Peste 300 de milioane de lei, bani de la Guvern pentru teatrele, operele și filarmonicile din țară

Autor

29 august 2024

Guvernul a adoptat ieri o serie de acte normative în ultima ședință în care s-au întrunit miniștrii cabinetului Ciolacu, unul dintre acestea vizând alocare de fonduri teatrelor, operelor și filarmonicilor din toată țara.

În total, 73 de astfel de instituții culturale au primit fonduri, „conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la data de 16 august 2024, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole”.

Concret, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis alocarea sumei de 308.442.366,24 de lei pentru 73 de teatre, opere și filarmonici din 48 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 34 de județe.

Este vorba despre Ateneul Național din Iași, 3 centre culturale cu statut de teatre, respectiv Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc” Bistrița și Centrul Cultural „Vigadó” Târgu Secuiesc, 51 de teatre între care Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatrul de stat Constanța, Teatrul „Toma Caragiu” Ploiești, 16 filarmonici între care Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj, Filarmonica „Banatul” din Timișoara, Filarmonica „Oltenia” din Craiova sau Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău, precum și două opere – Opera Română Craiova și Opera Braşov.

Iar măsura a fost explicată de ministrul Adrian-Ioan Veștea prin aceea că trebuie să se vină „în sprijinul unităților administrativ-teritoriale pentru care dezvoltarea infrastructurii culturale este foarte importantă, dar care nu au capacitatea financiară de a susține toate cheltuielile legate de asigurarea funcționării și de continuarea investițiilor”.

Suma alocată reprezintă 2% din impozitul pe venit de la nivelul fiecărui județ, până la data de 31 iulie 2024, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba (o instituție), Arad (2 instituții), Argeș (2 instituții), Bacău (2 instituții), Bihor (3 instituții), Bistrița-Năsăud (o instituție), Botoșani (3 instituții), Brașov (4 instituții), Brăila (3 instituții), Buzău (o instituție), Caraș-Severin (o instituție), Cluj (3 instituții), Constanța (2 instituții), Covasna (4 instituții), Dâmbovița (o instituție), Dolj (3 instituții), Galați (3 instituții), Giurgiu (o instituție), Gorj (o instituție), Harghita (4 instituții), Hunedoara (2 instituții), Iași (3 instituții), Maramureș (o instituție), Mureș (3 instituții), Neamț (o instituție), Prahova (2 instituții), Satu-Mare (2 instituții), Sibiu (3 instituții), Suceava (o instituție), Timiș (4 instituții), Tulcea (o instituție), Vaslui (o instituție), Vâlcea (3 instituții) și Vrancea (o instituție).

Conform listei detaliate, cea mai mare sumă o va primi Filarmonica de Stat Transilvania, aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj – 19.368.598,20 lei. Iar la polul opus, cea mai mică sumă a fost alocată FilarmoniciiMoldova „Iași”, aflată în subordinea CJ Iași – 21.813,80 lei.

Nemulțumiți de guvernarea PSD&PNL? E vina USR, susține Nicolae Ciucă

Autor

Ștefana Teodoreanu

29 august 2024

Liderul PNL Nicolae Ciucă a mărturisit că ar fi mai fericit cu o guvernare de dreapta, dat fiind că nu mai există încredere reciprocă în relația cu liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Însă, vorba aceea „zarurile au fost aruncate”, iar actuala coaliție de guvernare – unii ar spune împotriva firii – este rezultatul unei „trădări” a USR.

În condițiile în care fix de când Ciucă conduce PNL, formațiunea a intrat la guvernare cu PSD. Din vina USR, a punctat Ciucă, dat fiind că formațiunea „nu a făcut nimic altceva decât să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern”.

Și, în ciuda declarațiilor din trecut, acum liderii partidelor de guvernare nu mai sunt tocmai într-o relație fructuoasă. „Nu avem prietenie, suntem doi oameni care ne respectăm. Am avut încredere unul în altul”, declara, recent, Marcel Ciolacu, citat de B1 TV.

Replica lui Ciucă nu a întârziat, conform aceleiași surse:

„Aici a fost corect – nu avem o relaţie de prietenie… Prietenia înseamnă să faci, în momentele dificile, pentru prietenul tău ce ai face pentru tine şi familia ta. Nu am ajuns la acest nivel.

