Adrian Câciu, ministrul de Finanțe în exercițiu, s-a făcut cunoscut opiniei publice din România din poziția de analist economic.
În perioada premergătoare numirii sale în funcția de ministru, Adrian Câciu a avut o bogată activitatea publică, cu numeroase apariții în mass media, dar și cu postări pe rețelele sociale care nu de puține ori s-au viralizat. Câciu s-a arătat a fi un aspru critic al politicilor implementate de predecesorul său, Florin Cîțu, atât în perioada în care acesta a deținut portofoliul de la Finanțe cât și ulterior, când a devenit șef al Guvernului. Astfel, Adrian Câciu a criticat vehement faptul că guvernele Orban și Cîțu nu au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, în general, strictețea bugetară prin care s-a impus o reținere în creșterea veniturilor populației, cu scopul declarat de a ține deficitul bugetar sub control.
Câciu argumenta că deficitul bugetar (situația în care veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuieile) poate fi redus fie prin micșorarea cheltuielilor publice (metodă pe care a criticat-o aspru), fie prin creșterea veniturilor încasate la bugetul de stat. El a venit cu multe argumente și exemple concrete despre cum pot fi crescute veniturile la bugetul de stat, pentru a nu fi nevoie de reducerea cheltuielilor și a prejudicia astfel nivelul de trai al populației.
35% din populaţie în risc de sărăcie
Dar, în momentul în care a ajuns Ministru de Finanțe, Adrian Câciu s-a remarcat prin faptul că a înghețat pentru 2022 salariile bugetarilor, adică a luat o măsură exact în sensul celor pe care le critica la predecesorii săi. Mai mult decât atât, a continuat politica de îndatorare puternică a statului român, începută de Florin Cîțu, pe care de asemenea a criticat-o vehement. Iar pe parcursul lui 2022, deși inflația a atins cote namaivăzute în ultimii 20 de ani, măsurile de protejare a nivelului de trai al populației au fost puține și discutabile.
Adrian Câciu a declarat recent că țara noastră are 35% din populaţie în risc de sărăcie, dar a precizat că nu are o baghetă magică pentru a modifica inflația. Întrebat dacă traiul românilor se va îmbunătăți anul viitor, Adrian Câciu a declarat:
”Avem o inflaţie pe care eu o denumesc istorică, care se repetă după aproape 20 de ani în România. În alte ţări se repetă după 70 sau 80 de ani. Cauza principală la această inflaţie este explozia preţurilor la energie, lipsa de control a modului în care piaţa energiei s-a liberalizat în România. Adică regula liberalizării este că trebuie să ai şi jucători care să participe la acea liberalizare, când nu ai jucători o să ai o situaţie sau poţi să ai situaţii speculative.
”O situație tristă”
Pe de altă parte există acest puseu inflaţionist care era prevăzut, eu l-am spus de foarte multe ori, puseul inflaţionist generat de masa monetară care a fost creată cu ocazia pandemiei în toată lumea. Aici este o diferenţă faţă de modul în care banca noastră naţională a acţionat, care a acţionat mult mai prudent (…).
Citește și Exclusiv Ziarul de Investigații – Portret de ministru – Un economist la Ministerul Mediului: Controversele din jurul mandatului lui Tánczos Barna
Aş putea să fiu plastic să spun că a crescut cu 15%, că asta este rata inflaţiei. Coşul de consum a crescut mult mai mult la produsele de bază, pentru că, dincolo de a fi ministru sunt om, toţi oamenii au nevoie de produsele de bază. Merg la cumpărături şi le mulţumesc celor care, nu că mă salută, dar simt aşa, că suntem în regulă chiar dacă, evident, oamenii sunt supăraţi (…). Da, e o situaţie tristă, dar trebuie să ştim un lucru, e o situaţie structurală. Şi mi-aş dori să putem să o rezolvăm în cât mai scurt timp. România are 35% din populaţie în risc de sărăcie, deci nu este o chestiune care acum se întâmplă.
