Patru ani au trecut de la tragedia de la Clubul Colectiv din Capitală, unde zeci de oameni au murit, mulți arși de vii. Astăzi, Libertatea a publicat un filmuleț de aproximativ 21 de minute, realizat chiar de un angajat ISU, imagini de unde se poate deduce clar cam cât de pregătiți au fost cei care au venit pentru a ajuta victimele, în urma zecilor de apeluri la 112. Nimeni nu a știut de această înregistrare în afară de câțiva „aleși”, care au decis să o țină ascunsă. Azi, scuza a fost că înregistrarea nu a fost cerută cu subiect și predicat. Ceea ce s-a și întâmplat, ulterior apariției filmului în spațiul public.
„Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică nu au avut la dosarul cauzei înregistrarea video în cauză și nici nu au avut cunoștință de existența acesteia în cursul derulării anchetei penale, care s-a finalizat prin trimiterea în judecată a unui număr șase persoane fizice și două persoane juridice.
Înregistrarea video a fost solicitată astăzi, 24 octombrie 2019, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, urmând a fi valorificată în cadrul urmăririi penale în cauza aflată în prezent pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică, referitoare la incendiul din clubul Colectiv”, au comunicat procurorii.
ISU a confirmat că a filmat imaginile de la Colectiv, într-o conferință de presă. Șeful Inspectoratului pentru Situații de urgență București-Ilfov, Orlando Șchiopu, care a intervenit la clubul Colectiv după incendiul din 30 octombrie 2015, a spus că știa despre existența acestei înregistrări, însă toți cei prezenți la conferința de presă au susținut în bloc că Raed Arafat nu a știut nimic de niciun filmuleț.
Conducerea IGSU a mai susținut că imaginile nu au fost date procurorilor și Corpului de control al Guvernului deoarece nu au fost cerute în mod expres.
Ancheta procurorilor în dosarul „Colectiv” a fost finalizată cu rechizitoriu în primăvara anului 2016: șase persoane fizice și două societăți sunt inculpate.
„În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:
În ziua de vineri seara, 30 octombrie 2015, la Clubul Colectiv din Bucureşti au venit circa 350 de persoane, pentru a audia şi participa la spectacolul formaţiei de rock „Goodbye to Gravity”, care îşi lansa cel de-al doilea album, „Mantras of war”.
Din cercetările efectuate a rezultat că, prin condiţiile contractuale impuse la închirierea spaţiului deţinut în locaţie – Clubul Colectiv, inculpaţii Anastasescu George-Alin, Mincu Costin, Gancea Paul-Cătălin au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată).
Totodată, probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că inculpata Niţă Daniela Ioana, în calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la o societate din Bulgaria produse pirotehnice „fântână de scenă”, neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat. De asemenea, nu s-a efectuat un minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi noul loc de muncă (incinta Clubului Colectiv), pirotehniştii autorizaţi primind dispoziția să monteze şi să acţioneze, la data de 30 octombrie 2015, elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, respectiv incinta clubului Colectiv, inculpata Niță Daniela Ioana cunoscând faptul că la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane.
Inculpatul Zaharia Viorel s-a deplasat la Clubul Colectiv, unde a procedat, pe 30 octombrie 2015, la montarea elementelor pirotehnice şi realizarea instalaţiei de efecte pirotehnice, fără a lua măsurile de siguranţă pe care legea le impunea, în scopul protejării vieţii, sănătăţii şi mediului.
Toate aceste acţiuni şi omisiuni au condus la producerea incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015 în incinta Clubului Colectiv, care a condus la decesul a 64 de persoane şi, totodată, la vătămarea corporală a unui număr mare de persoane.
Trimiterea în judecată cu privire la infracţiunea de vătămare corporală vizează la acest moment numai actele materiale cu privire la cele 20 de persoane vătămate față de care au fost finalizate investigaţiile medico-legale.