Faptul că Ciolacu a ezitat e o chestiune pe care a jucat-o absolut politic pentru că el nu putea să se prezinte electoratului social-democrat ca fiind unul care are încredere în singurul contracandidat care cu adevărat poate să îl bată în turul doi (…)

Există o responsabilitate. Am construit această coaliţie din nevoia de stabilitate. Am fost obligaţi să facem coaliţie cu PSD pentru că propriul nostru partener de dreapta nu a făcut nimic altceva decât să depună o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR. Mi-aş fi dorit să avem un guvern de dreapta”.

Șase medici chirurgi și o asistentă din Timișoara, acuzați de luare de mită

Autor

Ștefana Teodoreanu

29 august 2024

Șase medici chirurgi și o asistentă din Timișoara au fost puși zilele acestea sub control judiciar pentru mai multe fapte de luare de mită, într-un dosar intrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Cei 7 inculpați sunt angajați ai Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara – Clinica de Chirurgie Generală 2 – Oncologie.

Iar faptele imputate inculpaților au fost documentate de ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Arad, ieri, pe 28.08.2024, fiind organizat chiar un flagrant, unul dintre medici fiind depistat în timp ce a primit suma de 1.000 de euro și 1.200 lei de la o pacientă.

Însă faptele sunt mai multe, începând cu anul 2022, detaliază DGA:

„Față de primul inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 15.04.2022 – 19.07.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 10 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al doilea inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 19.04.2022 – 23.07.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 9 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al treilea inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 23.05.2022 – 16.07.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 9 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al patrulea inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 17.04.2024 – 18.06.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 6 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al cincilea inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 15.04.2024 – 23.07.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 4 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al șaselea inculpat s-a reținut că acesta, în calitate de medic chirurg în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în data de 29.05.2024, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit de la aparținătorul unei paciente un plic care conținea suma de 100 lei, pacientă aflată sub tratament în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățit la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Față de al șaptelea inculpat s-a reținut că aceasta, în calitate de asistentă în cadrul Clinicii de Chirurgie Generală 2 – Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, în perioada 19.07.2022 – 16.07.2024, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exercitarea atribuțiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, a primit diferite sume de bani de la 6 pacienți (sau aparținători ai acestora) aflați sub tratament sau supuși unor intervenții chirurgicale în cadrul Secției Chirurgie Generală 2 și Oncologică din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, fără a fi îndreptățită la primirea unei sume suplimentare de bani față de cea decontată unității spitalicești de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate”.

Toni Greblă, despre acuzațiile legate de încasarea ilegală a unor venituri

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 august 2024

Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), asigură că nu are nimic de ascuns în ceea ce privește ultimele informații apărute în spațiul public legate de veniturile sale.

Săptămâna aceasta, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora Curtea de Conturi a descoperit că Toni Greblă a încasat mai mulți bani decât avea dreptul legal ca președinte al AEP și i-a cerut să returneze o parte din sumă – să își reducă salariul lunar, dar și diurna.

Așa că azi, când Greblă a venit în fața jurnaliștilor pentru a da lămuriri cu privire la câteva hotărâri adoptate în ședința de Guvern legate de alegerile pentru președintele României, acesta a fost chestionat și cu privire la concluziile Curții de Conturi.

Ca și anterior, Greblă a arătat că a existat o problemă, care însă nu îi aparține: „În ziua în care am venit președinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat niște ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă și sunt împuterniciți să semneze documente în relația cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizației președintelui Autorității Electorale Permanente”, a explicat Greblă.

Cum ar veni, a semnat „ca primarul”: „Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse și celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale șefilor direcțiilor respective: Direcția Juridică, Direcția de Resurse Umane, Direcția Financiară și ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorității Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizațiile demnitarilor erau înghețate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: „cu condiția să-și desfășoare același fel de activitate în aceleași condiții”. Secretarul general și colegii mei, ceilalți care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate și că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului, fără să țină cont de această înghețare a salariului minim la nivelul anului 2019”.

Abia după ce secretarul general a fost trimis în judecată, acesta ar fi înștiințat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizația președintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior.