Ea vine din spate şi nu a fost rezolvată şi trebuie rezolvată. Trebuie să ajungă venituri nu cât mai mari, dar venituri care să pot să asigure drumul către decenţă. Nu aş spune că se rezolvă lucrul acesta, punem o serie de elemente de sprijin. E o chestiune structurală. Mai mult, pe chestiunea asta structurală, când suprapui inflaţia, evident că asta doare mult mai tare și am încercat anul acesta. (…) S-a acţionat în limita posibilităţilor, spaţiul fiscal al României fiind unul redus, fiind o ţară în procedură de deficit excesiv, dar totuşi s-a acţionat cam cu 6% din PIB, bani care au ajuns către companii şi mai ales către cetăţeni. Nu este suficient.”
Marile profituri rămân neatinse
Doar că Adrian Câciu este acuzat că, în urma propunerii de buget pentru 2023, dincolo de faptul că documentul este bazat pe prezumții care cu greu se poate crede că se vor îndeplini, tocmai cei săraci, de mila cărora plânge ministrul Finanțelor, vor avea și mai mult de suferit. Finanțele anunță o creștere a veniturilor bugetare în 2023, problema fiind însă că această majorare se va realiza prin împovărarea fiscală suplimentară a persoanelor fizice, a profesioniștilor independenți și a micilor afaceri. În schimb, marile profituri care se realizează în România vor rămâne neatinse.
Proiectul de buget pentru 2023 prevede o scădere a cheltuielilor cu asistența socială de la nivelul de 31,2% din total cheltuieli publice în 2022 la procentul de 29,8%. În plus, bugetul pentru anul viitor prevede că o lungă serie de ajutoare, drepturi și indemnizații sociale vor fi înghețate la nivelul valorii din decembrie 2022.
Finanțele anticipează o creștere economică de 2,8% pentru 2023 și își reafirmă angajamentul luat la Comisia Europeană pentru consolidare bugetară (reducerea deficitului bugetar).
”Cuvintele cheie care caracterizează acest proiect de buget sunt reconsiderare, recalibrare, întrucât se constată o îmbunătățire a compoziției cheltuielilor bugetare în favoarea investițiilor și scăderea ponderii cheltuielilor materiale, a celor de personal, a celor cu asistența socială în total cheltuieli bugetare, mărind spațiul de manevră pentru cheltuieli cu rol în asigurarea și menținerea creșterii economice, dar și o îmbunătățire a structurii cheltuielilor de investiții în favoarea creșterii ponderii proiectelor europene în totalul surselor de finanțare. Reforma, prioritizarea și programarea multianuală a investițiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă prin creșterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027 și cele aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, cel mai mare pachet de stimulare din resursele europene alocate României.”, se arată în proiectul de lege.
Reducerea deficitului bugetar
Astfel, cheltuielile de investiții sunt programate să crească de la 15,8% din total cheltuieli în 2022 la 18,4% din cheltuielile totale în 2023, în dauna cheltuieilor cu asistența socială, a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu bunuri și servicii dar și a cheltuielilor pentru subvențiile acordate economiei.
”Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare pe anul 2023 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante.”, se mai precizează în document.
Ministerul de Finanțe mizează pe o scădere a deficitului bugetar la 4,4% din PIB în 2023, pentru ca în 2024 dezechilibrul să revină sub plafonul de 3% impus de Comisia Europeană.
La dezbaterea din Plenul Parlamentului asupra proiectului Legii Bugetului pentru 2023, Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a declarat:
”Bugetul anului 2023 a fost conceput într-un mod echilibrat, realist şi coerent, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de suita crizelor actuale. Principiile de bază ale acestui proiect sunt transparenţa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunităţii de utilizare fondurilor europene din Cadrul Financiar 2021 – 2027 şi a celor alocate reformelor finanţate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti (…)”.
