Robert Negoiță a ajuns primar al Sectorului 3 din Capitală în 2012, candidând din partea Uniunii Social – Liberale (USL), pe valul puternic de resentiment popular înregistrat la acea vreme la adresa lui Traian Băsescu și a PD-L, partid ce aplicase în România politici dure de austeritate cu doar doi ani în urmă.
Învinsul lui Robert Negoiță a fost Liviu Negoiță (nicio legătură de rudenie), un apropiat al lui Traian Băsescu și ca atare un contra-candidat ușor de învins, dată fiind prăbușirea liberal-democraților în opțiunile electorale ale românilor.
Robert Negoiță a câștigat în 2012 lupta electorală prezentând un program cu puternică tentă socială, în care promitea crearea de locuri de muncă și diverse ajutoare din partea primăriei pentru cei cu o stare materială precară.
Nici nu și-a intrat bine în funcție și primul mandat al lui Robert Negoiță a debutat cu un mare scandal: La colțurile blocurilor și pe străzile din sector au putut fi văzute cadavre de câini comunitari, cu urme de vomă la gură și de fecale la coadă, semne clare că ar fi fost otrăviți.
Mai multe asociații pentru drepturile animalelor l-au acuzat atunci pe primar că ar fi distribuit prin oamenii fără adăpost oase otrăvite pentru câini străzii, ca modalitate brutală și lipsită de orice urmă de civilizație de a ”curăța” Sectorul 3 de câinii maidanezi.
Ulterior Robert Negoiță a avut o relație mai puțin încordată cu asociațiile pentru protecția animalelor, în 2013 Primăria Sectorului 3 inaugurând un adăpost de 72 de locuri pentru câinii fără stăpân, în urma unui parteneriat public-privat între instituție și mai multe ONG-uri.
Prezent la inaugurare, Robert Negoiță s-a angajat să rezolve problema câinilor fără stăpân de pe raza sectorului, ajutat și de asociațiile pentru drepturile animalelor, fără a mai recurge la uciderea animalelor.
Betonarea copacilor
Alte controverse legate de activitatea de primar a lui Robert Negoiță au apărut însă în scurt timp. Lucrările publice de amenajare a trotuarelor și spațiilor verzi de pe marile bulevarde și nu numai ale sectorului au fost puternic contestate de către o parte din bucureșteni, Negoiță rămânând în memoria colectivă a locuitorilor Sectorului 3 ca primarul care ”a betonat copacii”.
Reamenajarea parcurilor și a spațiilor verzi a avut loc aproape de fiecare dată prin acoperirea rădăcinilor și chiar a unei mari părți din tulpinile copacilor și pomilor cu beton sau cu dale colorate în roz-portocaliu.
Mari porțiuni din trotuarele și din spațiile verzi ale sectorului au fost reconfigurate radical, deși arătau impecabil, existând un val de acuze că Robert Negoiță risipește în acest mod inutil o mare parte din bugetul primăriei.
Negoiță a împânzit Sectorul 3 cu mobilier stradal scump și de multe ori inutil, chiar cu o estetică îndoielnică, motivând că s-a inspirat din aspectul marilor capitale ale Europei și că nu face el nimic nou și original în această privință.
”Originalitatea presupune lipsă de cultură.”, se justifica Robert Negoiță într-un interviu televizat, în care nu a reușit să explice ce reprezintă ”monumentul” de dimensiuni impresionante ridicat în lateralul magazinului Unirea.
”Este un nai sau o aripă întoarsă”, a încercat el să justifice construcția, în fața acuzațiilor că banii sectorului sunt risipiți în van.
”Sufrageria” din bulevard
Vechile trotuare din asfalt ale Bulevardului Unirii au fost înlocuite aproape în totalitate cu gresie, între Piața Unirii și Piața Alba Iulia, dincolo de costurile uriașe ale lucrării existând neajunsul major că la cea mai mică urmă de umiditate din natură – ceață, ploaie, ninsoare – noile căi pietonale se transformă într-un adevărat pericol public pentru integritatea fizică a pietonilor, devenind foarte alunecoase.
Robert Negoiță s-a arătat însă foarte încântat de aspectul final al lucrării, comparând Bulevardul Unirii cu o ”sufragerie” în care, atunci când intră, pietonii aproape că trebuie să se descalțe, dată fiind calitatea lucrărilor și a materialelor folosite.
Dacă și alți primari ai Capitalei s-au făcut remarcați prin ”borduriada”, adică schimbarea inutilă, de nenumărate ori a bordurilor, ca modalitate foarte lucrativă de a da de lucru companiilor agreate, abonate la banii publici, dacă Bucureștiul fusese deja martorul ”bordurilor cu etaj” (borduri puse pe mai multe rânduri), Robert Negoiță a dus borduriada la alt nivel la propriu.