„Am chemat imediat Curtea de Conturi, am spus despre ce e vorba. Părerea Curții de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de înghețare a indemnizației la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeași zi. Tot în aceeași zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reținute și îmi vor fi reținute diferențele de bani până ajungem la zero cu această situație.

Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, numai… șase, nu mai știu exact. În fiecare lună mi-au fost reținute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situație.

Raportul Curții de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curții de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul pe care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control. (…)

Nu m-am uitat la ce indemnizație am. (…) până nu am chemat Curtea de Conturi, nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă”, a precizat Toni Greblă, care a subliniat, întrebat fiind, că „90%, 85-90% din sumă am și restituit-o, urmând ca în următoarele două luni, până la sfârșitul anului, să fie încheiată această socoteală”.

Mai mult, Toni Greblă consideră toată povestea încheiată și lămurită, așa că nu are „de gând” să demisioneze, mai ales că „nimeni nu mi-a cerut acest lucru”.

Guvernul pregătește alegerile prezidențiale

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 august 2024

Ne mai desparte scurt timp până la data alegerilor prezidențiale, iar strategii nu sunt doar în interiorul partidelor, în spatele ușilor deschise, ci și la vedere.

Așa se face că astăzi, în ședința de Guvern, pe ordinea de zi a fost introdusă pentru a fi discutată și o hotărâre privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024.

Știm deja că alegerile prezidențiale se vor derula pe 24 noiembrie, iar al doilea tur a fost stabilit pe 8 decembrie. Între ele se vor desfășura alegerile pentru Parlamentul României, chiar pe 1 decembrie, Ziua Națională.

Aceasta a fost decizia asumată de coaliția PSD&PNL, iar ulterior lucrurile și-au urmat cursul, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunțând la începutul acestei luni că a publicat modelele listelor susţinătorilor la alegerile prezidenţiale şi la cele pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

În ceea ce privește discuțiile de astăzi, se va vota asupra Programului calendaristic „pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024”, iar hotărârea care ar urma să intre în vigoare la data de 10 septembrie 2024.

În nota de fundamentare se precizează că „prezenta hotărâre stabilește, pe baza calculului aritmetic, datele la care trebuie realizate acţiunile prevăzute de legislația aplicabilă, venind, pe de o parte, în sprijinul alegătorilor, candidaților și formațiunilor politice iar, pe de altă parte, în sprijinul autorităților publice și al organismelor electorale care vor dispune de un calendar precis al datelor până la care trebuie să-și îndeplinească atribuțiile ce le revin”.

Concret, printre alte date stabilite, „cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, cel mai târziu la data de: 5 octombrie 2024, ora 24.00” se va face depunerea candidaturilor, care vor rămâne definitive „în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor”, adică „cel mai târziu la data de: 10 octombrie 2024”.

Potrivit prevederilor, campania electorală va începe oficial „până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor: 25 octombrie 2024” și se va încheia „în preziua datei alegerilor: 23 noiembrie 2024, ora 7.00”.

100 de euro, mită pentru polițiștii din Covasna

Autor

Ștefana Teodoreanu

28 august 2024

Un bărbat a fost reținut și este cercetat pentru dare de mită, după ce a încercat să „îmbuneze” cu bani polițiștii din Covasna, care îl depistaseră băut la volan.

S-a întâmplat chiar săptămâna aceasta, însă agenții de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Covasna nu doar că au respins mita, ba chiari au sesizat fapta la linia Call center anticorupție 0800.806.806, sistem gestionat de Direcția Generală Anticorupție.

Ulterior, sesizarea a fost transmisă Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna și, împreună cu ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Covasna, procurorul de caz a documentat fapta, fiind întocmit dosar penal pentru dare de mită.

Totodată, șoferul este anchetat și pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Mai mult decât atât, ca urmare a actelor de procedură penală, procurorul de caz a dispus reținerea persoanei în cauză pentru 24 de ore, „urmând să dispună în consecință”, transmite DGA.

„Situația s-a produs în dimineața zilei de 26 august 2024, în jurul orei 05.00, când cei doi polițiști, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza municipiului Sfântu Gheorghe, au depistat un conducător auto care emana halenă alcoolică (0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat). Pentru ca polițiștii să nu ia măsurile legale ce se impuneau, conducătorul auto le-a oferit suma de 100 de euro.