Lipsă de transparență
În același timp însă, curg acuzele legate de lipsa de transparență și de dezbateri cu privire la bugetul pe 2023 în special, dar și în ceea ce privește activitatea Ministerului de Finanțe în general. Fostul Ministru de Finanțe Anca Paliu-Dragu, care a deținut și funcția de președinte al Senatului, caracterizează în termeni duri bugetul propus de Ministerul de Finanțe pentru 2023, ca fiind nerealist, netransparent, peticit și lipsit de viziune.
”Creșterea nominală pe care se fundamentează bugetul pe 2023 pare puțin cam mare, scenariul privind avansul economic este puțin cam optimist. Prin urmare, dacă există fluctuații față de de estimarea inițială, bugetul va trebui să fie revăzut. Dacă PIB nu va ajunge la 1.552,1 miliarde lei în 2023, cât este estimarea de acum, atunci tot bugetul trebuie reconsiderat. Despre prognoza privind creșterea economică putem spune că este puțin optimistă, dar nu asta este cea mai mare îngrijorare, ci subdimensionarea unor cheltuieli în buget.”, a declarat fostul ministru de Finanțe, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Buget peticit”
”Mă refer în mod explicit la dobânzi – Cheltuielile cu dobânzile pe care statul român le plătește pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice. Pentru dobânzi este alocat un procent de doar 1,9% din PIB, mai mic față de 2,1% din PIB în 2022. Iar creșterea în termeni nominali este de numai 270 de milioane, în condițiile în care anul acesta, pe fondul creșterii deficitului bugetar și a dobânzilor foarte mari, suma totală pe care Statul o plătește la împrumuturi a crescut cu mai mult de 10 miliarde, față de anul precedent.
Aici sunt câteva miliarde bune de lei care nu au fost incluse pe partea de cheltuieli. Nu ar fi o noutate: și la rectificarea din noiembrie am avut 3 miliarde de lei alocați în plus pentru dobânzi. Adică ce face Ministerul de Finanțe? Se peticește! Nu trece toate sumele necesare în bugetul inițial și la rectificare mai mută de colo-colo. Este indiscutabil că sumele alocate pentru plata dobânzilor sunt insuficiente, deci bugetul este alcătuit din start plecând de la ideea că va fi modificat ulterior.
Dacă anul trecut cheltuielile cu dobânzile au crescut cu peste 10 miliarde de lei, acum este prevăzută o sumă de nici 300 de milioane. Or, avem în continuare deficit bugetar și în continuare ratele dobânzilor pe care le plătește România la finanțarea datoriei sunt foarte mari.”, explică Anca Paliu-Dragu pentru Ziarul de Investigații.
Miracolul fondurilor europene
”De cealaltă parte, proiecția privind veniturile bugetare pentru 2023 este supra-estimată. Este un buget PSD clasic, cu venituri umflate și cheltuieli subdimensionate. Plus PIB-ul nominal supra-dimensionat, astfel încât bugetul să se închidă într-o țintă de deficit cât de cât decentă. Ținta de deficit este de 4,4% din PIB pentru 2023 și sub 3% până în 2024, dar este greu să se scadă sub plafonul de deficit excesiv (maximum 3% – n.r.) în doi ani. Ei pun cumva din burtă cifrele astea, pentru a ajunge la acest angajament cu Comisia Europeană, de a se duce sub 3%.
Citește și EXCLUSIV Ziarul de Investigații – Trei din cele mai autorizate voci fac o radiografie a economiei românești din ultimii 22 de ani: Cine a beneficiat de creșterea economică fulminantă?
România este singura țară din Uniunea Europeană, repet, SINGURA, care e în procedura de deficit excesiv, adică înainte de criză a fost singura țară care a dat-o de gard rău de tot cu politica fiscal-bugetară. Noi am terminat 2019 cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB (mult peste pragul de 3% impus de Comisia Europeană – n.r.), în timp ce media UE a fost în acel an de 0,9% din PIB. Din păcate, România are acest istoric de performanțe foarte proaste cu politica fiscal-bugetară.