Întrucât acţiunile şi omisiunile inculpaţilor Anastasescu George-Alin, Mincu Costin, Gancea Paul-Cătălin şi Niţă Daniela Ioana au fost realizate atât în interesul, cât şi în realizarea obiectului activităţii societăţilor comerciale, s-a dispus, totodată, trimiterea în judecată a persoanelor juridice inculpate, respectiv S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. și S.C. GOLDEN IDEAS FIREWORKS ARTISTS S.R.L., pentru infracţiunile de ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.
În condiţiile unor amenajări improprii ale Clubului Colectiv, caracterizate în primul rând de lipsa unui număr de căi de evacuare, necesar şi prevăzut de lege, apte conform destinaţiei lor, şi de tapetarea incintei cu izolaţie antifonică cu spumă poliuretanică (obligaţii care cădeau în sarcina inculpaţilor Anastasescu George-Alin, Mincu Costin, Gancea Paul-Cătălin) şi în condiţiile organizării unui spectacol pirotehnic cu încălcarea normelor elementare în materie (analiza locului de tragere, instructajul la locul de tragere, asigurarea zonei de tragere etc.) – obligaţii ce reveneau inculpatei Niţă Daniela Ioana şi pirotehniștilor autorizaţi, s-au creat premisele producerii tragediei.
Inculpaţii Anastasescu George Alin şi Mincu Costin au realizat în regie proprie o tapetare a celor doi stâlpi ai structurii de rezistenţă din beton armat, situaţi în apropierea scenei, folosind un material sintetic de tipul spumă poliuretanică autoadezivă cu faţa cofrată piramidal.
Pentru a da o aparenţă de legalitate a activităţii desfăşurate, inculpaţii au întocmit o documentaţie specifică prevenirii şi combaterii situaţiilor de urgenţă, însă, potrivit prevederilor deciziilor emise, organizarea apărării împotriva incendiilor a privit numai un spaţiu de 280 mp şi activitatea de „baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”, nu şi „activităţi de interpretare artistică – spectacole”, „activităţi suport de interpretare artistică”, cu consecinţa lipsei oricărei măsuri de organizare a prevenirii şi combaterii situaţiilor de urgenţă în legătură cu aceste activităţi desfăşurate într-un spaţiu mai larg.
În acest context, deşi formal s-a interzis folosirea focului deschis, în realitate inculpaţii au permis utilizarea pe scară largă a acestuia în incinta Clubul Colectiv.
Spectacolul a debutat la ora 22:00:00, iar primele artificii au fost lansate concomitent cu prima melodie interpretată de artiști. Cea de-a doua tranșă de artificii a fost lansată la ora 22:31:59, la sfârșitul interpretării unei melodii. Particulele incandescente ale articolelor pirotehnice au depășit cu mult limita scenei, lovind același stâlp din structura clubului, tapetat cu spumă poliuretanică, neignifugată, cofrată piramidal, situat în stânga scenei, precum și persoanele aflate în primele rânduri, chiar dincolo de aliniamentul stâlpilor din beton.
Datorită configuraţiei tavanului şi a dispunerii buretelui, temperatura la tavan a crescut, generând degajarea de materii volatile. În plan orizontal, procesul de ardere a avut o evoluţie radială şi pulsatorie, pornind dinspre zona focarului iniţial, determinată de configuraţia grinzilor de la tavan, pe care îl delimitau în caroiaje (casete/celule) care prezentau şi suprafeţe verticale, constituind acceleratorul incendiului.
Volatilele provenite din descompunerea buretelui fonoabsorbant au format sisteme aer-gaz ale căror viteze de ardere au fost mai mari de 2,3 m/s. Astfel, incendiul s-a dezvoltat, flăcările cuprinzând pe rând o primă casetă, apoi altele două ale tavanului din zona stâlpului de structură incendiat.
