Guvernul Ciucă îi atacă pe „băieții deștepți” cu pistolul cu apă. Specula, pedepsită cu 5% din afacere, amendă pe care ANRE „o poate aplica”!

„Băieții deștepți” din energie au obținut o nouă victorie asupra statului român, care dovedește o dată în plus că nu poate controla funcționarea eficientă a propriilor structuri, indiferent dacă vorbim de Ministerele Energiei și Economiei care au în portofoliu companiile energetice, sau ANRE și Consiliul Concurenței, care ar fi trebuit să pună capăt afacerilor speculative ce au dus la coșmarul facturilor uriașe la energie și gaze cu care se confruntă milioane de români.

Foto Facebook Nicolae Ciucă - 26 iunie 2022

„Liberalizarea” pieței a reprezentat pentru „băieții deștepți” momentul oportun pentru declanșarea speculei cu energie, prin cumpărarea anticipată a energiei produse de companiile statului, Hidroelectrica, CE Oltenia și Nuclearelectrica, pe care o vând la prețuri uriașe. S-a ajuns ca statul, care a vândut anticipat, să cumpere energie pentru vârfurile de consum la prețul de 3.600 lei/MWh.

Guvernul a provocat criza și tot Guvernul a „rezolvat-o” după regula „nu pot ei să crească prețurile cât putem noi să dăm noi subvenție”

 „Ziarul de Investigații” a scris din luna februarie că tonul speculei cu energie a fost dat de stat prin companiile sale, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, care vindeau energia la prețuri cu 500% mai mari decât prețurile de producție. Hidroelectrica produce cu aproximativ 100-150 lei/MWh, dar în august 2022 vindea, spre exemplu Primăriei Galați, pentru iluminat public și spitale, cu 970 lei/MWh. Nuclearelectrica vinde energia produsă cu aproximativ 100 lei/MWh numai pe piața spot, la prețuri de speculă. Degringolada produsă de companiile statului care în contextul „liberalizării” nu au mai respectat nicio regulă, a fost speculată de traderi, care au cumpărat energia produsă de stat până prin 2025 și prin tranzacții succesive au mărit prețurile de câteva ori.

La începutul anului, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei puteau tempera politicile comerciale ale companiilor din subordine ca să nu se ajungă la asemenea jaf. ANRE putea reglementa tranzacțiile, iar Consiliul Concurenței putea descoperi secretele acestui val de scumpiri, determinat de producători, traderi, furnizori, dar n-a existat nici măcar o tentativă de descurajare a speculei.

Guvernul Ciucă a preferat să aplice și în criza facturilor la energie și gaze eterna deviză a Guvernelor României, „nu pot ei să crească prețurile cât putem noi să dăm noi subvenție!”. Prin Ordonanța nr 27/18.03.2022, au fost adoptate măsurile de plafonare și compensare a prețurilor, valabile până pe 31 august.

Foame de bani” la Palatul Victoria. Cei care au avut „tupeul” de a consuma în 2021 peste 255 kilowați/lunar vor plăti prețuri de 3 – 4 ori mai mari

Zilele trecute, a fost necesară adoptarea unor noi măsuri, de la 1 septembrie până pe 31 august 2023. Se putea discuta despre măsuri de prevenire a speculei, despre diminuarea TVA, dar s-a mers pe varianta unei subvenționări, de această dată limitată, pentru că la Palatul Victoria e o cumplită ”foame de bani”. Prin modificarea Ordonanței 27/2022, Guvernul Ciucă a prelungit măsurile, dar a pus presiune pe consumatorii finali, reducând numărul românilor care beneficiază de compensare prin micșorarea pragului de consum de la 300 la 255 kWh/lunar.

Conform noilor prevederi, preţul final facturat de furnizori este de maxim 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat în anul 2021 a fost de până la 100 KWh inclusiv și de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat în anul 2021 a fost între 100 și 255 kWh. Consumul de energie electrică ce depășește 255 KWh/lunar se facturează la prețul din contract. În același timp, plafonarea se aplică pentru doar 85% din consumul lunar la IMM-uri, instituții publice și firme din domeniul alimentar.

De ce au fost mărite pragurile de acordare a facilităților? În opinia economiștilor, Guvernul Ciucă vrea să-și „siguranțeze” (vorba premierului!) veniturile la buget, alocând mai puțini bani pentru compensarea creșterilor de prețuri și îi va obliga pe mai mulți români să plătească facturile imense la energie.