Revenind la bugetul pentru 2023, foarte sus mi se par estimările veniturilor din TVA. Ele se majorează undeva peste creșterea inflației, peste creștere consumului. E greu să justifici de ce cresc atât de mult încasările din TVA, în condițiile în care economia care generează TVA crește mai puțin. Iar investițiile sunt gândite în buget la cea mai mare cifră de până acum, de 7,2% din PIB. Dar asta este pe hârtie și nici acolo nu va rămâne, datele vor fi modificate la rectificarea bugetară. Creșterea deosebită a investițiilor, chiar și față de procentul de 6,2% din PIB de anul ăsta, se explică în mare parte prin fonduri europene.
Dar performanța în a atrage fonduri europene știm că nu este una extraordinară. Probabil că se va întâmpla ceva miraculos în 2023, o vom simți la trecerea dintre ani, va veni un val și vor crește veniturile din fonduri europene.”, a adăugat ea.
Lipsă de viziune
”Deci fondurile europene sunt clar supra-estimate, atât pe PNRR, unde știm bine că reformele principale trenează, cât și pe fondurile de coeziune. Dar, în sprijinul Guvernului aș putea spune că 2023 este ultimul an din perioada bugetară 2014 – 2020 (și este această regulă de n+3, deci poate fi prelungită încă 3 ani) iar anul viitor poate fi, să zicem, ”ultima strigare”. Cam așa și-au făcut ei calculul, dar e greu de crezut că va fi o creștere spectaculoasă la aceste venituri din fondurile europene. Ei văd cam 55 de miliarde ca sume primite de la UE pe programul 2014 – 2020 – e destul de multișor, dar, în fine…
În concluzie, bugetul este unul nerealist și peticit. În plus, îi lipsește viziunea. Noi avem cel puțin două mari probleme: Educația și infrastructura. Iar Ministerul Educației a primit cel mai mic buget din istorie. De ce nu ies Prim–Ministrul, Ministrul de Finanțe, să ne explice, să ne spună – aștia sunt banii? Este o totală lipsă de comunicare. L-a auzit cineva pe Ministrul de Finanțe prezentând bugetul? Liniile mari, direcțiiile – ca să înțeleagă tot românul ce se întîmplă în anul următor.
Educația este deci lăsată de izbeliște.
Mari întârzieri mi se pare mie că se întâmplă și pe A7 și A8 – autostrăzi vitale nu doar pentru România, dar și pentru Republica Moldova. A7 și A8 ar fi trebuit să fie chiar în topul proiectelor de la Ministerul Transporturilor și să auzim astfel de mesaje din partea ministrului: Să legăm toate regiunile țării și să ne legăm de Vest, pentru a ne asigura investiții. Am avut nenumărate discuții cu investitori români și străini: investițiile, producția nu vin în România din cauză că lipsește infrastructura.
Cheltuielile cu investiții prevăzute în buget sunt pe hârtie și vor rămâne pe hârtie. De exemplu, din ce am văzut într-un raport al Ministerului Finanțelor pentru investițiile din 2022, investițiile după nouă luni ale anului erau de 2,77% din PIB, față de obiectivul pe tot anul de 6,2% din PIB. Nu există o dorință de a face lucrurile în mod transparent. Când eram ministru al Finanțelor insistam foarte mult pentru a comunica pe înțelesul tuturor. Dacă nici ministrul nu își dorește tranparență, nu avem de unde să o primim. Comunicările publice ale Finanțelor sunt foarte greu de înțeles pentru oamenii obișnuiți pentru că așa li se cere, pentru a nu exista transparență.”, a spus, în concluzie Anca Paliu-Dragu.
”Buget cu foarte multe hibe”
Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, dar și al Fondurilor Europene, este mult mai aspru cu actualul deținător al portofoliului de la Finanțe.
