În cursa pentru președinția USR au mai rămas patru oameni, din cei șase inițial care au fost validați.
Informația vine via unul dintre cei patru – deputatul USR Cristian Seidler, care a comentat situația aseară, la B1 TV, din propria sa perspectivă.
Dincolo de speculații și planuri, favorită pentru a prelua conducerea partidului aflat în cădere liberă după o serie de decizii dezastruoase ar fi Elena Lasconi, primar în Câmpulung Muscel. Lasconi este una dintre puținele persoane din cadrul USR care au fost realese în funcția de primar după scrutinul din 9 iunie, iar acum se pregătește de alte alegeri.
Conform calendarului intern, între 24 – 25 iunie are loc turul 1 al alegerilor din USR, iar în cazul în care niciun candidat nu este votat cu ajoritate clară, există posibilitatea organizării unui ai doilea tur 2, pe 27 – 28 iunie. Iar „bătălia”, a precizat Cristian Seidler, se dă între sine, Elena Lasconi, Radu Hossu și Vasile Filip.
„Eu sunt deputat, sunt în București, Elena Lasconi e primar în Câmpulung. Eu nu vreau să candidez la prezidențiale, o sprijin pe Lasconi, ea vrea să candideze la prezidențiale în numele USR. Eu sunt mai vechi în partid și cunosc mai bine structura partidului, de asta pot să asigur mai bine spatele organizatoric, în timp ce Elena trebuie să fie în campanie și precampanie”, a explicat Seidler punctul său de vedere.
Gata cu arestul ex-președintelui Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu, cel puțin până la noi decizii ale instanței.
Arestat preventiv luni de zile, apoi plasat în arest la domiciliu, Buzatu este acum sub control judiciar, dacă ultima soluție a Tribunalului Vaslui va rămâne definitivă.
Acuzat de fapte de corupție, arestat și trimis în judecată după un flagrant în care i s-a găsit o valiză cu bani din portbagajul mașinii, Dumitru Buzatu a fost ieri din nou în instanță, unde a fost analizată măsura preventivă – arestul la domiciliu, care a înlocuit arestarea preventivă:
„Înlocuieşte măsura arestului la domiciliu a inculpatului Buzatu Dumitru cu măsura controlului judiciar pe o durată de 60 zile, de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Impune inculpatului Buzatu Dumitru, respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii: a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanţa cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului Buzatu Dumitru, următoarele obligaţii: a) să nu depăşească limita teritorială a jud. Vaslui, decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei; b) să nu comunice cu inculpatul Judele Radu, precum şi cu martorii B.I., S.E., A. E., A.B., A. V. B. I., C. V., C. R. -I., C. D. -D., C. B. -A., D.E, H. A., I. M., K.E., L.A., M. A.-C., M. M., M. M.-M., O. A.-M., O. V., P. G., P. P., P. P.-B.-V, T. C.-A-, T. N., Ţ. M. şi Z. L.; c) să nu exercite profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; d) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; e) să nu participe la manifestări culturale sau la adunări publice în scop politic direct sau indirect.
Desemnează ca organ de supraveghere în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Buzatu Dumitru, Poliţia com. Zăpodeni, jud. Vaslui. Legalitatea şi temeiniciei măsurii controlului judiciar urmează a fi verificată periodic, înainte de expirarea termenului de 60 zile. Ia act că inculpatul a fost asistat de avocat ales. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”.
Radu Hossu, candidat la şefia USR, sancționează declarațiile publice ale mai-marilor din partid. Cunoscut activist civic, Hossu este interesat să participe la alegerile interne pentru șefia USR după ce liderul Cătălin Drulă și-a anunțat demisia, urmare a rezultatelor slabe obținute în alegeri.
Și, chiar dacă activistul a asigurat că „în această campanie nu va fi cu sânge pe pereţi”, aceasta nu a însemnat automat că nu vor exista critici.
Nu este pentru prima dată când Hossu critică ceea ce se îîntâmplă în partid. Coordonator al departamentului de comunicare al filialei USR Brașov, acesta atrăgea atenția asupra liniei spre care se îndreaptă partidul încă din primăvara anului 2022, după apariția unui sondaj legat de intenția la vot. Și la acel moment, Hossu considera că în partid trebuie „un restart”:
„2016 toamna: Alegeri parlamentare. Un singur partid. USR condus de Nicușor Dan. 1.500 de membri. Rezultat? 9%. 2022 primăvara: Sondaj CURS. Două partide. USR și PLUS sunt conduse de Echipa Dan Barna. De cel puțin 20 de ori mai mare decât în 2016. Rezultat? 9%. (…)
Partidul USR PLUS trebuie criticat cu argumente. Pusă oglinda în față și explicat de ce nu mai este cel care oferă speranța că se poate mai bine. De către cine, dacă nu chiar de către votanții lui?
Conducerea internă trebuie să accepte că a dat-o de gard. Grav. Că acest partid s-a dus în gard și se îndreaptă spre irelevanță. Nu mai e timp să povestim cum o să fie bine tot cu ei, pentru că ei și-au dat deja măsura valorii. Electoral, această valoare a fost ZERO în 2020 și acum este cu minus”, arăta Hossu.
Potrivit propriilor declarații recente, sunt multe de făcut în USR, care „s-a îndepărtat total, în ultimii ani, de ceea ce a fost când a apărut această mişcare”. Pentru acestea, vinovați sunt cei care trebuiau să ducă USR „pe culmile gloriei”, a subliniat Hossu, citat de Știri pe Surse:
„În acest moment, conducerea colectivă a USR, fie că e vorba despre preşedinte şi Biroul Naţional (…) au îndepărtat electoratul de formaţiune şi dorinţa mea este să ne întoarcem la electoratul nostru, este obligatoriu. (…)
Trebuie să luăm în considerare şi personalităţi din exteriorul USR-ului, nu doar din interior, trebuie să le verificăm cu instrumente sociologice, printr-o dezbatere cu membri şi astfel să luăm decizia. Altfel, doar aşa, din pix, să spunem că ăla e bun şi ăla nu, mi se pare că este o politică neserioasă”, a atras atenția Radu Hossu.