Situația a fost înregistrată cu body cam-ul din dotarea polițiștilor. Imediat, aceștia au apelat linia Call center anticorupție și au sesizat fapta”, se arată într-un comunicat de presă.

29,3%, rata de promovare la a doua sesiune a bacalaureatului

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 august 2024

Ministerul Educației a publicat ieri primele rezultate ale examenului de bacalaureat – sesiunea a doua. Iar potrivit statisticii, promovabilitatea nu ajunge, în acest moment, nici până la 30%.

Rezultatele inițiale (înainte de înregistrarea/ soluționarea contestațiilor), obținute de candidații care au susținut examenul naţional de bacalaureat în sesiunea august 2024 arată că au promovat 8.206 de candidați, astfel încât rata cumulată de promovare (toate promoțiile) este de 29,3%.

Însă, din ce se detaliază în comunicat, rata de promovare pentru promoția 2024 este de 31,2% (5.855 de candidați), în timp ce rata de promovare pentru promoțiile anterioare este cea care „trage” în jos – 25,4% (2.351 de candidați).

„La probele scrise s-au prezentat 28.016 candidaţi din totalul celor 33.676 de candidaţi înscrişi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 48 de candidaţi (aceştia nu vor putea participa la următoarele două sesiuni). (…) Rezultatele finale vor fi afișate vineri, 30 august.

Nota minimă de promovare a fiecărei probe scrise este 5 (cinci), iar media finală necesară pentru a promova examenul este cel puțin 6 (șase). Rata de promovare este calculată din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi”, precizează Ministerul.

Totodată, ieri au fost publicate și datele pentru fiecare județ, din care rezultă că cea mai mare rată de promovabilitate este în județul Caraș-Severin – 40,1%, urmat de 38,4% – Argeș, 36,2 – Brașov, 35,9 – Botoșani și Dolj, 35,5 – Constanța.

În București, media a fost de 34,6%, cea mai mare rată de promovabilitate fiind în Sectorul 4 – 46,5%, iar cea mai mică – 32,2% – în Sectorul 3.

Cadou de Ziua Persoanelor Vârstnice: „Nicio pensie din sistemul public sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 august 2024

Din nou discuții despre pensiile din România, după amplele dezbateri și nemulțumiri care au venit după mult-așteptata reclaculare.

Ministra Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat aseară, la Realitatea.net că „nicio pensie din sistemul public sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”, ca urmare a unor discuții avute la nivelul Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

Măsura ar urma să fie aplicată de la 1 octombrie, dată la care se sărbătorește Ziua Persoanelor Vârstnice. Este chiar o Zi Internațională, sărbătorită din 1991, ca urmare a deciziei date de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). În fiecare an, această zi are câte o temă diferită. Iar în România pare a fi „fără impozit pe pensiile mici!”.

„Am analizat cu premierul Marcel Ciolacu (…) situația și am decis ca începând cu 1 octombrie, Ziua Persoanelor Pârstnice, nicio pensie din sistemul public sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată. (…) Pot să spun că este o decizie a guvernului, în urma pe care am avut-o la guvern la inițiativa premierului Marcel Ciolacu” a declarat Simona Bucura Oprescu pentru sursa citată.

Pe subiect a intervenit și șeful Casei de Pensii, Daniel Baciu, care a precizat că este vorba de o majorare, în medie, cu circa 100 de lei. Iar ulterior, ministra Muncii a adus precizări și vizavi de pensionarii care beneficiază de indemnizația minimă socială:

„Avem Ordonanța 6/2009 pentru pensia minimă garantată are o prevedere explicită care spune că în fiecare an indemnizația socială minimă se majorează. Vin cu această precizare pentru a risipi temere exprimată și în spațiul public că cei peste 900 de mii de pensionari care după recalculare au rămas în indemnizația minimă socială nu vor beneficia de majorare în 2025”.

Ciucă este convins că va câștiga alegerile prezidențiale

Autor

Ștefana Teodoreanu

27 august 2024

Nicolae Ciucă, lider al PNL, posibil autor de carte și cel mai probabil candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale, este convins că va avea votul decisiv al românilor.