Bordurile cu etaj au fost un moft în fața noilor soluții implementate de primăria condusă de Robert Negoiță, care a scos bordurile pentru a le înlocui cu centuri din beton înalte de aproximativ jumătate de metru, vopsite în roșu.
În fiecare iarnă centurile vopsite din beton se deteriorează, prin urmare kilometri întregi din aceste ”borduri roșii” au trebuit reabilitați an de an, primăvara, fără ca cineva de la primărie să dea vreo socoteală în legătură cu costurile operațiunii și mai ales cu utilitatea acestor cheltuieli.
În cele din urmă, tocmai primarul Robert Negoiță a început să se plângă de lipsa banilor la bugetul local și a cerut impozitarea proprietăților din sector la pragul superior permis de lege.
Bugetul primăriei fiind prea mic în fața viziunii primarului, Robert Negoiță a crescut cât a putut impozitele pe case și terenuri declarând că ”în ritmul ăsta al încasărilor la buget, ne vor trebui o sută de ani să amortizăm toate parcurile și lucrările pe care le-am făcut prin sector”.
De șapte ori prețul pieței
În timp ce se plângea de lipsa banilor la bugetul primăriei, Robert Negoiță a continuat lucrările publice controversate și foarte scumpe de amenajare a spațiilor verzi, de-a lungul bulevardelor din sector. Un exemplu grăitor este cel al Bulevardului Nicolae Grigorescu (fost Leontin Sălăjan), unde primăria a cheltuit nu mai puțin de 200.000 de euro pe ”pădurea de mesteceni” aflată pe spațiul verde dintre sensurile de mers.
Mai multe anchete de presă au relevat faptul că primăria a cumpărat mestecenii la prețuri de șapte ori mai mari decât prețul pieței, dar lui Robert Negoiță nu i s-a părut nimic în neregulă: ”Ce, e mult?”, a reacționat el la întrebările jurnaliștilor.
Mai mult decât atât, copacii au fost plantați foarte aproape unul de celălalt, specialiștii arătînd că lucrarea de peisagistică reprezintă practic bani aruncați în vânt, în condițiile în care mestecenii plantați necorespunzător se vor usca în mare parte, lucru care s-a și întâmplat între timp.
Primăria a găsit însă banii să îi înlocuiască, așa cum face în mod repetat și cu alte plante și copaci plantați necorespunzător în alte lucrări de amenajare a spațiului public de pe raza sectorului, transformate într-o mașină perpetuă de tocat bani publici.
Conflictul cu PSD
Robert Negoiță a fost dealtfel unul din cei mai vocali primari care au cerut suplimentarea bugetelor locale, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România – AMR.
Un adevărat scandal a avut loc în 2018 și 2019 între Negoiță, în calitate de președinte al AMR, și Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe de la acea vreme.
Motivul contrelor dintre primari și Ministerul de Finanțe a fost legat de cotele din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ teritoriale.
”Domnul Negoiță trebuie să se decidă în care parte este: este primar de sector sau este președintele Asociației Municipiilor din România? Dacă o să-l întrebați ca primar de sector dacă este mulțumit de împărțirea banilor, sper să nu zică ‘Nu’. Dacă îl întrebați ca președinte al AMR-ului, va spune că vrea o treime din bugetul general consolidat să fie la nivel local. Știți ce înseamnă asta? Înseamnă că și din banii pentru apărare și din banii pentru pensii vrea să îi ducă la nivel local. Atunci, ia și pensiile, ia și apărarea națională, ia și autostrăzile, ia-le tu la nivel local și fă-le tu. Poate să ceară o treime din bugetul de stat. Dacă facem comparația cu cât este bugetul de stat și cât se duce la local (…), asta înseamnă mai mult de o treime”, a răbufnit Eugen Teodorovici, în plin scandal.
Cu această ocazie, relațiile dintre Robert Negoiță și PSD au intrat rapid într-un proces de răcire, care a culminat cu demisia în august 2020 a primarului din partidul care l-a consacrat.
Prin urmare, Robert Negoiță și-a pierdut de drept mandatul de primar al Sectorului 3 din București, în urma ordinului semnat de Prefectul Capitalei.
”Se constată încetarea de drept la data de 19 august 2020 a mandatului de primar al Sectorului 3 București al lui Robert Sorin Negoiță, având în vedere admiterea candidaturii sale la alegerile din 27 septembrie 2020 pentru funcția de primar al Sectorului 3 din partea altui partid decât cel pe listele căruia a candidat și a fost ales primar la alegerile locale din 2016”, se arată în ordinul semnat de prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.
Trebuie precizat că la finalul lunii iulie din 2020 Robert Negoiță a anunțat că va candida la alegerile locale din partea Alianței Pro București 2020, formată din ProRomânia, partidul condus de Victor Ponta, și Partidul București 2020, înființat chiar de el.