Radu Hossu consideră că recâștigarea electoratului propriu se poate face doar cu lideri „ca la carte”, lăsând a se înțelege că există cel puțin un exemplu de „așa nu”:
„E nevoie de oameni serioşi în politică. Dan Barna vine la o zi după ce am pierdut alegerile europarlamentare absolut ruşinos, cu un scor de 8%, şi zice că vom învinge la parlamentare. Aşa ceva nu se poate”, a mai subliniat Radu Hossu.
Florin Constantin Dogaru, comisar-șef de poliție și totodată șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Alba, este acuzat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Alba-Iulia de abuz în serviciu.
Cauza instrumentată de procurorii anticorupție cuprinde însă și alți inculpați, inclusiv subordonați de-ai lui Dogaru, dar și un ofițer al DGA – Serviciul Județean Alba.
Din acest motiv, ancheta a fost preluată de ofițerii Direcției Generale Anticorupție și din partea Direcției de Operațiuni Speciale, cu mențiunea că „în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane”. În total, până la acest moment, sunt inculpate oficial alte șapte persoane, dar și o societate comercială.
Concret, sunt efectuate cercetări față de Dan Toma, la data faptelor comisar-șef de poliție și șef al Secției 9 Politie Rurală Câmpeni din cadrul IPJ Alba (luare de mită, participație improprie la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, compromiterea intereselor justiției, influențarea declarațiilor, mărturie mincinoasă), Ioan George Moșneag, subcomisar de poliție în cadrul IPJ Alba – Biroul control intern (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, abuz în serviciu), Ilie Dan Ciucur, ofițer în cadrul DGA – Serviciul Județean Alba (complicitate morală la ultraj) și Alexandra Ioana Creț, la data faptei agent de poliție în cadrul IPJ Alba – Secția 9 Politie Rurală Câmpeni (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice).
Totodată, în cauză este cercetat și un om de afaceri, pentru cumpărare de influență, trafic de influență, complicitate morală la ultraj, instigare la ultraj, inducere în eroare a organelor judiciare și instigare la divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată, o altă persoană cu activități de exploatare material lemnos – cumpărare de influență (2 fapte), divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată, dar și administratorul SC VLAD & ANDREI FOREST SRL, societate care desfășoară activități in domeniul exploatării materialului lemnos, pentru dare de mită, cumpărare de influență, ultraj (2 fapte), furt de arbori, mărturie mincinoasă, braconaj (2 fapte din care una în formă continuată), participație improprie la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, furt material lemnos. În dosar este anchetată și societatea în sine, pentru tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, și furt de arbori.
Polițiștii, precizează DNA, „în perioada 2021 – 2022, ar fi „protejat” interesele celorlalți inculpați cercetați (la vremea respectivă marea majoritate desfășurau activități de exploatare material lemnos), prin aceea că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu”.
„Concret, în urma unor controale efectuate de cei doi agenți în zonele în care se desfășurau activități de exploatare a lemnului, la insistențele oamenilor de afaceri sau ca urmare a oferirii unor foloase necuvenite (în cazul inculpatului Toma Dan), inculpații polițiști ar fi desfășurat mai multe activități nelegale, concretizate în: propuneri/ presiuni repetate de schimbare a locului de muncă, transmiterea către oamenii de afaceri a programului de lucru al unuia dintre agenți, efectuarea asupra unuia dintre agenți a două cercetări disciplinare cu încălcarea dispozițiilor legale, sancționarea abuzivă a unuia dintre agenți cu diminuarea salariului cu 10% pentru o perioadă de 3 luni, în condițiile în care obiectul cercetării prealabile care s-a finalizat cu măsura menționată anterior era același cu cel al unui dosar penal, în care procurorii au dispus, ulterior soluționării cercetării prealabile, soluția clasării constatând că faptele reținute în sarcina agentului nu există, detașarea nelegală la un post de poliție situat la distanță mare de locul de muncă, de la acea dată, și apoi efectuarea de presiuni pentru acceptarea mutării definitive a aceluiași agent de poliție de la postul de poliție pe raza căruia oamenii de afaceri își desfășurau activitatea.
Totodată, în scopul intimidării, inculpatul N.C.G. i-ar fi urmărit, supravegheat, fotografiat/ filmat fără drept și fără vreun interes legitim, pe cei doi agenți de poliție atât la domiciliu, la locul de muncă, cât și în alte locuri pe care aceștia le-au frecventat.
În contextul de mai sus, inculpații Ș.I., F.M.I., și N.C.G. i-ar fi promis unei persoane (martor în cauză) suma de 5.000 euro pentru a-și trafica o presupusă influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor funcționari din conducerea IGPR, și că-i va determina pe aceștia să-l transfere pe celălalt agent într-o altă subunitate de poliție”.
În România, conceptul de violență economică este încă relativ necunoscut. Spre deosebire de alte forme de abuz, acesta implică controlul asupra resurselor financiare și limitarea accesului victimei la propriile venituri sau la banii familiei.
„Violența economică este o formă subtilă, dar extrem de distructivă de abuz, care afectează nu doar independența financiară a femeilor, ci și sănătatea lor mintală și fizică”, afirmă Carmen Nemeș, Președinta Asociației ANAIS.
Studiul realizat în perioada mai-iunie 2024, include femei cu vârste între 20 și 57 de ani, beneficiare ale Asociației ANAIS.
Conform cercetării, mai mult de jumătate dintre participante (60,4%) au fost victime ale violenței economice, manifestată prin diverse forme de control financiar și privare economică.
Asociația ANAIS, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, va demara o campanie de informare și conștientizare privind violența economică. Scopul este de a oferi suport și consiliere victimelor și de a promova un mediu în care toate persoanele să poată obține independență și securitate financiară.