”Sunt foarte multe hibe în acest buget. Creșterea veniturilor la bugetul de stat pentru 2023 nu mizează pe o majorare a sumelor provenite din impozitul pe profit. Structura veniturilor la buget arată că Finanțele se bazează pe sumele provenite din partea de contribuții asigurări sociale (30,1% din total venituri – n.r.), TVA-ul are prevazut un 21% din total, iar a treia sursă prevăzută sunt fondurile europene (13,2% – n.r.). Astea sunt însă puse din pix, pentru că sigur se vor pierde banii europeni și nu se poate pune bază pe ei. Gândiți-vă că ei mai au 13 luni ca să atragă 40% din fondurile de coeziune! Nu au cum să facă asta, pentru că asta însemană să fie într-o fază avansată de a trimite la Comisia Europeană foarte multe facturi, pentru a fi decontate.
Cifrele privind absorbția fondurilor europene sunt mult, foarte mult umflate. Să ne uităm numai la situația PNRR. Ministerul de Finanțe nu a cheltuit mai nimic din fondurile europene alocate prin acest program. Ei se laudă cu faptul că au venit banii în România, dar nu e același lucru cu sumele cheltuite. La finalul lui 2023 riscul este foarte mare să fie pierduți banii. O să fie o întreagă nebunie, pentru că inclusiv sunt în prag de alegeri. O să vedem cine pe cine dă vina.
Nu se mizează pe o creștere a economiei ci pe sumele care vor veni din impozitele pe venit. (Sumele din impozitul pe venituri și salarii – 7% din total venituri – sunt prevăzute a fi mai mari decât sumele provenite din impozitul pe profit – 6,1% – n.r.). Domnul Câciu este un maestru în a ascunde, a le face din vorbe, din cifre, chestii din astea de Gâgă. Cei care știu să se uite într-un buget își dau seama de neconcordanțe.”, acuză Eugen Teodorovici.
Adrian Câciu, contestat
”Principalul semnal este legat de creșterea economică: se mizează pe un 2,8%, ceea ce însemnă o creștere foarte mică. Este un semnal de alarmă, inclusiv oficialitățile recunosc practic că economia va încetini puternic. De obicei, când se face un buget, indicatorii macro legați de avansul PIB sunt ceva mai mari decât creșterea economică eventual prognozată, pentru a putea să ai prevăzute niște cheltuieli mai mari. Cu toate acestea, în bugetul pe 2023 este trecută o creștere economică de 2,8%, ceea ce este foarte puțin. Dacă ne uităm la partea de social, întrebarea e de ce împart în tranșe banii pentru cei sub 3.000 de lei. De ce dau o sumă în ianuarie și una în octombrie? Ei le trec în buget la capitolul cheltuieli sociale, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla cu a doua tranșă.
Oricum, în câteva luni inflația roade puternic aceste ajutoare. Iar oamenii nu își achită facturile în tranșe.
La Sănătate au pus vreun miliard de euro, pentru că au distrus part-time-ul și au pus în bugetul Sănătății suma asta ca să poată să echilibreze partea cu asigurările sociale. Numărul de contracte part-time a scăzut, munca la negru a crescut și sistemul de asigurări s-a dezechilibrat. Numai necunoscătorii se pot uita în gura lui Câciu. El le știe pe toate în teorie. Acum, când are posibilitatea să își pună teoriile în practică, iată că nu o face.”, mai spune fostul ministru.
Iarna falimentelor
”Nu îl acuza pe Florin Cîțu în legătură cu banii împrumutați? A făcut vreo situație? Nu face decât să continue politicile lui Cîțu. De exemplu, anul ăsta s-a împrumutat cu 14% mai mult decât au fost împrumuturile de anul trecut. De ce? Să explice, majorarea asta de 14% din ce se compune și pentru ce au fost luați acești bani. Este o chestie pe care presa încă nu a sesizat-o: Schimbă noțiunea de împrumut cu ‘finanțare rambursabilă’. Vă spun, joacă foarte urât și lumea pleacă după fentă. Mai ales că face exact ce a criticat la Florin Cîțu. Uitați-vă la schemele de ajutor de stat: Cât alocă cei de la Finanțe pentru asta, când trebuia să bubuie acum ajutorul de stat?
