Romania „Nașilor” -Corneliu Istrate – Galați

În mod oficial, România este împărţită pe judeţe şi, tradiţional, pe provincii istorice: Moldova, Ardealul, Banatul, Muntenia şi Dobrogea. Dar după 1989, a apărut şi s-a dezvoltat şi o altfel de împărţire a ţării: după numele unor indivizi care au acaparat regiuni întregi din ţara prin afacerile lor oneroase. Afaceri care nu s-ar fi putut dezvolta  dacă nu ar fi beneficiat de suportul “logistic” esenţial al unor şefi ai administraţiilor locale, indiferent de culoarea politică pe care aceştia din urmă au avut-o. Fiecare regim politic de după 1989, fiecare guvern, din ’90 încoace, a avut, fără excepţie,  “ploşniţele” sale, în toate zonele ţării. După un timp, acestea şi-au cumpărat onorabilitatea, inclusiv prin făţuite dar ridicole “topuri ale bogaţilor” Continuând însă feudalizarea teritoriilor în care s-au înfipt în anii ’90. Din care nici măcar Justiţia nu reuşeşte să-i clintească. Ziarul de Investigaţii începe un serial despre acești adevăraţi “Naşi” regionali, poate mai puţin cunoscuţi dar extrem de puternici.

Regele afaltului din sudul Moldovei, abonat la banii publici

Începem serialul cu primul episod despre “regele asfaltului” din zona de sud a Moldovei, gălăţeanul Corneliu Istrate, principalul acţionar şi patronul grupului de firme Vega. Trebuie să amintim încă de la început ca redacţia noastră i-a trimis o listă de întrebări referitoare la toate aspectele dubioase ale afacerilor sale, la care nu a binevoit să răspundă. Sperăm că o va face înainte de apariţia următorului episod .
Corneliu Istrate se afla pe locul 55 în Top 300, cu o avere de aproximativ 175 de milioane de euro. În urmă cu 20 de ani, încă mai era salariatul Trustului de Construcţii din Galaţi. În urmă cu 17 ani şi-a făcut prima firmă şi între timp şi-a construit un imperiu prin lucrările executate pe bani publici. Prima firmă din grup este Vega 93 SRL Galaţi, înfiinţată pe 09.02.1993, care are un capital de 18,8 milioane RON. A urmat Climatec SRL Galaţi, înfiinţată pe 29.04.1997, cu un capital de 1,5 milioane RON. Apoi, în 1998, a cumpărat Citadina 98 SA Galaţi. Era de fapt fosta societate de Drumuri şi Spaţii Verzi a Primăriei Galaţi, care fusese trecută în portofoliul FPS şi rebotezata Citadina 98 SA. Cu doi ani înainte de privatizare, Consiliul Municipal Galaţi făcuse investiţii la „Drumuri şi Spaţii Verzi”, dotând societatea cu o modernă staţie de mixturi asfaltice, pentru asfaltarea mai ieftină a străzilor Galaţiului. Istrate a cumpărat Citadina 98 cu tot cu staţie şi a asfaltat el străzile din oraş, dar pe bani grei. La mijloc a mai fost şi o afacere imobiliară. „A cumpărat cu două miliarde o întreprindere şi a vândut terenul pe care erau serele cu 17 milioane de euro”, ne-a declarat una din surse, un om de afaceri „prăjit” de Istrate. Apoi, imperiul lui Istrate s-a mărit cu VIVA Company SRL, înfiinţată pe 11.04.2001, cu un capital de 7,5 milioane RON. Citadina 98 şi Viva sunt administrate de fiul său, Ionuţ Istrate. La Vega 93, Istrate deţine 62% din acţiuni. Controversatul om de afaceri Măricel Pacuraru, deţine 15% din acţiuni, iar influentul avocat gălăţean Alexandru Balan are 4% din acţiunile Vega 93. Alţi acţionari sunt Viorel Rascanu – 7,99%, Tincuta Sârbu – 7,99% şi Stefan Augustin-Remus – 2,99%. În 2008, Vega 93, care avea 1828 salariaţi a realizat un profit brut de 36.084.745 lei. În acelaşi an, Viva Company (137 salariaţi) avut un profit de 3.622.760 lei. Rudele sărace ale holdingului au terminat şi ele anul cu calificativul excelent, Climatec (135 salaraiati) cu 969.459 lei profit, iar Citadina 98 (49 salariaţi), cu un profit de 326.341 lei.
Vega 93, perla coroanei imperiului Istrate