Studiul reprezintă un pas esențial în înțelegerea fenomenului de violență economică în România și pune bazele pentru dezvoltarea unor programe educaționale și de consiliere menite să sprijine persoanele afectate.
Rezultatele studiului
București, 20 iunie 2024 | Asociația ANAIS anunță rezultatele unui studiu care analizează violența economică împotriva femeilor victime ale violenței domestice din regiunea București-Ilfov. Cercetarea calitativă, realizată cu sprijinul Raiffeisen Bank România, urmărește să înțeleagă natura și amploarea violenței economice, să identifice nevoile financiare și lacunele în materie de educație financiară în rândul femeilor afectate și să propună recomandări acționabile pentru sprijin și intervenție.
„În România, noțiunea de violență economică este aproape inexistentă. Acest fenomen este studiat și gestionat la nivel internațional și considerăm oportună lansarea unei discuții similare și în spațiul local. Credem că este important să măsurăm amploarea acestei probleme în societatea românească și, totodată, să creștem gradul de conștientizare asupra violenței economice. Cu ajutorul partenerului nostru, ANAIS, contribuim activ la maparea fenomenului din România. Obiectivul nostru este ca femeile din România să poată identifica semnele violenței economice și să ceară apoi ajutor. Din acest motiv ne-am alăturat eforturilor Asociației ANAIS de a asigura sprijin și consiliere juridică, dar și psihologică victimelor violenței economice” a declarat Alina Rus, CFO Raiffeisen Bank România.
Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai – iunie 2024 și a implicat beneficiarele Asociației ANAIS, cu vârste cuprinse între 20 și 57 de ani. Rezultatele indică faptul că mai mult de jumătate dintre participante (60,4%) au fost victime ale violenței economice, manifestată prin restricții în ceea ce privește accesul la banii proprii sau la conturile bancare.
Printre cele mai semnificative rezultate ale studiului se numără:
– Controlul financiar: Respondentele au indicat diverse forme de abuz economic, inclusiv privarea de mijloace economice esențiale (45,8%), restricționarea accesului la banii proprii (52,3%) și tragerea la răspundere pentru cheltuielile personale (74%).
– Impactul asupra vieții personale și profesionale: 74% dintre respondente au menționat că violența economică le-a afectat în mod semnificativ sănătatea mintală, resimțind un stres crescut.
– Restricționarea angajării: 52,1% dintre participante au declarat că au fost împiedicate să lucreze sau să avanseze în carieră, iar 55,8% au fost forțate să renunțe la un loc de muncă sau să își reducă orele de lucru.
– Educație și gestionare financiară: În ciuda nivelului ridicat de educație (76% având studii superioare sau postuniversitare), violența economică rămâne prevalentă, subliniind natura nediscriminatorie a acesteia.
„Violența economică este o formă subtilă, dar extrem de distructivă de abuz, care afectează nu doar independența financiară a femeilor, ci și sănătatea lor mintală și fizică. Prin educație și promovarea unei culturi a suportului față de victimele violenței economice, putem oferi acestora instrumentele necesare pentru a-și recâștiga autonomia. A cere ajutor este primul pas spre libertate și vindecare. Din acest motiv, încurajăm victimele să caute sprijin, dacă se găsesc într-o situație de abuz economic. Noi suntem aici pentru a le oferi ajutorul necesar pentru a-și recâștiga independența și proteja drepturile.” – Carmen Nemeș, Președinte Asociația ANAIS.
Această cercetare reprezintă un prim pas în înțelegerea violenței economice împotriva femeilor din România și contribuie la identificarea corectă și creșterea gradului de conștientizare asupra acestui fenomen.
Rezultatele sunt îngrijorătoare: cea mai comună formă de violență economică, resimțită de aproape trei sferturi dintre respondente, este reproșul legat de achiziția unor bunuri. În 6 din 10 cazuri, violența economică include limitarea accesului la resurse financiare și bunuri de bază, în timp ce resursele familiei sunt utilizate în alte scopuri decât cele esențiale.
Studiul oferă, de asemenea, recomandări organizațiilor non-guvernamentale, dar și autorităților abilitate, subliniind necesitatea dezvoltării unor programe educaționale și de consiliere pentru sprijinirea persoanelor direct afectate.
Asociația ANAIS, cu sprijinul Raiffeisen Bank România, va derula o campanie de informare și conștientizare cu privire la violența economică, pentru sprijinirea victimelor și promovarea unui mediu în care toate persoanele pot obține independență și securitate financiară.
Pentru mai multe informații și acces la raportul complet, vă rugăm să vizitați site-ul Asociației ANAIS (asociatia-anais.ro).
***
Despre Asociația ANAIS
Asociația ANAIS, înființată în 2011, are ca scop promovarea egalității de gen, respectarea și apărarea drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor, activând în vederea sprijinirii victimelor violenței domestice atât prin dezvoltarea de servicii, cât și prin implicarea la nivel de politici publice în domeniu, acționând pentru modificarea legislației și pentru identificarea unor instrumente legislative adecvate nevoilor victimelor.
După alegerile locale, Brăila și localitățile din județul său se confruntă cu o criză majoră a deșeurilor. În iunie, la temperaturi de peste 38°C, străzile sunt invadate de grămezi de gunoaie în descompunere, care nu doar că oferă un spectacol dezolant, dar și emană un miros insuportabil.
Situație dezastruoasă a fost precedată de o avertizare clară din partea operatorului de salubritate RER SA, care notificase autoritățile locale că va înceta colectarea deșeurilor dacă nu se aprobă o majorare a tarifelor.
În ciuda avertismentului, autoritățile au ales să ignore problema, conducând la criza actuală.
Neglijarea avertismentelor din partea RER SA
În martie 2023, RER SA a informat autoritățile locale despre intenția de a-și sista activitatea de colectare a deșeurilor dacă nu se aprobă o majorare a tarifelor. Operatorul de salubritate a argumentat că inflația și creșterea costurilor operaționale au dus la pierderi semnificative, iar ajustarea tarifelor era esențială pentru continuarea activității.