Vă dau un exemplu, după decizia Austriei cu Schengenul. Eu aș fi făcut un buget prin care să arăt că m-am săturat de chestia asta. Cât înseamnă pierderea României că nu suntem în Schengen? 200 de milioane de euro pe an, înmulțit cu 11 ani, de când îndeplinim tehnic criteriile dar nu am fost admiși, e o sumă importantă. Sumă pe care România trebuia să o aibă pe venit, dar o are pe pierdere. Și atunci trebuia negociat cu Comisia Europeană în sensul că nu recunoaștem această sumă pe deficit și creșteam spațiul de manevră fiscală. Asta ar fi o măsură bună, nu să devalizăm băncile din România, nu știe lumea ce înseamnă asta, dăm peste cap economia, băncile austriece sunt între primele cinci.
Sau făceam altceva: De ce statul român mai acceptă să vândă titluri de stat către Raiffeisen și BCR? Să le plătesc dobândă cu banii mei? Dă tu semnalul ca stat, nu instiga populația să facă nu-știu-ce. Ordonanța 114 din 2018 era perfectă acum: taxa pe lăcomie și multe altele. Nu se poate să crești veniturile la bugetul de stat hărțuind persoanele fizice și micile companii, cum face acum ANAF-ul, și să lași marile companii în pace. E o prostie. Problema e că la iarnă vor fi foarte multe falimente, probabil că real estate-ul se va prăbuși… Oricum imobiliarele sunt o industrie care nu ajută foarte multe economia României. De ce? Materialele de construcții sunt făcute în afara țării, se importă absolut tot. În plus, ca să echipezi o casă, începând de la mobilă și covoare și terminând cu electrocasnice și electronice, toate trebuie luate din import, pentru că România din păcate nu mai produce. Atacă deci balanța comercială. Firmele străine se ocupă de tot, de toate etapele imobiliarelor.
Partea bună, dacă se poate spune așa, este că în România încă există o economie neagră. Ironia sorții: 35-40% din PIB înseamnă economie gri sau la negru. Banii ăștia încă se mișcă și asta este cauza pentru care românii nu resimt încă situația economică grea. Marea evaziune fiscală în vămi se face, gândiți-vă câte produse nefiscalizate intră în țară și îl prejudiciază direct pe producătorul român, dincolo de faptul că nu vin bani la buget.”, a adăugat el.
”Schemă de personal supra-dimensionată”
”Încă ceva: Uitați-vă cum își încarcă actualii guvernanți schema de personal din administrație. Nu poți să ai ministere cu opt secretari de stat, șapte sub-secretari de stat, trei secretari generali adjuncți și așa mai departe. Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării… Ministerul de Finanțe avea pe timpuri maximum 5 secretari de stat. Gândiți-vă ce cheltuieli bugetare se adaugă acum la schema asta supra-dimensionată de personal și la numărul mare de ministere. Pentru ce? Să zicem 50.000 de oameni din administrația publică centrală, cu un salariu brut de 10.000 de lei, înseamnă pentru noi cam 2,4 miliarde de euro pe an cheltuială. Pentru ce să mărești administrația, când noi stăm cum stăm la atragerea fondurilor europene?
Actualul ministru de Finanțe ia multe măsuri pe care nu le anunță. Uitați-vă câte propuneri de modificări de legi prin ordonanțe de urgență au căzut anul ăsta în Parlament. Nu poți să împui capul opiniei publice cu diferite chestii, că arde, să ceri diverse lucruri, iar în Parlament să se proroge sau să dispară. Cum a fost aceea cu creștere impozitului pe clădiri care s-a amânat până în 2025. Ne băga în faliment pe toți, păi taxa pe stâlp era moft față de măsurile propuse azi. Au distrus part-time-ul și munca la negru crește, au distrus impozitul specific pentru Horeca, se majorează taxe și impozite, au crescut TVA-ul pentru Horeca, impozitul pe dividente, au scăzut plafonul sumelor din depozitele bancare pentru care se plătesc contribuții sociale.