Izbucnirea incendiului şi mai ales dezvoltarea sa cu rapiditate la nivelul tavanului au surprins toate persoanele aflate în club. Solistul vocal al trupei rock a remarcat, folosind sistemul de sonorizare, izbucnirea unui incendiu. O singură persoană aflată în proximitatea scenei a aruncat cu lichidul dintr-o sticlă spre focul ce se dezvolta pe stâlp.
La aproximativ 18 secunde de la primele pâlpâiri ale incendiului, observabile pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video, o mare parte a publicului s-a orientat către unica ieşire, fiind surprins la alte 10 secunde de proiecţiile de material incendiar şi căderile de bucăţi mari de spumă poliuretanică aprinsă.
Din cauza deficitului de oxigen, incendiul a intrat în regresie la 113 secunde de la iniţierea artificiilor, dar procesul de ardere a continuat în deficit de oxigen cu degajare mare de fum negru, evacuând gaze şi flăcări prin holul de acces supraaglomerat, unde se crease o busculadă.
La aproximativ 153 de secunde de la aprinderea elementelor pirotehnice şi la circa 139 secunde de la momentul estimat al iniţierii incendiului, acesta a intrat în auto-extincţie, datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare.
Volumul suplimentar de gaze de ardere, aerul supraîncălzit datorită incendiului în evoluţie, au generat o suprapresiune în incinta clubului. Această suprapresiune s-a eliberat progresiv prin uşa de acces şi tubulaturile aferente ventilatoarelor de introducere şi evacuare aer.
Evacuarea prin sas a fost greoaie, blocajul datorându-se spaţiului mic şi incapacităţii unicei căi de ieşire de a asigura evacuarea cu o minimă fluenţă a numeroaselor persoane prezente, dar şi deschiderii cu greutate al celui de-al doilea canat al uşii de ieşire.
În aceste condiţii, evacuarea a fost ocupată cu repeziciune de către public, care încerca fără succes să se îndepărteze de pericol şi a fost supus unei compresii deosebite în situaţia în care multe alte persoane încercau să părăsească incinta incendiată a clubului.
Incendiul generalizat a determinat ca întreaga incintă a clubului să fie cuprinsă de fum negru (reprezentând produşi de reacţie sub formă solidă, datorită arderii în deficit de oxigen, incompletă, cu generare de monoxid de carbon) şi flăcări (care apar pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video la cota de circa 3,5 m înălţime de pardoseală) generate la descompunerea termică a materialului combustibil, respectiv spuma poliuretanică.
Aceste momente corespund şi cu pierderea de către instalaţiile de evacuare a rolului de exhaustare a atmosferei din incinta clubului, dovadă fiind şi nivelul scăzut al vizibilităţii pe imaginile video, din cauza fumului neevacuat.
Amplificarea procesului de ardere în interiorul clubului, creşterea suprapresiunii create de volumul de gaze, precum şi fenomenul de ardere descendentă şi de propagare a mediului inflamabil către spaţiile cu concentraţii de oxigen, au determinat ca la numai 56 de secunde de la începerea evacuării să apară flăcări în sas, deasupra persoanelor, determinând şi aprinderea draperiei de la intrarea în sala clubului. Flăcările au fost sesizate de sistemul de supraveghere video, imediat vizibilitatea devenind foarte scăzută datorită fumului negru şi dens.
Din cauza aglomeraţiei produse, s-a întrerupt total evacuarea prin ieşirea principală. Mulţi oameni au fost blocaţi la pământ între uşile duble şi primele rânduri de persoane, alte persoane aflate mai în spate fiind evacuate prin escaladarea celor căzuţi. Unele persoane care au reuşit să iasă, indiferent de starea lor de sănătate, au procedat la extragerea oamenilor blocaţi la pământ.
Ulterior producerii tragicului eveniment, inculpaţii Niţă Daniela Ioana şi Niţă Cristian Mihai au întreprins o serie de acţiuni de distrugere şi sustragere de documente ce constituiau probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză. În cauză s-au constituit părţi civile un număr de 139 de persoane, 11 unităţi spitaliceşti şi 5 instituţii”.