Cu toate acestea, autoritățile locale au refuzat cererea, acuzând RER de șantaj și insistând că majorarea solicitată nu se încadrează în cadrul legal. Ignorând avertismentele și cerințele legitime ale RER, autoritățile au ales să prioritizeze imaginea politică în detrimentul unei soluții practice.
Impactul campaniei electorale asupra deciziilor locale
Campania electorală a amplificat problema. În perioada premergătoare alegerilor, primarul Marian Dragomir și președintele Consiliului Județean, Francisk Chiriac, au ales să minimizeze importanța crizei iminente.
Refuzul lor de a negocia sau de a aproba majorarea tarifelor în contextul electoral a fost motivat de dorința de a menține o poziție fermă și de a evita percepția de cedare în fața unei companii private. Această strategie a ignorat însă impactul real al deciziilor lor asupra comunității, conducând la situația dezastruoasă de astăzi.
Încetarea activității de către RER SA
Pe 11 iunie, RER SA și-a încetat activitatea de colectare a deșeurilor, conform notificării inițiale. Aceasta a lăsat orașul într-o criză acută, cu doar 6 utilitare ale serviciului ECO al Primăriei Brăila disponibile pentru a înlocui cele 70 de utilitare ale RER.
Tribunalul Brăila a obligat operatorul de salubritate să își continue activitatea, dar decizia nu este definitivă, iar RER a făcut apel la Curtea de Apel Galați. Între timp, Brăila se confruntă cu o criză sanitară, pe măsură ce deșeurile se acumulează în străzi și se descompun în condiții de caniculă.
Problemele de sănătate publică și sociale
Grămezile de gunoi în descompunere din Brăila nu sunt doar o problemă vizuală; ele reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice. La temperaturi ridicate, deșeurile atrag dăunători și produc gaze toxice care pot provoca probleme respiratorii și alte afecțiuni.
Mirosurile puternice și emisiile de gaze poluează aerul, afectând calitatea vieții locuitorilor. În plus, imaginea orașului este grav afectată. Brăila, cunoscută pentru străzile sale curate, este acum percepută prin prisma grămezilor de gunoaie care domină peisajul urban. Aceasta afectează nu doar moralul comunității, dar și economia locală, descurajând turismul și afectând afacerile locale.
Reacția autorităților locale
În fața crizei, primarul Marian Dragomir și președintele Consiliului Județean Brăila sunt forțați să găsească soluții rapide și eficiente. În loc să se implice în atacuri reciproce cu RER, autoritățile trebuie să colaboreze cu operatorii de salubritate și alte autorități relevante pentru a gestiona situația.
Este necesară implicarea comunității locale în găsirea de soluții și promovarea practicilor de gestionare a deșeurilor mai responsabile. În plus, autoritățile trebuie să dezvolte un plan de gestionare a deșeurilor pe termen scurt și lung, care să includă curățarea de urgență a orașului și revizuirea contractelor de salubritate pentru a preveni astfel de crize în viitor.
Soluții imediate și pe termen lung
Criza actuală necesită acțiuni imediate, dar și planuri pe termen lung pentru a preveni recurența. În primul rând, trebuie organizate echipe suplimentare și mobilizate resurse disponibile pentru a curăța străzile cât mai rapid.
În al doilea rând, autoritățile trebuie să evalueze și să renegocieze contractele de salubritate pentru a asigura sustenabilitatea și a evita disputele legale care blochează serviciile esențiale.
Negocierile și medierea pot fi soluții mai eficiente decât prelungirea conflictelor în instanță. În plus, este necesară revizuirea reglementărilor locale privind tarifele de salubritate și condițiile contractuale pentru a asigura transparența și corectitudinea.
Criza deșeurilor din Brăila este un exemplu elocvent al consecințelor ignorării problemelor și lipsei de planificare pe termen lung. Ignorarea avertismentelor RER SA și prioritizarea intereselor electorale au condus la o situație care amenință sănătatea publică și bunăstarea comunității.
Este esențial ca autoritățile locale să acționeze rapid pentru a gestiona criza actuală și să învețe din această experiență pentru a preveni astfel de situații în viitor. Prin adoptarea unor soluții durabile și colaborarea cu toate părțile implicate, Brăila poate depăși această criză și poate construi un sistem de gestionare a deșeurilo rezilient și eficient.
Fostul viceprimar al comunei Hârlău a fost prins în flagrant zilele acestea pe când primea nu mai puțin de 30.000 de euro, sumă solicitată pentru a rezolva situația juridică a unui teren.
Flagrantul a fost organizat de ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție, la delegarea și sub coordonarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași, în condițiile în care inculpatul ceruse în total 90.000 de euro, iar după „negociere” scăzuse prețul intervenției sale pe lângă primar la 80.000 de euro.
Ce nu știa inculpatul era că cel căruia îi solicitase banii făcuse un denunț. Iar ulterior acțiunii de flagrant, procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului pentru trafic de influență.
Mai departe, fostul viceprimar a fost prezentat Tribunalului Iași, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanța a respins cererea:
„Dispune luarea faţă de inculpatul Ţăpuşă Florin, în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv – I.P.J. Iaşi, cercetat în dosarul de urmărire penală nr.47/12/P/2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iași sub aspectul săvârşirii infracțiunii de „trafic de influenţă”, a măsurii preventive a arestului la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 18.06.2024 până la data de 17.07.2024, inclusiv, constând în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul în care locuieşte, situat în fără permisiunea procurorului de caz (în faza de urmărire penală) sau a organului judiciar în faţa căruia se află cauza şi de a se supune restricțiilor stabilite de acesta.
Pe durata măsurii arestului la domiciliu impune inculpatului Ţăpuşă Florin, următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, ori de câte este chemat; -să nu comunice, direct sau indirect, cu martorul denunţător şi cu martorul.
Atrage atenţia inculpatului că pe durata măsurii preventive poate părăsi imobilul în care locuieşte doar pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora, precum şi că, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, poate părăsi imobilul fără încuviințarea organului judiciar, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta organele de poliție în a căror circumscripție se află imobilul în care locuieşte inculpatul şi oraganul judiciar în faţa căruia se află cauza.