„Cred că dorința autorităților a fost să își protejeze încasările, să încerce să diminueze sumele foarte mari pe care trebuiau să le aloce pentru aceste compensări și le-a interesat mai puțin cât plătim noi ca populație care are <<tupeul>> să consume mai mult de 255 kWh pe lună. Ce înseamnă 255 kWh? Dacă ai un aparat de aer condiționat, un cuptor cu microunde și un frigider, depășești această limită. Marea majoritate a populației va depăși această limită și va trebui să plătească prețul pieței, care la energia electrică este de 3-4 ori mai mare”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu. 

Aroganțele „băieților deștepți”. Numele lui Bogdan Buzăianu gravat în vitrina unui magazin de lux din Berverly Hills

Aroganța lui Buzăianu. Numele său și al nașului DIP gravate pe vitrina magazinului din Beverly Hills

Cealaltă mare problemă pe care o avea de rezolvat Guvernul generalului Ciucă era aceea a descurajării afacerilor speculative ale traderilor de energie. Majoritatea specialiștilor în energie și analiștilor economiști spun că „băieții deștepți” s-au reinventat în contextul „liberalizării” prețurilor la energie și gaze.

În urmă 18 ani, asistam la primele apariții ale „băieților deștepți” din energie inventați de Dan Ioan Popescu – „DIP”, ministru al Economiei în Guvernul Năstase. Finul lui „DIP”, Bogdan Nicolae Buzăianu, patronul firmei Energy Holding SRL era printre cei mai bogați și influenți „băieți deștepți”. Marele „tun” a fost înregistrat în 2004, când Energy Holding a încheiat cu Hidroelectrica contractul nr  33CE/14.01.2004 în baza căruia a cumpărat mari cantități de energie la prețul 23,74 dolari/MWh, cu mult sub prețul pieței. Hidrolectrica a înregistrat pierderi uriașe, a intrat în insolvență și administratorul judiciar a reziliat contractul de vânzare a energiei. Buzăianu a cerut daune de 250 milioane euro, dar în 2017 Curtea de Apel București i-a respins cererea.

Buzăianu e judecat într-un dosar de corupție, după ce ar fi oferit Elenei Udrea o șpagă de cinci sute de mii de euro pentru ca pediștii să nu îl mai atace în presă

Aroganța pe care și-a permis-o Bogdan Buzăianu din banii câștigați din afacerile cu energie a fost ca numele său și numele nașului său, Dan Ioan Popescu, să fie gravate pe vitrina magazinului „House of Bijan” din Beverly Hills, cunoscut ca unul din cele mai scumpe magazine din lume. Pe lista clienților ale căror nume au fost inscripționate pe vitrina magazinului din Beverly Hills se mai află Barack Obama, Vladimir Putin, Tony Blair, Arnold Schwarzenegger, dar și miliardari din Golf. Miliardari din Golf și din România!

Printre noii „băieți deștepți”, patronul Tinmar Energy, Augustin Oancea, care a închiriat o plajă ca să-și sărbătorească aniversarea

Liberalizarea haotică a prețurilor la energie și gaze sub coordonarea ministrului Virgil Popescu a creat condițiile perfecte pentru reinventarea „băieților deștepți”. Cele mai importante companii de trading sunt Tinmar Energy SA (profit de 143 milioane în 2021), Met Energy Romania SA (profit 97 milioane lei), Energy Distribution Services SRL (profit 67 milioane lei), Renovatio Trading SRL (profit 40 milioane lei) și Getica 95 Com SRL (profit 34 milioane lei).

Tabloul „premianților” la afacerile cu energie

În 2022, cu câteva zile înainte de modificarea Ordonanței 27 de către Guvernul Ciucă, presa tabloidă prezenta detalii despre cum și-a sărbătorit aniversarea unul dintre cei mai importanți dintre noii „băieți deștepți” din energie: Augustin Oancea, şeful de la Tinmar Energy, şi-a sărbătorit cu mult fast ziua de naştere pe litoral. Petrecerea a avut loc la restaurantul său din staţiunea Mamaia şi a durat ca în poveşti, trei zile şi trei nopţi”. Potrivit „Cancan.ro”, omul de afaceri a pus la dispoziția prietenilor săi, pentru trei zile și trei nopți, restaurantul „cu tot cu o bucată de plajă, concesionată special pentru ca totul să iasă brici”.