Care e secretul unor asemenea profituri ? Vega 93 şi-a câştigat renumele de „firma cu abonament” la contractele cu statul, încredinţate fără licitaţie. A fost numită astfel, în urmă cu trei ani, de însuşi şeful Autorităţii de Control a Guvernului Tariceanu, Cristian David, care descoperise că Vega 93 obţinuse prin încredinţare directă, de la Direcţia Regională Constantă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), trei contracte de refacere şi consolidare a unor podete, diguri şi a sistemului rutier de pe unele drumuri naţionale. Valoarea celor trei contracte era de 13,78 milioane euro. “Majoritatea acestor contracte, pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii sau servicii de deszăpezire, au fost acordate firmelor Euroconstruct şi Vega 93 Galaţi, care au beneficiat de astfel de contracte însumând peste 20 milioane euro”, declara David. Cum se observa, Istrate reuşise să ia contracte mai mari decât “regii asfaltului” de la  Golden Blitz, Dan Besciu şi Sorin Vulpescu.
Legenda primului milion
Prima afacere serioasă a lui Corneliu Istrate a apărut la puţin timp de la înfiinţarea Vega 93. Tot în 1993 a fost înfiinţată şi Zona Liberă Galaţi. Era un teren pe malul Dunării, cu cota joasă, inundabil. Cu sprijinul decisiv al prefectului Nicolae Beuran, Corneliu Istrate a primit contractul de ridicare a nivelului terenului cu 1-2 m pe întreaga suprafaţă de 137 ha. Acea lucrare a fost mana cerească. Ce poate fi mai simplu decât să cari pământ. Bineînţeles că o astfel de lucrare putea fi făcută şi de unele din firmele de construcţii ale statului, care din lipsă de contracte se îndreptau spre faliment, dar şi falimentarea acestora era un schepsis, pentru că deveneau mai ieftine la privatizare. Nimeni nu ştie care a fost factura totală pentru înălţarea celor 137 ha, pentru că lucrările au durat mult. În 1997, Corpul de Control al Ministerului Lucrărilor Publice şi Administrării Teritoriului a descoperit mai multe nereguli şi afacerea de la Zona Liberă părea să capete conotaţii penale, dar graţie intervenţiei pe lângă ministrul Noica a deputatei PNŢCD de Galaţi Elena Iacob, fosta colega a lui Istrate la Trustul de Construcţii, povestea cu raportul de control a fost muşamalizata.
Hotelul „Vega”
Două dintre afacerile imobiliare ale Vega 93 au avut la baza preluarea afacerilor imobiliare ale fostelor societăţi de stat. Se spune că Istrate a reuşit să îi păcălească pe investitorii strategici din industria gălăţeana, adică anglo-indienii lui Laksmi Mittal, care a cumpărat Sidexul şi pe olandezii de la “Damen Shipyards Group”, care au cumpărat Şantierul Naval Galaţi. Bineînţeles că a reuşit asta cu sprijinul românilor aflaţi în funcţii cheie. Şantierul Naval (SN) Galaţi avea începuta construcţia unui hotel cu 12 nivele pe Faleza Dunării, în centrul oraşului. Mai precis, la “Valurile Dunării”. La momentul privatizării şantierului, în 1999, structura era ridicată până la ultimil etaj, lucrările fiind efectuate de Vega 93 a lui Istrate. Iniţial, pe când SN Galaţi era de stat, directorul şantierului, Ion Mocanu şi Istrate-Vega estimaseră că ridicarea hotelului va costa 1,5 milioane dolari. Imediat după privatizarea “Şantierului”, olandezii de la “Damen Shiyard” au aflat că îi va costa 2 milioane de dolari iar la final, factura prezentată de Istrate olandezilor a fost de 4 milioane de dolari. În aceste condiţii, olandezii s-au retras din afacere, l-au lăsat pe Istrate cu hotelul, iar pe directorul Ion Mocanu l-au pus pe liber. După unele surse, Mocanu s-a ales cu un procent din acţiunile hotelului. Hotelul “Vega” a fost inaugurat în primăvara lui 2004. La inaugurare, ministrul Turismului Dan Matei Agaton declara că este un hotel de 4 stele, dar Istrate i-a răspuns că îl prefera cu 3, ca să poată caza şi delegaţiile de la Bucureşti, care nu pot deconta la 4 stele. Adică, tot cu gândul la banul public. Hotelul cu 69 de apartamente, din care 5 matrimoniale, este administrat de fiica sa. Pe lângă hotel a fost anexat şi vaporaşul “Vega”, cu care clienţii hotelului pot face plimbări pe Dunăre. Ar fi de prisos să mai spunem că toţi bugetarii care merg în delegaţie la Galaţi se cazează la Vega.