Desemnează Poliţia …– Inspectoratul de Poliţie Judeţean …sub coordonarea Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale – Inspectoratul de Poliţie Judeţean … pentru supravegherea respectării măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor stabilite în sarcina inculpatului prin prezenta încheiere”.
Fostul viceprimar a contestat deja măsura, în condițiile în care i se impută că „în perioada 18 mai – 17 iunie 2024, direct sau prin intermediar, ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 90.000 euro, ulterior aceasta fiind diminuată la 80.000 euro, pentru a-și trafica presupusa influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra primarului unei comune de pe raza județului Iași și că-l va determina pe acesta să-i concesioneze martorului o suprafață de teren în vederea edificării unui abator/ fermă de animale.
De asemenea, inculpatul i-ar mai fi promis persoanei respective că-i va determina pe funcționarii unor instituții publice cu atribuții de avizare, autorizare și control să îndeplinească/ să urgenteze acte ce intrau în atribuțiile de serviciu în scopul emiterii autorizațiilor necesare realizării obiectivului menționat mai sus”.
În urmă cu 8 ani, procurorii anticorupţie îl trimiteau în judecată viceprimar, dar și pe primarul și alți angajaţi ai Primăriei Hârlău, şeful Ocolului Silvic – toţi trei sub control judiciar, pe şeful Poliţiei, un fost angajat al Gărzii Forestiere Suceava şi pe un şofer personal.
În acest dosar, o sentință definitivă a fost pronunțată în aprilie 2018, de Curtea de Apel Iași. Trei dintre inculpați au fost condamnați, iar instanța a dispus „disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar privind pe inculpații Cernescu Constantin, Țăpușă Florin, Simionescu Dumitru, Dulgheru Pavel, Gheorghițeanu Liviu Vasile, Curcă Constantin și Sava Carmen Amelia. În cazul inculpaților Amariei Ioan, Vătavu Mihai și Marian Dumitru, instanța a ținut cont la stabilirea pedepsei de prevederile articolului privind acordul de recunoaștere a vinovăției, potrivit căruia, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime”.
Ulterior, „prin decizia penală nr. 78 din 04.02.2021, Curtea de Apel Iași a dispus achitarea inculpaților CERNESCU CONSTANTIN, ȚĂPUȘĂ FLORIN, SIMIONESCU DUMITRU, DULGHERU PAVEL, GHEORGHIȚEANU LIVIU VASILE, CURCĂ CONSTANTIN și SAVA CARMEN AMELIA, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori există o cauză justificativă sau de imputabilitate”.
Vlad Popescu Piedone va prelua mandatul de primar în Sectorul 5 al Capitalei de la tatăl său, după ce a câștigat alegerile locale derulate în urmă cu mai bine de o săptămână.
Rezultatele alegerilor din Sectorul 5 nu erau sub semnul întrebării, viitorul primar anunțând la finalul zilei de sâmbătă, 9 iunie, că a fost ales de cetățeni, ocazie cu care le-a mulțumit locuitorilor „pentru încredere”.
„“Piedone” este o marcă populară creată de oameni, crescută de oameni, protejată de oameni, strict pentru oameni! “Piedone” nu a fost și nu va fi niciodată în slujba intereselor politice! “Piedone” a fost, este și va fi umbrela și portavocea oamenilor buni, păcăliți de politicieni! “Piedone” înseamnă muncă pentru cetățean, respect pentru comunitate!
Pot veni o sută de campanii electorale mizerabile și mincinoase ca aceasta! Pot arunca sute de minciuni și de neadevăruri în Piedone! Degeaba! “Piedone” nu trădează, “Piedone” nu cade!
Astăzi, oamenii buni AU DECIS că povestea PIEDONE trebuie să meargă mai departe și să continue să facă imposibilul posibil! Lumina rămâne aprinsă! Umbrele… rămân mereu umbre!”, scria Vlad Popescu Piedone pe Facebook.
Zilele trecute, după anunțarea rezultatelor oficiale, Vlad Piedone a primit și confirmarea – certificatul doveditor al alegerii primarului Sectorului 5 – din partea Circumscripției electorale nr. 5:
„Dragi locuitori ai Sectorului 5, Vreau să vă mulțumesc pentru rezultatul pe care l-am obținut împreună! Pentru că ați crezut în mine și pentru că ați ales continuitate pentru comunitatea noastră!
Rezultatul votului din 9 iunie arată clar, fără loc de interpretări, că suntem împreună pe acest drum spre modernizarea Sectorului 5! Acest lucru a fost confirmat OFICIAL și de Biroul Electoral!
Vreau să le mulțumesc tuturor locuitorilor din Sectorul 5 care au mers la vot, indiferent de alegerea pe care au făcut-o! Vă promit că voi fi primarul tuturor! Vom continua să modernizăm sectorul, pentru ca voi, locuitorii Sectorului 5, să fiți mândri de acest loc pe care îl numiți acasă! Vă asigur că, până în noiembrie, atunci când voi depune jurământul pentru preluarea mandatului, voi fi, ca şi până acum, alături de voi, printre voi!
Cu respect, Vlad Popescu Piedone”.
Decizia lui Vlad Popescu Piedone de a candida la primărie a fost de altfel anunțată public la mitingul de susținere al tatălui său, în momentul în care acesta a fost arestat pentru a-și ispăși pedeapsa în dosarul Colectiv. Și, chiar dacă Cristian Popescu Piedone a fost ulterior absolvit de instanța de judecată de orice vină și pus în libertate, Vlad Popescu Piedone și-a urmat destinul.
Încă de atunci – primăvara anului 2022, Vlad Popescu Piedone și-a luat angajamentul să facă tot posibilul pentru a continua proiectele tatălui său de la Primărie: „Am învățat de la el o lecție pe care a spus-o și cetățenilor Sectorului 5: să fac imposibilul posibil. Voi face și eu asta mai departe cu echipa de la Sectorul 5. Voi merge să candidez la Primăria Sectorului 5. Voi face imposibilul posibil și voi duce proiectele lui (n.r. – ale lui Piedone) mai departe”.
