Un război nu înseamnă doar arme, foc și morți, ci și pierderi masive de resurse. Ne place să recunoaștem sau nu, statele din Uniunea Europeană(UE) au pierdut resurse materiale de la declanșarea războiului Rusia-Ucraina(24 februarie ac). Sigur, sprijinul umanitar a primat, însă, efectele economice și diplomatice se vor resimți ani la rând: prețul combustibilului pentru statele dependente de gazul rusesc, exporturile, importurile, prețurile la alimentele de bază, tranzacțiile bancare, chiar și competițiile sportive au fost influențate de acest conflict militar.
Ministerul Afacerilor Externe(MAE) a realizat bilanțul celor opt luni de război Rusia-Ucraina din punct de vedere al sprijinului oferit de țara noastră Ucrainei.
„România a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe, facilitând de asemenea 56 de transporturi umanitare prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava, a acordat acces gratuit la servicii medicale, la învăţământ, pe piaţa muncii, la transport public pentru cei peste 86.500 de ucrainei intraţi în ţară, relevă bilanţul acîiunilor de sprijin iniîiate de autorităţile de la Bucureşti în cele opt luni de la declanşarea agresiunii ruse în Ucraina. Documentul prezintă şi măsuri luate în planurile diplomatic, al dreptului internaţional şi al consolidării rezilienîei Ucrainei”, a transmis Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe.
Cât ne-a „costat” războiul dintre Rusia și Ucraina: combustibil, alimente și aproape trei milioane de refugiați cazați
Românii au dat dovadă de generozitate și s-au implicat în mai multe activități umanitare pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni. De altfel, țara noastră este în topul celor care au primit cei mai mulți refugiați ucraineni și au făcut eforturi pentru a-i integra, atât în muncă, cât și în unitățile de învățământ.
„Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2,65 milioane de refugiaţi care au intrat deja în România şi cei peste 86.500 de ucraineni care au rămas în ţara noastră au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învăţământ, pe piaţa muncii, la transport public;
Totodată, la 26 iulie 2022, Guvernul României a lansat Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România, vizând măsuri pe termen mediu şi lung pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni”, a detaliat ministrul Bogdan Aurescu.
Relația România-Rusia s-a distrus. Cât de mult a fost ajutată Ucraina în plin conflict militar
România nu a ajutat Ucraina cu armament, însă, a susținut Ucraina cu tot ce se poate pentru a nu fi doborâtă total economic. A ajutat cu transportul cerealelor(externe), dar a susținut și politic candidatura acestui stat la Uniunea Europeană. Cu ce preț, vom vedea în viitorul apropiat, deoarece relația cu Rusia s-a distrus total, iar oficialii Guvernului nu pot garanta total securitatea noastră militară sau energetică.
„La nivel bilateral, se poate constata intensitatea dialogului bilateral în cele opt luni de la izbucnirea războiului. Cele mai importante repere ale dialogului consolidat cu Ucraina sunt: vizita ministrului afacerilor externe ucrainean Dmytro Kuleba la Bucureşti, la 22 aprilie 2022; vizita delegaţiei conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie 2022, împreună cu Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu; participarea Prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaţionale Crimeea, la 23 august 2022; vizita la Kiev a Preşedintelui Klaus Iohannis, alături de Preşedintele Franţei, Cancelarul Germaniei şi Prim-ministrul Italiei, din 16 iunie 2022”, au menționat oficialii MAE.
