Jurnalistul Ionel Iloae-foto Facebook

Update. ASIROM a revizuit cererea lui Ionel Iloae și a ajuns la concluzia că „oxigenoterapia” este tratament. Prin urmare, se încadrează în polița de asigurare medicală privată. Pentru ca acest lucru să se întâmple a fost nevoie de un adevărat „război”: petentul a realizat munca inspectorilor de asigurări și a fost nevoie de intervenția presei.

Ionel Iloae(46 de ani) susține cu documente medicale că vaccinul anti-Covid i-a produs tromboze. Astfel, a ajuns să nu se mai poată deplasa decât cu ajutorul cârjelor. Coșmarul lui Iloae a început treptat. După 30 de zile de la administrarea serului Pfizer, fostul jurnalist din Iași a fost nevoit să folosească bastonul, pentru a putea merge.

„După aproape o lună, într-o seară, am simțit înțepături inghinale, în zona articulațiilor. A doua zi n-am mai putut pune un picior în pământ. După câteva zile n-am mai putut pune nici al doilea. Am început să merg cu un baston, apoi cu două bastoane, apoi în cârje.

Diagnosticul este de necroză cap femural pe ambele picioare iar tratamentul alternativ e legat de oxigenoterapie în cameră hiperbarică. Nimeni nu garantează reușita, așa că mă aștept la abordarea clasică de operație de protezare”, a explicat Ionel Iloae.

ASIROM NU face diferența clară dintre „tratament” și ”recuperare medicală”

După șocul diagnosticului, Iloae se luptă și cu sistemul medical românesc. Compania ASIROM i-a respins decontarea cheltuielilor medicale pentru oxienoterapie, deoarece nu se încadrează la serviciile din contract.

Concret, inspectorii acestei companii susțin că oxigenoterapia este, de fapt, „recuperare medicală”, nu „tratament medical”.

Contactați de Ziarul de Investigații, reprezentanții Asirom spun că vor oferi un răspuns scris. Nu au putut să ne spună pe loc diferența dintre „tratament” și „recuperare medicală”

Agenția Națională a Medicamentului despre oxigenoterapie:Se numește „tratament”, dar nu este în protocolul de recuperare post Covid

„Prin oxigenoterapie hiperbară se înţelege un tratament cu 100% oxigen la presiuni de 1,4 ori mai mari decât cele ale presiunii atmosferice la nivelul mării (1 atm = 101,3 kPa = 760 mmHg). Din motive de siguranţă, presiunea în cadrul oxigenoterapiei hiperbare nu ar trebui să depăşească 3 atm. Oxigenul trebuie să fie administrat în camera hiperbară”, se menționează pe site-ul instituției mai sus amintite.

Pierduți în definiții. Oxigenoterapia, „tratament” sau „recuperare”

Totodată, se precizează că oxigenoterapia hiberabară nu este inclusă în protocolul pacienților post-Covid. Cu toate acestea, în definiția de mai sus este folosit cuvântul „tratament”. Mai exact, metodă de reducere/eliminare a simptomelor unei afecțiuni.

Este greu de crezut că ASIROM nu reușeste să respecte regulile de încadrare a serviciilor medicale pe care le oferă celor care vor să se asigure în mod privat. Dacă ar fi accepat să deconteze cheltuielile necesare pentru oxigenoterapie, Iloae ar fi primit suma de 1000 de lei. O ședință de oxigenetorapie costă aproximativ 400 de lei.

„Când medicii scriu în toate actele lor că eu am făcut TRATAMENT, care este argumentul pe baza căruia vii tu să spui că am făcut RECUPERARE și, prin urmare, nu acoperă polița așa ceva?!”, se întreabă jurnalistul Ionel Iloae.

Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF) a fost sesizată în acest caz.

„Ca asigurat de sănătate, am fost luat de prost”

Pe site-ul Casei Naționale de Asigurări se menționează doar criteriile pentru acordarea echipamentelor medicale necesare oxigenoterapiei: Acestea se acordă celor care suferă de BPOC, apnee și alte afecțiuni respiratorii.

„Ca asigurat de sănătate, ca om care dă cu cardul în casa de asigurări din care fură politicienii, mi-am imaginat că pot deconta măcar investigațiile. Sigur că am fost luat de prost”, a explicat jurnalistul ieșean.

Un diagnostic similar a primit și președintele Federației Sindicaliștilor din Silvicultură – Silva, Silviu Geană, după ce s-a vaccinat cu Johnson, scrie activenews.ro. Ziarul de Investigații a demarat propria anchetă în acest caz.

România nu raportează, în mod oficial, efecte adverse necunoscute sau decese din cauza vaccinului anti Covid.

Citește și: „Valul patru” al pandemiei:„Noi ne vaccinăm, știe să ne spună cineva, dacă nu riscăm mai mult?!”. Reportaj în centrele de vaccinare din Capitală

Articolul precedentBudăi caută soluții pentru sprijinirea, în continuare, a pensionarilor. Dar nu acum, ci mai aproape de 1 aprilie
Articolul următorItalia impune test negativ obligatoriu pentru toţi călătorii care sosesc din UE
Pasionată de cuvinte, inspirată de oameni liberi în gândire. Pun întrebări incomode și detest ideile „împrumutate”