Nici bine nu a fost reales președinte al Consiliului Județean Călărași, că procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au anunțat că Vasile Iliuță a fost trimis în judecată.
Oficial, Iliuță, care conduce și PSD Călărași, este acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, pentru fapte derulate în anul 2020, adică în actualul mandat.
În vârstă de 56 de ani, Vasile Iliuță conduce CJ Călărași din 2016. Ales inițial pe listele PNL, acesta a trecut ulterior la PSD. Inițial om de afaceri, după intrarea în politică a fost primar al comunei Vâlcelele timp de 3 mandate (2000 – 2012) și deputat în mandatul 2012 – 2016.
Acum, procurorii DNA spun că mandatul 2020 – 2024 nu a fost tocmai „curat”:
„La data de 28 decembrie 2020, inculpatul Iliuță Vasile, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi încheiat cu SC NYLVYAN SRL un număr de trei contracte având ca obiect prestarea unor servicii de pază la obiectivele Consiliului Județean Călărași, în condițiile în care societatea respectivă nu ar fi deținut licență de funcționare eliberată în condițiile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, și nici nu ar fi îndeplinit criteriile de participare la licitații.
În demersurile sale, inculpatul Iliuță Vasile ar fi beneficiat și de sprijinul consilierilor Tudor Simina Iulia și Dima Gabriel care, deși ar fi cunoscut faptul că societatea respectivă nu ar fi întrunit condițiile legale de a executa obiectul contractului, și nici condițiile prevăzute în caietul de sarcini, ar fi întocmit și semnat mai multe documente (note explicative), înlesnind în acest fel câștigarea licitațiilor de către SC NYLVYAN SRL”.
Cei doi consilieri la care se face referire sunt la rândul lor inculpați în dosar, acuzați că, prin faptele comise din calitatea pe care o aveau în departamentul de achiziții publice din cadrul Consiliului Județean Călărași s-ar face vinovați de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, dar și fals intelectual, în formă continuată.
Simina Iulia Tudor și Gabriel Dima nu sunt însă singurii trimiși în judecată alături de Vasile Iliuță. În rechizitoriu, inculpați sunt și reprezentantul SC NYLVYAN SRL și societatea în sine – pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, vicepreședintele Consiliului Județean Călărași Mihăiță Constantin Beștea – pentru uzurparea funcției asimilată infracțiunilor de corupție și favorizarea făptuitorului, precum și Aurel Paraschiv, secretar general al Consiliul Județean Călărași, pentru complicitate la uzurparea funcției asimilată infracțiunilor de corupție și favorizarea făptuitorului.
Despre ultimii doi, procurorii detaliază că, „în scopul îngreunării cercetărilor care se desfășurau în prezenta cauză, (…) s-ar fi substituit, fără drept, autorităților deliberative, respectiv Consiliului Județean Călărași, și au înaintat la DNA un document din care ar fi reieșit faptul că nu s-ar fi produs niciun prejudiciu instituției publice pe care o reprezenta, în contextul de mai sus”.
Până acum, procurorii au reținut că, prin faptele inculpaților mai sus menționați, CJ Călărași ar fi suferit un prejudiciu în valoare de 582.083 lei, „concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru societatea respectivă”. Cum era de așteptat însă, Consiliul Județean Călărași nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Cu toate acestea, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unui imobil ce aparține inculpatului Iliuță Vasile.
Droguri Centrul Vechi Bucuresti - Foto Ziarul de Investigatii
Impactul consumului de droguri
Consumul de droguri provoacă efecte nocive multiple care se manifestă pe plan fizic, mental și social.
Probleme de sănătate fizică – Drogurile afectează corpul în diverse moduri, unele imediat și altele pe termen lung. Utilizarea îndelungată poate duce la:
afecțiuni ale organelor vitale: leziuni hepatice, cardiace, renale și pulmonare sunt frecvente la consumatorii de droguri.
risc crescut de infecții: utilizarea seringilor nesterilizate poate duce la infecții precum HIV și hepatita.
supradoza: aceasta poate fi fatală și reprezintă un risc constant pentru consumatorii de droguri ilicite.
Deteriorarea sănătății mintale – Consumul de droguri poate agrava sau declanșa probleme mintale precum:
anxietate și depresie: drogurile perturbă echilibrul chimic al creierului, intensificând aceste afecțiuni.
psihoze și halucinații: substanțele psihoactive pot provoca episoade de pierdere a contactului cu realitatea.
scăderea capacității cognitive: consumul cronic afectează memoria și capacitatea de concentrare.
Probleme sociale și legale – Drogurile au un impact devastator asupra relațiilor și vieții sociale:
izolare socială: consumatorii pot pierde contactul cu prietenii și familia.
implicare în activități ilegale: pentru a finanța dependența, mulți recurg la furturi, tâlhării ori alte acte ilegale.
arestări și cazier judiciar: infracțiunile legate de droguri pot afecta pe termen lung oportunitățile de angajare și de viață stabilă.
Performanțele educaționale și comportamentul
Consumul de droguri interferează serios cu educația și comportamentul tinerilor, având un impact negativ pe termen lung asupra vieții lor.
scăderea performanței școlare: drogurile afectează concentrarea, memoria și capacitatea de învățare, ceea ce duce la rezultate academice slabe și, în multe cazuri, la abandon școlar.
comportamente deviante: tinerii sub influența drogurilor sunt mai predispuși să se implice în acte de violență, furturi și alte activități ilegale.
impactul asupra dezvoltăriiAdolescența este o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului. Consumul de droguri în acest timp poate:
afecta procesul de maturizare: drogurile perturbă dezvoltarea normală a creierului, afectând capacitatea de învățare și adaptare.
crește riscul de dependență: tinerii care încep să consume droguri devreme au șanse mai mari să dezvolte o dependență pe termen lung.
influențele sociale și presiunea colegilorMulți tineri se apucă de droguri pentru a se integra sau din curiozitate. Factori care contribuie includ:
presiunea grupului: dorința de a fi acceptat îi poate împinge pe tineri să încerce droguri.
modele negative: influența prietenilor sau a mass-mediei poate încuraja consumul de droguri.
probleme educaționale și comportamentaleDrogurile afectează serios performanțele școlare și comportamentul:
scăderea performanței academice: consumul de droguri duce la absenteism, note slabe și abandon școlar.
comportamente deviante: tinerii consumatori de droguri pot deveni violenți sau se pot implica în activități infracționale.