Presa din păcate e ocupată cu altele și nu vede neregulile de la Finanțe. Niciodată, repet, NICIODATĂ nu a fost trecut un astfel de buget fără o discuție publică.
Când au luat aviz de la Consiliul Fiscal? Când au întrunit Consiliul Economic și Social? Ce a fost la CSAT? Care au fost dezbaterile? Nu se discută nimic și bugetul se trece fără niciun fel de problemă. Și aici actualul ministru de Finanțe procedează exact cum a făcut Cîțu, pe care îl critică, dar face la fel. Cîțu a creat un precedent, din păcate bolnav pentru democrație. Iar, pe partea cealaltă, domnul Cîțu e nemulțumit și țipă că Adrian Câciu face exact ce a făcut el.”, a spus Teodorovici.
Prostirea opiniei publice
”Presa e ocupată cu altele acum, dar nu îi cere nimeni domnului Câciu să publice procesul verbal pe care l-a încheiat cu predecesorul său la luarea în primire a mandatului la Finanțe, să vedem și noi ce și cum, care este situația economică reală a țării. Cât privește creșterea la 7,2% a ponderii cheltuielilor cu investițiile în totalul cheltuielilor publice, în bugetul pentru 2023, nu este nimic real, e o făcătură. Nu ni se arată ”o poză”, pe ce se duc acești bani. Nu se vede lansarea de contracte, de licitații. Ce face el de fapt? Nu pune la cheltuielile de personal întreaga sumă pentru tot anul și adaugă la rectificările bugetare. Așa a făcut și în 2022: A lăsat să vadă cum se joacă pe a doua parte a anului cu cheltuielile. Așa și azi: Scade în mod artificial, în bugetul inițial, cheltuielile de personal (cu salariile) și la prima rectificare de anul viitor o să aducă la lumină sumele corecte.
Scade de acolo și trece în partea cealaltă, la investiții, ca să dea bine la imagine. Le corelează foarte bine, ca să țină datoria publică sub 50% din PIB. Dă Statistica PIB-ul mai înainte, după care ies Finanțele cu execuția bugetară. INS-ul îi este subordonat total, mai mult decât era pe vremea altora. Să nu uităm că ei gândesc și în perpectiva rotativei la putere și vor crește cheltuielile de personal când va fi Prim-ministru de la PSD. În concluzie, cifrele în buget sunt artificiale, doar ca să fie corectate în a doua parte a anului, dacă vor mai fi la guvernare.
Principalul scop este să prostească lumea. Din păcate, presa de profil nu mai are putere, nu se fac discuții publice, ca să fie elucidate niște aspecte.”, a declarat Eugen Teodorovici pentru Ziarul de Investigații.
”Educația nu este o prioritate”
Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe și o cunoscută voce a mediului de afaceri din România, se arată mai îngăduitor cu propunerea de buget pentru 2023:
”Eu pot să comentez cel mai mai bine pe partea de venituri, că acolo mă pricep. Dacă ne uităm la evoluție – cât s-a realizat anul ăsta, cât se propune să se realizeze la anul, în contextul creșterii economice prognozate și a inflației prognozate, mie mi se pare că veniturile fiscale sunt realiste. Poate ușor optimiste, dar realiste. Depinde de tipurile de venituri, creșterea este undeva între 12% și 17-18%, ceea ce, să zicem așa, este o abordare optimistă dar pe partea de realism, nu pe partea de vise. Dacă se ajustează creșterea cu rata inflației, vedem că nu este un avans foarte mare, e o creștere realistă. Vorbim exclusiv de veniturile fiscale. Pe partea de cheltuieli este îngrijorător că scade procentul din PIB alocat pentru Educație. Și este extrem de frustrant faptul că au suspendat din nou o măsură pe care eu o consider obligatorie, dacă ne dorim să creștem nivelul de educație timpurie: Creditul fiscal pentru creșe și grădinițe.