Unul din ultimii baroni locali
Negoiță și-a recâștigat însă scaunul de edil fără drept de apel, în urma alegerilor locale din toamna lui 2020, fiind în prezent la al treilea mandat de primar al Sectorului 3 și putând fi inclus fără probleme în galeria marilor baroni locali care și-au legat numele pe lungi perioade de timp de cel al unității administrativ teritoriale pe care au condus-o.
El și-a continuat activitatea de primar în nota care l-a consacrat, începînd în ultima perioadă să schimbe bordurile roșii din beton care l-au făcut celebru cu unele cel puțin la fel de spectaculoase, cu aspect de marmură. Taxarea aspră a locuitorilor Sectorului 3 a continuat, de data aceasta la nivelul locurilor de parcare de reședință.
Dincolo de majorarea costurilor cu locurile de parcare de către Primăria Generală, acestea sunt acum gestionate de autoritatea locală prin Sistemul Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3, care nu lasă practic niciun petic de asfalt netaxat.
”Procedura de atribuire a locurilor de parcare de reședință de pe raza Sectorului 3 se va face online, prin intermediul Sistemului Informatic de Gestionare a Parcărilor din Sectorul 3 (GIS). De asemenea, Primăria Sectorului 3 oferă suport tehnic în vederea înregistrării cererilor la sediul din Calea Dudești nr. 191 (registratură) pentru persoanele care nu dețin infrastructura informatică.”, se arată pe site-ul Primăriei Sectorului 3.
Fiecare loc de parcare de reședință nenominal este acordat în baza alocării unui cod de bare, ce trebuie lipit pe parbrizul mașinii. Pentru a primi acest cod, solicitantul trebuie să își declare la primărie nu doar datele personale complete, ci și date legate de mașină: numărul de identificare, marca, dată expirării inspecției tehnice periodice și a asigurării obligatorie de răspundere auto.
Bucureștenii din Sectorul 3 trebuie să parcurgă un foarte complicat proces birocratic pentru a putea avea un loc de parcare de reședință, mai ales că regulamentul a fost modificat pentru ca acestea să poată fi scoase la licitație, acolo unde sunt insuficiente.
Lipsa locurilor de parcare, de realizarea cărora Primăria Sectorului 3 nu s-a ocupat în mandatul lui Robert Negoiță, a făcut ca mai mulți bucureșteni să concureze pentru un singur loc de reședință, pentru care au ajuns să plătească, în urma câștigării unei licitații, sume neverosimile, de multe zeci de mii de lei pe an.
Asta face ca în multe cazuri doar cei ce își pot permite asemenea sume să poată beneficia de un loc de parcare de reședință, în ocaziile nu puține în care numărul locurilor de parcare de reședință disponibile este mai mic decât cel al locatarilor din zonă.
Deloc întâmplător, Primăria Sectorului 3 a dat în 2021 cele mai multe amenzi pentru ocuparea abuzivă a locurilor de parcare de reședință, în număr de 943, în comparație cu 543 de amenzi în Sectorul 6, 444 de amenzi în Sectorul 2, 256 de amenzi în Sectorul 1, 193 de amenzi în Sectorul 2 și 61 de amenzi în sectorul 4, potrivit cojocari.ro.
Controversa spațiului verde din sector
În timp ce primarul Robert Negoiță se laudă că a crescut suprafața spațiului verde din sectorul pe care îl administrează de mai bine de 10 ani de zile, detractorii săi spun că lucrurile stau exact pe dos. Copacii betonați, lucrările de amenajare a spațiului verde încheiate cu moartea plantelor și apariția de terase pe spațiul verde din sector reprezintă tot atâtea argumente în acest sens.
”Sectorul a pierdut în perioada asta 40 de hectare de spațiu verde. Primarul a încercat să păcălească cumva că avem spațiu verde, creând aceste imagini frumoase la marginile marilor bulevarde, dar vă îndemn de exemplu să mergeți pe Nicolae Grigorescu, să faceți câțiva pași de la stradă pe trotuar. O să vedeți că al doilea rând de vegetație este neîngrijită, iar la a treia zonă de vegetație, între ghilimele, este deja galbenă sau este pământ. Preocuparea a fost întotdeauna să dăm cât mai multe spații firmelor de apartament prietene, să pună pavele, care intenționat, la fel ca și bordurile, se strică, se sparg de la an la an, ca și la anul să avem ce să facem, să o luăm de la capăt. Mereu se prezintă numărul de pomi plantați, care este imens, tocmai pentru că ei se usucă de la an la an.”, a acuzat Adrian Moraru, candidatul din partea USR-PLUS-PNL pentru Primăria Sectorului 3, la alegerile locale din 2020.