Ce înseamnă dezintoxicarea și care sunt etapele?
Dezintoxicarea este un proces esențial pentru cei care doresc să se elibereze de dependența de droguri. Acest proces presupune eliminarea substanțelor toxice din corp și abordarea simptomelor de sevraj care apar.
Evaluarea medicală și psihologică – Primul pas în dezintoxicare este o evaluare completă:
determinarea stării de sănătate: medicii evaluează starea fizică și mentală a pacientului pentru a crea un plan de tratament personalizat.
identificarea complicațiilor: evaluarea ajută la anticiparea problemelor ce pot apărea în timpul dezintoxicării.
Stabilizarea fizică – Aceasta etapă implică supravegherea medicală atentă:
gestionarea simptomelor de sevraj: medicii pot prescrie medicamente pentru a reduce disconfortul și riscurile asociate sevrajului.
asigurarea confortului: pacienții sunt monitorizați pentru a preveni complicațiile grave, cum ar fi convulsiile sau deshidratarea severă.
Monitorizarea și suportul continuu – Pe măsură ce simptomele de sevraj scad, este crucial ca pacienții să primească sprijin continuu:
suport psihologic: consilierea și terapiile de grup ajută pacienții să gestioneze stresul și să evite recăderile.
supravegherea stării de sănătate: monitorizarea continuă este necesară pentru a asigura stabilitatea fizică și mentală.
Planificarea tratamentului pe termen lung – Dezintoxicarea este doar începutul recuperării:
terapie continuă: pacienții trebuie să participe la sesiuni de consiliere și să dezvolte strategii pentru a evita recidiva.
integrarea în comunitate: suportul din partea familiei și a comunității joacă un rol crucial în recuperarea pe termen lung.
Prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor
Pentru a combate consumul de droguri, este esențial să ne concentrăm pe prevenție și educație. Câteva strategii eficiente:
Educația despre riscuri – Informarea corectă a tinerilor despre pericolele drogurilor poate reduce tentația de a le încerca. Programele educaționale din școli și campaniile de conștientizare sunt esențiale.
Implicarea familiei – Părinții și tutorii joacă un rol cheie în prevenirea consumului de droguri. Comunicarea deschisă și supravegherea atentă pot face o diferență semnificativă.
Crearea unui mediu de sprijin – Promovarea activităților sănătoase și oferirea de sprijin emoțional pot ajuta tinerii să evite consumul de droguri. Comunitățile ar trebui să ofere alternative constructive și atractive pentru timpul liber.
Consumul de droguri are efecte devastatoare asupra indivizilor și comunităților, iar tinerii sunt deosebit de vulnerabili la aceste pericole. Înțelegerea riscurilor și a procesului de dezintoxicare este esențială pentru prevenirea și tratarea dependenței. Prin educație, suport și intervenții adecvate, putem ajuta tinerii să evite capcanele drogurilor și să-și construiască un viitor sănătos și sigur.
Rămâi Hidratat – Hidratarea este cheia pentru a face față temperaturilor ridicate. Consumul de apă ajută la menținerea funcțiilor corporale normale și previne deshidratarea. Iată câteva sfaturi esențiale:
Bea apă în mod regulat – Nu aștepta până ce simți sete. Pe timp de vară, corpul pierde multă apă prin transpirație, așa că este important să bei apă constant.
Evita băuturile alcoolice și cu cofeină – Acestea pot contribui la deshidratare.
Mănâncă fructe și legume bogate în apă – Pepenele verde, castraveții și portocalele sunt excelente pentru menținerea hidratării.
Poartă haine ușoare și protejează-ți pielea – Alegerea vestimentației potrivite poate face o mare diferență în zilele toride:
Optează pentru haine din materiale naturale – Bumbacul și inul permit pielii să respire mai bine decât materialele sintetice.
Culori deschise – Hainele deschise la culoare reflectă razele soarelui în loc să le absoarbă.
Folosește protecție solară – Aplică o cremă cu factor de protecție ridicat pe toate zonele expuse pentru a evita arsurile solare.
Limitează expunerea la soare – Petrecerea timpului în aer liber în mijlocul zilei poate fi periculoasă:
Stai la umbră: Între orele 10:00 și 16:00, când soarele este cel mai puternic, caută umbra ori de câte ori este posibil.
Foloseste pălării și ochelari de soare – Aceste accesorii te protejează de insolație și reduc riscul de a face arsuri solare.
Programează activitățile în aer liber dimineața devreme sau seara târziu – Temperatura este mai suportabilă în aceste momente ale zilei.
Răcorește-te în Mod Eficient – Există diverse modalități de a te răcori în zilele fierbinți:
Dușuri răcoritoare: Dușurile scurte și răcoritoare sunt foarte eficiente pentru a scădea temperatura corpului.
Foloseste ventilatoare sau aer condiționat: Aceste aparate ajută la menținerea unei temperaturi confortabile în interior.
Aplica comprese reci pe încheieturi și gât: Aceste zone sunt puncte de răcire care pot ajuta la scăderea rapidă a temperaturii corpului.
Cum să ajuți animalele străzii pe timp de vară
Oferă Apă și Hrană – Animalele străzii suferă cel mai mult de sete și foame în timpul verii. Iată cum le poți ajuta:
Pune boluri cu apă în diverse locuri – Asigură-te că sunt amplasate în zone umbrite și umple-le regulat.