Siguranța președintelui PNL a putut fi remarcată, vorba aceea, în direct, la Antena 3, unde Ciucă a fost întrebat cine va câștiga alegerile. „Subsemnatul”, a răspuns simplu acesta.

Se pare că partidele nu au ieșit din cutuma ca președintele unei formațiuni să fie și candidat la prezidențiale. Avem exemplul PSD, PNL și USR, și probabil fiecare lider se bazează pe anumite calcule. Iar liderul PNL Nicolae Ciucă este convins că va avea avantaj în fața lui Marcel Ciolacu, aparent principalul competitor.

Întrebat, aseară, la Antena 3, cine va câştiga alegerile prezidenţiale din România, Nicolae Ciucă a răspuns: „Subsemnatul”. De altfel, și luna trecută, Ciucă sublinia același lucru: „Cred foarte mult în șansa mea”. Acum, următoarea întrebare a fost legată de numele viitorului premier. Și, surpriză sau nu, Ciucă nu îl are în vedere pe Ciolacu:

„Să vedem ce va decide poporul român. (…) E o întrebare la care voi reflecta. (…) Până atunci se pot întâmpla multe”, a subliniat acesta.

Totodată, Ciucă a abordat și un alt subiect, vizavi de atacurile care au avut loc în weekend, la Congresul social democraților, la adresa PNL:

„Din partea mea, ar fi foarte simplu să intrăm într-o spirală a acestor replici, care până la urmă nu ajută la nimic, pentru că oamenii care au așteptări de la noi, nu mai ştiu ce să înțeleagă. (…) Încă o dată, nu asta așteaptă oamenii de la noi. Şi, ca să revenim la perfectul simplu, nu de la noi a început. Mă așteptam la acest Congres să vedem subiecte serioase. (…)

Dacă nu le mai convine PNL la guvernare să-și asume bărbătește să știm ce avem de făcut. Altfel să continue linia de decență în interiorul guvernului. S-a intrat în atmosfera de campanie, eu și Marcel Ciolacu suntem competitori. Eu îmi doresc să nu se rupă coaliția. PNL nu va dezerta de la guvernare”, a mai spus acesta, pentru sursa citată.

Se anunță „Moromeții 3”, pe modelul cărții lui Ciucă: „Un pălmaș din talpa țării”

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 august 2024

Campania agresivă care se tot face cărții aparent scrise de liderul PNL Nicolae Ciucă nu este doar prilej de meme-uri pe internet.

„Moromeții 3”, filmul realizat după cartea lui Marin Preda, regizat de Stere Gulea și produs de Tudor Giurgiu, urmează aceeași idee: „Un pălmaș din talpa țării”, se arată pe un afiș al campaniei de promovare.

Campania a demarat astăzi pe Facebook, principalul afiș având imaginea lui Horațiu Mălăiele în rolul lui Ilie Moromete, alături de mesajul „Un pălmaș din talpa țării. Cartea e deja scrisă. Avem și filmul. Din 22 noiembrie”.

„Coming soon”, se anunță alături de afiș, mesajul în sine adunând în cateva ore peste 1 k reacții, 40 de comentarii și sute de distribuiri. De altfel, aceleași mesaj a fost încărcat și la story pe pagina de Facebook a „Moromeții”.

„Dacă aveam și noi 2 milioane de euro, cred că apărea chiar și jocul pe calculator naibii!”, este un răspuns la un comentariu legat de faptul că filmul, al treilea din trilogia Moromeților, va apărea cu siguranță.

Totodată, ar putea avea legătură și cu faptul că recent, a apărut o investigație vizavi de costurile care au implicat afișarea „Slujbașului în oastea țării”, cu fața liderului PNL, pe mai multe panouri stradale. Aceasta în condițiile în care cartea lui Ciucă tot apare din iunie. Suntem pe final de august și nimeni nu a văzut un rând scris, dar mai este timp. Până în campanie, final de alegeri sau de an…

Curtea de Conturi spune că președintele AEP și-a mărit ilegal salariul

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 august 2024

toni grebla — Sursa: Instituția Prefectului Municipiul București

Publicația Snoop, cea care în urmă cu câteva săptămâni a adus în prim-plan „practicile” profesorului Alfred Bulai, iese cu o nouă investigație legată de posibile încălcări ale legii.

