Rareș Hopincă, prefectul Municipiului București, a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că instituția pe care o conduce solicită în instanță cer anularea retrocedării Parcului IOR.
La conferința de presă organizată la „firul ierbii” – respectiv în parc, a fost prezent inclusiv primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, care a subliniat că prefectul „răspunde apelului comunității Sectorului 3 pentru salvarea celor 12 ha ce au fost retrocedate în 2005 prin decizie de Primar General. Dreptatea este de partea noastră și am încredere că vom reuși să recuperăm acest teren, parte a Parcului IOR, ce nu trebuia niciodată retrocedat”.
Prefectul Municipiului București și primarul Negoiță au susținut conferința de presă comună chiar în zona retrocedată a Parcului IOR, explicând faptul că Dispozițiile de Primar General Nr. 4333/ 18.05.2005 și 4334/ 18.05.2005 au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale aplicabile.
În anul în care au fost semnate dispozițiile la care se face referire, „pixul” de primar general era a lui Adriean Videanu. Membru PDL, inginerul/ om de afaceri a condus Primăria Capitalei din aprilie 2005 și până în iunie 2008.
„În urma analizei celor două Dispoziții privind retrocedarea terenului din Parcul IOR, am decis să cer instanței anularea acestora și redarea terenului în domeniul public al Municipiului București. În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce privește întocmirea și aprobarea celor două Dispoziții.
Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată și cer instanței să constate că retrocedarea a fost abuzivă. Terenul face parte dintr-o suprafață de 767 de hectare de teren arabil, rămase în proprietatea lui Ivan Grgueff după Reforma Agrară din 1921. Suprafața avea să fie expropriată în condițiile legii de Reformă Agrară Nr. 187 din 1945 – fiind teren arabil, de la cetățeanul menționat anterior și Elena Catacuzino, trecând astfel în proprietatea statului român. Fiind teren arabil, această parcelă nu putea fi retrocedată în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, ci trebuia, eventual, să facă obiectul unei cereri pe Legea Fondului Funciar Nr. 18 din 1991.
Mai mult decât atât, după intrarea în proprietatea statului român, terenul a fost amenajat ca parc și a fost în permanență parte a domeniului public al Municipiului București. Este evident că acest teren nu putea fi retrocedat în forma și pe baza procedurii aplicate la emiterea Dispozitiilor 4333 si 4334 din 2005”, se explică într-o postare a prefecturii.
Totodată, conform aceleiași surse, Rareș Hopincă a invitat grupurile de initiativă civică și organizațiile neguvernamentale interesate să facă cerere de intervenție în dosar, „dacă există elemente suplimentare care pot fi evidențiate instanței și care să ducă la revenirea terenului în domeniul public al Municipiului București”.