Patronul unui IMM nu și-ar fi permis să închirieze o plajă pentru o petrecere cu prietenii, dar patronul Tinmar Energy și-a permis acest lucru, date fiind performanțele firmei sale în afacerile cu energie. În 2021, cifra de afaceri a Tinmar Energy a fost de 3.568.309.044 de lei, în creștere cu 62% față de anul 2020, iar profitul a fost de 142.806.335 lei, adică cu aproximativ 28,5 de milioane euro, a fost cu 27% mai mare decât profitul din 2020.

Secretul contractelor prin care CE Oltenia a vândut energia către Tinmar Energy la prețul de 270-280 lei/MWh, până în 2025

În martie 2021, „Economica.net” relata că în plină liberalizare a pieței, statul vindea anticipat, până în 2024 și 2025, cantități importante energie. Pe 24-25 și 26 martie, CE Oltenia a încheiat cu Tinmar Energy un număr de 21 de contracte prin care vindea traderului aproape 4 miliarde de MWh, la prețul de 270-280 lei/MWh, cu livrare până pe 31 decembrie 2025.

„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerii CE Oltenia explicarea prețurilor din acele contracte, la 50% față de prețul de producție de la CE Oltenia. Iată răspunsul primit: „În luna martie 2021, Societatea CE Oltenia a avut publicate pe platforma PCCB-LE Flex a OPCOM un număr de 133 de oferte de vânzare, pe diferite perioade de livrare cuprinse între anii 2021 și 2025, la prețuri între 270 și 280 lei/MWh (acesta fiind prețul pieței în acea perioadă), dintre care 67 de oferte s-au anulat iar 66 de oferte s-au concretizat prin contracte încheiate cu diferite societăți (EON, ENEL, CEZ, GEN-I, EFT, TINMAR).

Menționăm că în cadrul contractelor încheiate cu Tinmar Energy SA se prevede și ajustarea prețului de atribuire a contractului după o formulă de preț, în funcție de prețul ROPEX, publicat pe OPCOM, acesta reprezentând media ponderată a prețurilor din contractele bilaterale cu livrare în anul de livrare, tranzacționate pe piețele la termen administrate de OPCOM SA”.

Conducerea CE Oltenia nu ne-a explicat raportarea prețului de vânzare la prețul de producție, care potrivit specialiștilor din domeniu în cazul producției pe cărbune, la CE Oltenia, este de aproximativ 500 lei/MWh, adică dublu față de prețul de vânzare. Din punctul de vedere al președintelui Directoratului CE Oltenia, Daniel Burlan, „structura costului de producție este o informație comercială care nu poate fi dezvăluită”.

În concluzie, tranzacțiile au fost perfect legale. CE Oltenia a vândut energia anticipat până în 2025 ca să fie garantată asigurarea funcționării grupurilor pe termen lung, prețul la care s-au făcut tranzacțiile a fost cel practicat pe piață în martie 2021 și nici nu mai contează că era sub prețul de producție, oricare ar fi acela. Așa se fac afacerile cu energie.

Atac la „băieții deștepți”, cu pistolul cu apă! Ministrul Energiei a anunțat o amendă de 5% pe care ANRE… va putea să o aplice!?

„Sperietoarea” care ar trebui să îi pună pe fugă pe „băieții deștepți”, amenda de 5 la sută din cifra de afaceri

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este considerat principalul vinovat pentru criza facturilor la energie și gaze la care s-a ajuns din cauza „liberalizării” haotice. Acum, modificarea Ordonanței 27 i-a oferit prilejul de a apare în postura de justițiar care declanșează lupta dură împotriva „băieților deștepți” din energie prin impunerea unei sancțiuni de 5% din cifra de afaceri.

„Se descurajează tranzacţiile succesive. Uitându-ne în piaţă și am mai spus acest lucru, faimoasa trecere a energiei electrice de la un furnizor la altul, de la un trader la altul şi ajunge la furnizor pentru a creşte artificial preţul energiei electrice sau al gazului natural va fi de data aceasta foarte dur sancţionată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament în piaţă şi practic va fi sancţionată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care acum ANRE o are la dispoziţie pentru a putea să o aplice”, a anunțat Virgil Popescu.

Nu mai contează că o amendă de 5% din cifra de afaceri nu afectează prea mult profitul unei firme. Dar nici măcar nu este o amendă care se aplică obligatoriu, pentru că așa cum spune ministrul Popescu „ANRE o are la dispoziţie pentru a putea să o aplice”. ANRE va putea să o aplice, dar la fel de bine se va putea ca ANRE să nu o aplice. Ca să nu perturbe piața! Sau pentru alt motiv. Nici nu mai contează de ce.