De data aceasta despre Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP).

Potrivit sursei citate, Curtea de Conturi a descoperit că Toni Greblă a încasat mai mulți bani decât avea dreptul legal ca președinte al Autorității Electorale Permanente și i-a cerut să returneze o parte din sumă – să își reducă salariul lunar, dar și diurna.

Toni Greblă este președinte al AEP din martie 2023. Susținut pentru această poziție de PSD și PNL, dar propuns de foștii săi colegi social democrați, Greblă a câștigat anul trecut peste 700.000 de lei (140.000 de euro) – din pensie, pensii speciale, salarii și diurne.

Curtea de Conturi spune că la mijloc este vorba despre plăți supradimensionate făcute de AEP către Toni Greblă în primăvara lui 2024, la un an după instalarea în funcție, iar totul a plecat de la un Ordin emis imediat chiar de el, ca președinte al Autorității. Publicația mai arată că Greblă a semnat un acord cu AEP de restituire a banilor încasați în plus.

„Prin stabilirea eronată a indemnizației lunare și, implicit, a diurnelor zilnice, cheltuielile de personal raportate prin contul de rezultat patrimonial al anului 2023, au fost supradimensionate cu suma de 118.830 de lei (n.r. – aproape 24.000 de euro)”, se arată în raportul Curții de Conturi, trimis către AEP în iunie 2024, și publicat de Snoop.

Totodată, publicația mai arată că Inspectorii Curții de Conturi au transmis mai multe recomandări către Autoritatea Electorală Permanentă, respectiv stabilirea indemnizației lunare a președintelui instituției potrivit reglementărilor legale în vigoare, respectiv 21.840 de lei brut, recalcularea diferențelor de drepturi salariale reprezentând indemnizații lunare și diurne zilnice de deplasare, acordate peste plafoanele legale, în perioada începând cu data numirii președintelui instituției până la data aplicării nivelului indemnizației lunare în concordanță cu prevederile legale, înregistrarea în contabilitate a tuturor debitelor de natură salarială de recuperat și recuperarea debitelor de natură salarială și efectuarea regularizării contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit.

Iar Toni Greblă, ca președinte al AEP, nu neagă informațiile, cu precizarea că în urma raportului Curții de Conturi se va „parcurge o procedură de conciliere”, iar ulterior plenul Curții de Conturi va supune aprobării Raportul de control asupra Autorității Electorale Permanente pentru 2023.

„A fost o eroare pe care a făcut-o fostul secretar general de atunci. Eu am primit decizia în ziua în care am fost numit, fără să mă uit de unde vine asta. Am crezut că așa este. (…) Când am constatat, eu am chemat Curtea de Conturi și am spus e o greșeală.

Am dat un angajament de plată și de șase luni de zile plătesc diferența pe care au constatat-o, adică le-am spus eu celor de la Curtea de Conturi și au prins-o ca măsură rezolvată. Din martie am început să dau și diferența”, a precizat Greblă pentru sursa citată.

Geoană și candidatura sa la prezidențiale: „Lucrurile sunt clare, sunt liniştit, sunt hotărât, sunt determinat”

Autor

Ștefana Teodoreanu

26 august 2024

Mircea Geoană, în prezent secretar general adjunct al NATO, vrea cumva să infirme zvonurile conform cărora a furat startul în campania pentru alegerile prezidențiale.

Într-o intervenție la Digi 24, Geoană a susținut că decizia sa privind candidatura la prezidenţială este deja luată „la nivel personal”, însă anunţul oficial va fi făcut în momentul încetării mandatului la NATO.

Cum s-ar spune, Geoană este pe sistemul „AMR” (au mai rămas), dat fiind că mandatul la NATO îi încetează în câteva zile. Aceasta în condițiile în care de câteva luni, Geoană este într-o continuă campanie de imagine, a scris o carte și există de ceva vreme o pagină de Facebook care aparent susține candidatura sa la prezidențiale, mai ales că se identifică cu acesta având la contact chiar linkul de la blogul secretarului general adjunct al NATO, prin care invită cetățenii să îl sprijine.

