Angajații din educație vor beneficia în medie, din 1 iulie, de o creștere de “65 de lei net pentru fiecare salariat”, sumă considerată drept “o altă formă de umilire a personalului din educație”, acuză cele trei mari organizații sindicale din educație. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“. Sindicaliștii condamnă ferm atitudinea Executivului care a refuzat orice formă de dialog social, după protestul organizat pe 25 mai în fața sediului Guvernului României.

Liderii celor trei sindicate amenință că vor declanșa proteste de amploare în septembrie.

În comunicatul de presă al sindicatelor , se arată că, deși “a trecut deja o săptămână de la protestul din Piața Victoriei (…), niciun oficial cu putere de decizie nu a răspuns solicitărilor noastre. Această situație este un semnal pentru întreg personalul din educație, care traduce lipsa implicării guvernamentale în indiferență, batjocură sau rea-credință”. Dacă reprezentanții Guvernului nu vor invita federațiile sindicale la negocieri și nu vor găsi soluții la cerințele prezentate, în luna septembrie vor fi declanșate ample acțiuni de protest”, susțin sindicaliștii.

„În ciuda mult trâmbițatelor majorări salariale anunțate de coaliția de guvernare, angajații din educație vor primi, în realitate, începând cu data de 1 iulie 2022, doar o pătrime din diferența rămasă de acordat, ceea ce însemnă, în medie, 65 de lei net pentru fiecare salariat. Această sumă reprezintă o altă formă de umilire a personalului din educație! Opinia publică trebuie să știe că aplicarea integrală Legii salarizării nu ar acoperi nici măcar jumătate din rata inflației reală, motiv pentru care, cu legitimitate, salariații din învățământ solicită Guvernului României ca, pe lângă aplicarea integrală a Legii 153/2017, să aplice și o indexare a salariilor, așa cum procedează guvernele din țările unde există interes ca populația să fie protejată, astfel încât să fie acoperită creșterea alarmantă a prețurilor!’, se arată în comunicatul de presă transmis de către sindicaliști.

Preocuparea statului față de educația românească, manifestată doar la nivel declarativ

Situația dezastruoasă a învățământului românesc, care este subfinanțat de ani de zile, a fost evidențiat și de raportul publicat săptămâna această de fundația Friedrich Ebert Stiftung, bazat pe un sondaj realizat la finalul anului trecut în România. Potrivit acestui studiu, atât sistemul de educație, cât și cel de sănătate au fost constant subfinanțate de stat, până la punctul în care se poate vorbi despre acestea că fiind caracterizate de subdezvoltare cronică. Deși societatea a ajuns la un acord privind importanța educației drept una dintre principalele soluții pentru multe probleme cu care se confruntă țara, consensul “nu se regăsește întotdeauna și în acțiunile principalilor actori din sistemul educațional, astfel încât o parte dintre problemele care afectează învățământul românesc se perpetuează și se agravează de la an la an”, se mai arată în studiu.

Investițiile în educație, considerate drept o prioritate de români

Cele mai importante probleme existente în învățământul românesc sunt inegalitatea de acces la educație în funcție de mediul rezidențial și de avere, subfinanțarea cronică a învățământului și cercetării, lipsa de predictibilitate în ceea ce privește funcționarea sistemului de învățământ și un deficit important de personal calificat. Educația este domeniul unde cei mai mulți dintre români doresc ca statul să crească nivelul cheltuielilor (93% dintre respondenți), urmată de sănătate (91,5%). “Sprijinul masiv pentru o finanțare crescută a bunurilor publice, precum educația și sănătatea, face necesară o dezbatere la nivel politic și societal despre prioritățile alocărilor bugetare ale României. Politicile publice trebuie să aibă în vedere atât performanța slabă și finanțarea redusă ale sistemului de sănătate și sistemului de educație, cât și așteptările populației, care converg în direcția unui consens privind nevoia de creștere a cheltuielilor guvernamentale pentru aceste două sectoare”, concluzionează raportul.

Investiție „de geniu” din partea Primăriei Capitalei: Tramvaie care nu se potrivesc pe linia 41

Articolul precedentFostul director al Muzeului Luvru, acuzat de trafic de antichități egiptene și spălare de bani
Articolul următorPolițist acuzat de furt și cercetat disciplinar după ce a fost prins la furat într-un magazin