Se pare că Educația nu este o prioritate pentru guvernul acesta.
Citește și Cât de săracă e „ România Educată”. Un ONG a „ tras” de autorități să crească bursele elevilor
Bugetul ăsta va trece repede, așa cum este el. E mai important să treacă, decât să fie întârzieri și să ne prindă Anul Nou fără buget. E clar că sunt și minusuri, dar tot timpul vor fi unii care se plâng și alții care se bucură. Important este să fie adoptat, ca să nu existe sincope în instituțiile publice locale și în mai multe domenii de activitate.”, a declarat Gabriel Biriș pentru Ziarul de Investigații.
Scandalul legat de avansul PIB
Trebuie arătat faptul că că Ministerul Educației a primit 2,1% din PIB propunere de buget pentru anul 2023, cel mai mic buget raportat la produsul intern brut din istoria recentă. Sănătatea, un alt domeniu vital pentru societate, va primi mai puțini bani decât anul trecut: minus 23,3 miliarde lei (-6,3%), alături de Ministerul Muncii, al cărui buget va scădea cu 60,9 miliarde lei (-4%). Mai trebuie spus că acuzele legate de faptul că Ministerul de Finanțe jonglează după bunul plac cu indicatori artificiali s-au confirmat în acest an, când Institutul Național de Statistică a rectificat puternic în jos creșterea economică din primele trei luni ale anului în curs.
Este o diferență uriașă, în condițiile în care creșterea economică trimestrială rectificată nu se ridică nici la o treime din valoarea inițială.
Conform datelor publicate inițial, România a avut în primul trimestru al anului în curs o creștere economică de 5,2%, în condițiile în care mulți analiști economici atrăgeau atenția la începutul anului asupra condițiilor economice extrem de dificile iar unii vorbeau despre intrarea în recesiune tehnică încă din prima jumătate a lui 2022. INS a venit ulterior cu o rectificare, prin a precizat că avansul economic trimestrial din primele trei luni ale lui 2022 (avansul față de trimestrul IV 2021) nu a fost de fapt 5,2%, ci 1,5%, adică mai puțin de o treime, ceea ce reprezintă cea mai mare diferență din istorie dintre cifrele inițiale vs revizuirea finală.
”Falsificarea indicatorilor macroeconomici”
Fostul Ministru de Finanțe Eugen Teodorovici declara de altfel, în prima parte a anului, pentru Risco.ro, că este o politică premeditată a Finanțelor, pentru a ține sub control datoria publică.
”Mai are cineva încredere în datele pe care le furnizează instituțiile statului? Își asumă cineva datele astea, dacă vorbim la nivel de Guvern? Uitați-vă, ministrul de Finanțe fuge de presă, nu vrea să facă o discuție clară cu societatea despre situația actuală, despre ceea ce urmează și despre care ar putea fi măsurile ce trebuie adoptate de la nivel guvernamental într-o astfel de situație.
PIB-ul a fost crescut cum a fost crescut ca să scadă nivelul datoriei publice. Ministrul de Finanțe spune că intenționat face acest lucru, ca să țină datoria publică sub 50%. Există această declarație a domniei sale, desigur, nu într-un cadru oficial. De când a venit actuala coaliție la guvernare, calculele făcute la ministerul de Finanțe au fost făcute practic pentru falsificarea indicatorilor macroeconomici, inclusiv nivelul datoriei publice. Acesta este motivul pentru care au umflat PIB-ul, ca să ducă datoria publică mai jos.
Un nivel și mai mare al datoriei publice crește și mai mult costurile de finanțare. Actualul ministru a criticat vechea guvernare pentru dobânzile mari cu care se împrumuta și face același lucru.”, declara Teodorovici în luna mai a acestui an.