Hrăneste-le cu alimente potrivite – Alege alimente ușoare și care nu se strică rapid la căldură, cum ar fi crochetele pentru pisici și câini.
Creează zone de umbră – Animalele au nevoie de adăpost pentru a se proteja de soarele arzător.
Improvizează adăposturi – Folosește carton sau materiale rezistente pentru a crea spații umbroase.
Folosește copaci sau structuri existente – Amplasează bolurile cu apă și hrană în locuri care sunt deja protejate de soare.
Monitorizează starea animalelor – Este important să fii atent la semnele de epuizare din cauza căldurii la animale.
Semne de suprasolicitare termică – Gâfâitul excesiv, letargia sau dificultățile de respirație pot indica probleme.
Intervenții rapide – Dacă observi un animal aflat în dificultate, oferă-i apă și încearcă să-l adăpostești într-un loc răcoros. În cazuri severe, contactează un veterinar.
Educația și conștientizarea comunității – Implică și alte persoane în ajutorarea animalelor străzii.
Distribuie informații – Răspândește sfaturi despre cum pot oamenii ajuta animalele pe timp de vară.
Organizează campanii de strângere de fonduri – Fondurile pot fi utilizate pentru a achiziționa apă și hrană pentru animalele străzii.
Colaborează cu adăposturile locale – Acestea pot avea nevoie de voluntari sau resurse suplimentare în timpul verii.
Producători Români - Foto Grupul Producătorilor Români - Fcebook
În ultimii ani, tot mai mulți producători autohtoni s-au confruntat cu provocări majore în încercarea de a-și menține produsele pe rafturile marilor retaileri. Aceste companii, micii producători locali constituie coloana vertebrală a economiei locale, sunt adesea supuse unor practici comerciale abuzive care le pun în pericol existența.
Care motivele și impactul delistării producătorilor autohtoni de către marii retaileri, dar și ce măsuri pot fi luate pentru a proteja aceste afaceri vitale
Ce înseamnă delistarea și de ce se întâmplă?
Delistarea se referă la retragerea produselor unui furnizor de pe rafturile unui retailer. Acest proces poate fi hotarâtor pentru supraviețuirea producătorii locali, care se bazează pe vizibilitatea și volumul de vânzări oferite de marile lanțuri de retail.
Există mai multe motive pentru care delistarea are loc:
Condiții contractuale nerezonabile – Retailerii impun adesea termeni contractuali extrem de stricți și adesea nerezonabili, cum ar fi prețuri de listare ridicate și taxe pentru poziționarea produselor pe rafturi.
Presiunea asupra prețurilor – Marile lanțuri de retail cer reduceri de preț considerabile sau oferte speciale constante, ceea ce reduce marja de profit a producătorilor autohtoni până la punctul în care devine nesustenabil să continue colaborarea.
Preferința pentru produse de import – Retailerii pot opta pentru produse importate, care sunt adesea mai ieftine datorită economiilor de scară și a costurilor de producție mai mici din alte țări.
Lipsa puterii de negociere – Producătorii locali au adesea resurse limitate și nu pot negocia în mod eficient cu marile lanțuri de retail, ceea ce îi face vulnerabili la practicile abuzive.
Impactul delistării asupra producătorilor autohtoni
Pierderi financiare – Fără acces la marile lanțuri de retail, producătorii locali pierd o parte semnificativă din venituri. Acest lucru poate duce la reducerea investițiilor în dezvoltare și, în cele din urmă, la pierderea locurilor de muncă, a afacerii.
Reducerea vizibilității și a recunoașterii brandului – Fiind delistați, producătorii pierd o platformă importantă pentru a-și promova produsele și pentru a-și menține loialitatea consumatorilor. Acest lucru poate duce la o scădere a recunoașterii brandului și a încrederii în produse.
Termeni contractuali injuști – Unii retaileri impun producătorilor locali să accepte condiții dezavantajoase, cum ar fi returnarea produselor nevândute pe cheltuiala producătorului sau impunerea unor taxe de marketing exagerate.
Concurență neloială – Există cazuri în care retailerii promovează produsele proprii sau pe cele ale brandurilor internaționale în detrimentul celor locale, creând o concurență neloială pe rafturile magazinelor.
Plăți întârziate – Uneori, retailerii întârzie plățile către producători, ceea ce afectează fluxul de numerar al acestora și îi pune în dificultate financiară.
Măsuri pentru protejarea producătorilor autohtoni
Legislație și reglementări – Autoritățile pot introduce reglementări care să protejeze producătorii locali de abuzurile comerciale. De exemplu, pot fi stabilite limite privind taxele de listare și alte costuri impuse de retaileri.
Asociații și colective de producători – Producătorii autohtoni pot forma asociații pentru a-și consolida puterea de negociere și pentru a crea rețele de distribuție alternative. Aceste asociații pot, de asemenea, să ofere suport legal și consultanță pentru membrii lor.
Campanii de conștientizare – Campaniile de conștientizare a consumatorilor cu privire la importanța susținerii produselor locale pot încuraja cumpărătorii să aleagă produsele autohtone, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna disponibile în marile lanțuri de retail.
Colaborări cu magazine locale – Producătorii pot căuta colaborări cu magazine locale mai mici acolo unde acestea există și piețe de agricultori, unde condițiile sunt mai favorabile și unde există un interes mai mare pentru produsele locale.
Concluzie
Delistarea producătorilor autohtoni de către marile lanțuri de retail este o problemă gravă care necesită atenție și acțiune imediată. Este esențial ca atât autoritățile, cât și consumatorii să se implice în protejarea acestor afaceri, pentru a menține diversitatea și sănătatea economiei locale.
Prin măsuri adecvate și susținerea produselor locale, putem asigura un viitor sustenabil pentru producătorii autohtoni și pentru comunitățile noastre.
Cumpărând de la producătorii autohtoni avem produse mult mai proaspete și stimulăm economia națională!
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