Ceva tot s-a reușit: prețurile tranzacțiilor cu energie electrică se vor „alinia” către pragul de 1.300 lei/MWh

Guvernul Ciucă a fost la fel de „dur” cu „băieții deștepți” din energie și atunci când s-a pus problema decontării de către stat, introducând un prag de 1.300 de lei/MWh, până la care se va face decontarea.

„Se introduce, în plus, o modalitate de a încuraja furnizorii să își caute energie mai ieftină și să nu aștepte ca statul să deconteze indiferent ce sumă. Practic, uitându-ne împreună cu OPCOM și cu ANRE, cu Ministerul de Finanțe, absolut toți din piață și să vedem prețurile medii ale tranzacțiilor, s-a stabilit un plafon maxim de decontare de către Bugetul de Stat al megawattului de energie electrică la 1.300 de lei. Practic, tot ce este peste 1.300 de lei, dacă furnizorul nu este suficient competitiv să își caute energie și crede că i se poate deconta absolut orice cantitate, nu va mai beneficia de bani, orice preț, de la Bugetul de Stat”, a anunțat ministrul Virgil Popescu. 

Statul român a fost foarte generos stabilind pentru decontare pragul de 1.300 lei/MWh, în condițiile în care costurile de producere a energiei sunt cu mult mai mici. Chiar de 10 ori mai mici, în cazul Hidroelectrica și Nuclearelectrica. În adoptarea acestei decizii a fost luat în calcul faptul că au existat tranzacții și la prețuri mai mari decât acest prag, chiar și la peste 3.000 lei/MWh.

Dar, potrivit fostului ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu marea eroare prin stabilirea pragului de 1.300 lei/MWh va avea ca efect menținerea tranzacțiilor la prețuri cu mult peste prețul de producție: „Din punctul meu de vedere, am greșit. Am greșit pentru termen scurt, pentru că, practic, instigăm ca prețurile să se ducă aproape de acel prag”!

Dacă acum se mai vinde energie și cu 1.000 lei/MWh, după apariția acestui prag toate prețurile se vor alinia către 1.300 lei/MWh, pentru a fi decontate de stat.

În opinia specialiștilor, varianta optimă era reducerea TVA, cum au procedat guvernele din Germania, Spania și alte 12 țări europene

Pentru diminuarea prețurilor la energie și gaze puteau fi adoptate măsurile aplicate în Spania, Franța, Germania și alte 12 țări europene, de scădere a TVA la energie și gaze la 5-7%.

„Puteau fi luate niște măsuri pe zona fiscală, adică să reduci TVA-ul așa cum au făcut alte 15 țări din Uniunea Europeană. Cel mai bun exemplu este Spania, care a redus TVA-ul la gaze de la 21% la 5%. Și aceste măsuri sunt aplicate direct. Autoritățile ne spun că, din păcate, la noi sunt mecanisme speculative care vor duce direct la o creștere a prețurilor. Dar iată că în alte țări s-a putut. Ne afectează direct, pentru că dacă tăiai TVA-ul la energie sau la gaze, noi consumatorii, indiferent dacă suntem persoane fizice sau persoane juridice, plăteam factura finală cu 19% mai puțin”, este de părere analistul economic Adrian Negrescu.

Opinia acestuia este împărtășită și de fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, potrivit căruia statul ar trebui să se bazeze pe măsuri economice și să iasă din logica, „nu pot ei să crească prețurile cât putem să dăm noi subvenție”.

Însă reducerea TVA ar fi însemnat mai puțini bani la buget, iar Guvernul Ciucă are nevoie de banii din TVA pentru acoperirea cheltuielilor din sectorul bugetar.

Ce se va întâmpla după modificarea Ordonanței 27? Vor crește prețurile!

Evident, majoritatea românilor se întreabă ce se va întâmpla după modificarea Ordonanței 27? Cum vor arăta facturile la energie și gaze? Care vor fi efectele noilor măsuri asupra prețurilor la energie și gaze și cum vor influența acestea costurile vieții de fiecare zi?

Un răspuns vine tot de la economistul Adrian Negrescu: „Aceste creșteri de prețuri nu se vor tempera și vor continua și în perioada următoare”! Nu este o veste bună, dar măcar este o veste sigură!

VIATicu CIOBOTARU
SURSĂZiarul de Investigații
Articolul precedentFostul adjunct al IPJ Constanța a recunoscut în fața DNA că a încălcat legea. Între timp, a ieșit la pensie
Articolul următorPeste 3,5 milioane de lei, prejudiciul într-un dosar de evaziune fiscală cu monede virtuale