Non combatul primarului, în avantajul Vega

În 1997, directorul general al Sidex, Dumitru Nicolae, devenit din anul 2000 primar al Galaţiului, a demarat construirea în Galaţi a şapte blocuri pentru salariaţii combinatului. Construcţiile au început, dar din lipsa fondurilor nu au fost finalizate. Unele erau ridicate până la etajul 9, altele doar în stadiul de fundaţie. În 2001, când au cumpărat Sidexul, AVAS-ul le-a dat indienilor de la Mittal Steel şi blocurile. Blocurile U3, U4 şi U5, situate pe Faleza Dunării, cu un total de 324 de apartamente, erau doar în stadiul de fundaţie. Acestea erau însa cele mai valoroase, datorită situării lor malul Dunării, priveliştea ridicând cu mult preţul unui apartament aici. Blocurile P6, PS1A şi PS1B, situate la inelul de rocada, cu un total de 232 apartamente erau ridicate deja, la “Inelul de Rocada”, o zonă foarte bună. La astea se adauga Blocul “Mioriţa”, cu 20 de apartamente duplex, situat pe strada Domnească, în centrul oraşului. Lui Lakshmi Mittal nu i-a sugerat nimeni că ar putea să încaseze din terminarea blocurilor şi vânzarea apartamentelor mai mult decât cele 70 de milioane date pe Sidex, aşa că noua administraţie indiană a combinatului a lăsat construcţiile în părăsire. După câţiva ani de nepăsare, în 2005, Consiliul Municipal a pus în aplicare legea şi a hotărât rechiziţionarea tuturor construcţiilor neterminate şi abandonate din oraş, inclusiv blocurile Sidexului. Fundaţiile blocurilor U3, U4 şi U5, de pe Faleza Dunării au şi intrat în patrimoniul CLM Galaţi prin hotărâre de consiliu, votata în unanimitate. Dar primarul Dumitru Nicolae nu a făcut mai nimic pentru că  hotărârea CLM Galaţi să fie pusă în aplicare şi din punct de vedere cadastral. Directorul indian al combinatului, Narendra Chaudary, a căzut în plasa ce i-a fost întinsa cu complicitatea primarului Galaţiului şi a vândut toate cele 7 blocuri lui Vega 93. Preţul a fost de un milion şi ceva de euro. Între timp, Vega a terminat toate cele 535 de apartamente. Cele din Blocul “Mioriţa” au fost unele vândute, altele închiriate de Vega 93 la tarife „de centru“. Spre exemplu, acolo s-a mutat Direcţia pentru Cultura, iar parterul a devenit showroom-ul unui dealer auto. Blocurile „P“ au devenit sediul birourlor firmelor din “Imperiul lui Istrate”, Vega 93, Viva Company şi Climatec. Spaţiile de la parter au fost închiriate RDS-ului, unei televiziuni şi unui dealer auto. Blocurile „U“ de pe Faleza Dunării au devenit noua zona de top a Galaţiului. Atracţia pentru briza Dunării şi priveliştea cu Munţii Dobrogei au vândut apartamentele de 2 camere la 100.000 euro. Cele cu 3 camere s-au vândut şi la 150.000. Un apartament cu trei camere, de 105 mp, a ajuns acum, la o revânzare la ananghie, pe vremuri de criză, la 120.000 euro. Din afacerea cu blocurile Sidexului, Vega 93 a câştigat câteva zeci de milioane de euro. Cel puţin 50.