Însă Mircea Geoană lasă de înțeles că mai sunt anumite calcule politice de făcut, mai ales că decizia privind intrarea în cursa pentru Cotroceni nu este una uşoară. Una peste alta, acesta a opinat că „trebuie să fii onest cu oamenii” și că „nu trebuie să te învârţi în jurul cozii prea mult”.

„La nivel politic şi instituţional trebuie să respect regula jocului la NATO şi anunţul formal, oficial, am să-l fac în clipa în care termin mandatul meu şi acest lucru se va întâmpla în perioada imediat următoare. (…)

Adică la nivel personal lucrurile sunt clare, sunt liniştit, sunt hotărât, sunt determinat, dar din punct de vedere al unui anunţ formal, oficial, şi tot ce înseamnă intrarea în următoarea etapă trebuie să mai aşteptăm câteva zile, nu mai este mult şi voi anunţa oficial în clipa în care voi termina mandatul la NATO. Aşa am promis, aşa am spus, aşa este corect. (…) Este o decizie care implică la nivel personal, de familie, de prieteni, de oamenii care mă susţin, un anumit grad de responsabilitate – nu te joci cu lucrurile astea. (…)

Am vorbit cu foarte, foarte multă lume, am mers mult prin ţară, prin diasporă, am vorbit cu antreprenori, am vorbit cu oameni simpli, am vorbit cu românii şi cu româncele din toată ţara şi din diasporă şi cred că în clipa de faţă România şi românii şi româncele suntem pregătiţi pentru o schimbare adevărată. (…)

Cred că întrebarea fundamentală la aceste alegeri este ce viitor alegem pentru România. (…) Sper din toată inima ca toţi românii şi româncele, alte etnii, tot ce înseamnă diaspora românească să vină în număr foarte mare la vot, pentru că se decide viitorul nostru, nu pentru 5 ani sau 10 ani, pentru un preşedinte sau pentru un guvern, două sau cinci, ci pentru multe, multe generaţii de acum, şi cred că este cea mai importantă alegere pe care o avem de făcut în ultimii 20 de ani sau mai mult”, a spus Geoană pentru sursa citată.

Lucrurile sunt clare doar pentru el, așa cum rezultă din propriile declarații, mai urmează să vină claritatea legată de funcția sa la NATO:

„În clipa în care lucrurile vor fi clare, voi face un anunţ public. (…) Nu am fugit de un răspuns, pentru că nu se face chestiunea asta, e o poziţie foarte importantă, înseamnă multă răspundere, nu poţi să intri într-o campanie în condiţiile în care ai o poziţie atât de importantă internaţională, dar lucrurile se aşază şi, repet, pentru mine, la nivel personal, la nivel de motivaţie, de înţelegere a nevoilor României, cred că România este pregătită pentru o schimbare importantă”, a mai spus Geoană.

1...101102103...1.379 Pagina 102 din 1.379

Ziarul de Investigații

Peste 300 de milioane de lei, bani de la Guvern pentru teatrele, operele și filarmonicile din țară

Nemulțumiți de guvernarea PSD&PNL? E vina USR, susține Nicolae Ciucă

Șase medici chirurgi și o asistentă din Timișoara, acuzați de luare de mită

Toni Greblă, despre acuzațiile legate de încasarea ilegală a unor venituri

Guvernul pregătește alegerile prezidențiale

100 de euro, mită pentru polițiștii din Covasna

29,3%, rata de promovare la a doua sesiune a bacalaureatului

Cadou de Ziua Persoanelor Vârstnice: „Nicio pensie din sistemul public sub 3.000 de lei nu va mai fi impozitată”

Ciucă este convins că va câștiga alegerile prezidențiale

Se anunță „Moromeții 3”, pe modelul cărții lui Ciucă: „Un pălmaș din talpa țării”

Curtea de Conturi spune că președintele AEP și-a mărit ilegal salariul

Geoană și candidatura sa la prezidențiale: „Lucrurile sunt clare, sunt liniştit, sunt hotărât, sunt determinat”

Rămâi conectat

Ultimul articol

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra...