual conflict de ineterse în care s-ar afla europarlamentarul român, adică împrumutul „primit de comisarul desemnat de la o persoană fizică care operează profesional în domeniul turismului, precum şi din faptul că pe baza de informaţii pe care le-a primit Comitetul, nu este clar cum trebuie plătit acest împrumut restant înapoi într-un mod deschis şi transparent.

Prin urmare, Comisia pentru afaceri juridice are în vedere că în această etapă şi până la rezolvarea acestui conflict de interese, există o îndoială serioasă cu privire la aceasta dacă comisarul desemnat îşi poate exercita rolul de comisar pentru transporturi”.

Continuarea, aici.

Parchetul General se implică în listele cu semnături false. Opt candidați la prezidențiale sunt suspectați că au încălcat legea

Listele cu semnături depuse de opt dintre candidații la prezidențiale vor fi analizate la Parchetul General, după ce Biroul Electoral Central a decis să facă sesizare penală. BEC spune că un număr semnificativ de semnături prezintă elemente de similitudine evidente, fiind în vizor Viorel Cataramă, Alexandru Cumpănașu, Miron Cozma, Cătălin Sorin Ivan, Maria Minea, Bobby Marius George Păunescu, Ninel Pia și Sebastian Constantin Popescu. Inițial, ancheta a început la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Având în vedere complexitatea cauzei și amploarea cercetărilor ce urmează a fi efectuate, urmând a fi verificată veridicitatea semnăturilor unui număr foarte mare de persoane ce domiciliază în localități situate în mai multe județe, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a preluat în vederea supravegherii urmăririi penale dosarul privind denunțul formulat de Biroul Electoral Central (B.E.C.) pentru alegerea Președintelui României cu privire la împrejurarea că, pe listele de susținători ale unor candidați, s-a constatat că un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă, de natură a influența îndeplinirea condiției legale referitoare la numărul minim de susținători de 200.000”, comunică procurorii.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
5.1 ° C
5.6 °
4.9 °
57 %
6.3kmh
0 %
lun
4 °
mar
6 °
mie
2 °
J
0 °
vin
3 °

Ultimul articol

Petru Marginean - Foto replicahd.ro

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am...

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou...

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România. Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...