Citește și Profil de Primar – Nicușor Dan, paradoxul unui mandat controversat: Grea lovitură de unde se aștepta cel mai puțin
De altfel, cel mai recent dosar în care Robert Negoiță a fost chemat la DNA, pentru a i se comunica faptul că are calitatea de suspect, vizează tocmai apariția unor terase pe spațiul verde pe malul Dâmboviței, între Piața Unirii și Biblioteca Națională, care ar funcționa fără autorizații sau cu unele acordate ilegal.
Procurorii efectuează ”cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2015-2021, în legătură cu emiterea unor acte administrative de către autoritățile administrativ-teritoriale”.
Potrivit surselor judiciare, ancheta vizează și conducerea primăriei, iar procurorii verifică modul în care au fost eliberate autorizațiile pentru localurile de pe bulevardul Unirii după reamenajarea trotuarelor.
Nouă terase au apărut pe porțiunea unde înainte era spațiu verde. Inițial, terasele erau prevăzute doar cu parter, dar între timp au fost modificate la stadiul de parter + etaj, scrie libertatea.ro.
Obișnuit la DNA
Nu este dealtfel primul dosar DNA în care Robert Negoiță a primit calitatea de suspect.
Pe 14 aprilie 2016 procurorii DNA au început urmărirea penală față de Robert Negoiță pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Pe 3 februarie 2020 procurorii DNA au dispus clasarea în acest dosar pe motivul că fapta nu există.
Pe 15 mai 2019 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a clasat dosarul în care Robert Negoiță era acuzat că și-a plagiat diploma de doctorat.
Pe 10 august 2022 Robert Negoiță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu.
În luna august a anului trecut, primarul Sectorului 3 a fost trimis în judecată de DNA pentru mai multe contracte de salubrizare încheiate cu ROSAL GROUP, ce au adus un prejudiciu de peste jumătate de miliard de lei.
În mai 2022, Robert Negoiță primea și calitatea de suspect de omor din culpă în dosarul privind accidentul de muncă de la Biblioteca Națională din 2021.
Pionier al digitalizării și al măsurilor eco
Primăria condusă de Robert Negoiță a adoptat unii dintre cei mai hotărâți pași în vederea digitalizării activității, în comparație cu alte instituții similare. Încă din 2017, Primăria Sectorului 3 a eliberat on-line, în premieră pentru București, autorizațiile, acordurile și avizele de funcționare comercială.
Ulterior, la începutul lui 2020, Primăria Sectorului 3 a implementat Proiectul ”Primăria NON-STOP”, prin care a dezvoltat o serie de servicii publice on-line pentru eficientizarea comunicării dintre instituție și cetățeni, dar și pentru reducerea resurselor alocate – bani, timp și așa mai departe.
Prin urmare, locuitorii Sectorului 3 pot beneficia de o mulțime de servicii on-line, de la plata taxelor și impozitelor locale la programarea căsătoriilor și a transcrierii certificatelor/extraselor de stare civilă.
”Aproximativ 30 de milioane de Euro. La atât se ridică economia pe care o facem la Primăria Sectorului 3, odată cu digitalizarea activității și cu internalizarea unei serii de servicii. Iar în această perioadă, când mulți își achită taxele și impozitele locale, beneficiind de bonificația de 10%, vă reamintesc faptul că cea mai simplă modalitate de plată este ONLINE, prin www.ghiseul.ro Digitalizarea se traduce prin simplificarea procedurilor pentru cetățeni care pot, astfel, derula operațiuni cu un simplu click, fără drumuri sau cozi, direct din fața calculatorului.”, scria pe Facebook în 2020 Robert Negoiță.
În mod similar, Primăria Sectorului 3 în timpul mandatelor lui Negoiță a fost una dintre primele care a adoptat măsuri vizând colectarea ecologică a deșeurilor și gunoaielor, implementând posibilitatea de a arunca deșeurile reciclabile separat, prin containere dedicate pentru sticlă, plastic și hârtie plasate la colțurile străzilor principale.
La finalul lui ianuarie 2023, Primăria Sectorului 3 a anunțat demararea proiectului-pilot ”Consumă inteligent, utilizează energia verde”, ce presupune instalarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură, precum și modernizarea sistemelor de iluminat de pe scările blocurilor și înlocuirea lifturilor, acestea urmând a fi alimentate folosind energia produsă de panourile solare.
Proiectul-pilot prevede un număr de 50 de blocuri unde vor fi instalate sisteme alternative de producere a energiei electrice și a căldurii, se estimează că va fi finalizat în șase luni, iar costul este suportat în proporție de 90 % de către Primăria Sectorului 3.
Primăria Sectorului 3 a avut ca prioritate constantă, în ultimii 10 ani, creșterea eficienței energetice pentru blocurile din Sectorul 3, atrăgând în acest sens cele mai multe fonduri europene din România, reușind să reabiliteze până în acest moment peste 1600 de blocuri, se arată pe pagina de Facebook a instituției.
