Nicușor Dan, referendumul și mitul competenței: când primarul devine un „monstru” administrativ

Autor

-

14 noiembrie 2024

Nicusor Dan - Foto Ziarul de Investigații

Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, vine cu o idee aparent simplă: un referendum care să schimbe repartizarea bugetelor între Primăria Generală și sectoare, dublată de o centralizare a autorizațiilor de construire. În teorie, scopul ar fi eliminarea haosului administrativ din Capitală, punând capăt problemelor care lasă Bucureștiul ancorat într-o birocrație perpetuă. Realitatea, însă, este mult mai încurcată. Vom crea un „monstru” dacă acest referendum va trece și va fi aplicat în forma propusă.

„Administrația eșuată” a lui Nicușor Dan: promisiuni, scuze și lipsa rezultatelor, dar…referendum

Înainte de a-i oferi și mai multă putere, să analizăm bilanțul lui Nicușor Dan. De la preluarea primului mandat, principalele sale promisiuni au rămas în aer. Problema termoficării, în plină iarnă, continuă să afecteze zeci de mii de locuințe. Bucureștenii îngheață în case, iar soluția propusă de Nicușor Dan sunt reparații „programate”, care se tot amână și dau capitala pe mâna frigului an de an. Termoenergetica, în loc să devină salvarea rețelei de termoficare, este un eșec costisitor care „mănâncă” bugetul primăriei fără rezultate.

Dincolo de termoficare, rămâne problema traficului. Se vorbea despre parcări subterane, piste de biciclete, soluții pentru decongestionarea intersecțiilor majore. După primul mandat, Bucureștiul este același furnicar haotic, cu benzi marcate pe jumătate, fără alternative reale și eficiente pentru transport și fără vreun plan concret implementat. Fiecare an în plus de stagnare amplifică problemele, iar fiecare nouă propunere de „modernizare” rămâne blocată între rapoarte și justificări.

Referendumul: între centralizare și concentrarea riscurilor

Referendumul propus de Nicușor Dan prevede ca bugetul orașului să fie gestionat mai degrabă de Primăria Generală, nu de sectoare, iar eliberarea autorizațiilor de construire să fie a unui singur om. Iar acest om să fie nimeni altul decât Nicușor Dan! Această idee, la prima vedere, ar rezolva aparent conflictele între primarul general și primarii de sector, mai ales când vine vorba de planificare urbană sau de atribuirea bugetelor pentru proiectele mari. Însă există și reversul medaliei.

Într-un oraș ca Bucureștiul, unde corupția administrativă și interesele de culise își fac loc pe toate palierele, o astfel de măsură ar concentra o putere uriașă în mâinile unui singur om. Fără mecanisme eficiente de control și transparență, centralizarea riscă să ducă la abuzuri și la decizii luate arbitrar, departe de interesele reale ale cetățenilor. Un astfel de sistem nu doar că nu va soluționa problemele structurale, ci le va acutiza, întrucât această distribuție a resurselor financiare nu ține cont de nevoile specifice fiecărui sector.

În plus, istoria recentă a mandatului lui Nicușor Dan arată o incapacitate cronică de a implementa măsuri coerente și eficiente pentru București. În loc să se ocupe de problemele stringente, primarul alege lupte sterile, propunând referendumuri costisitoare ca soluție pentru haosul de la nivelul autorizațiilor. A încerca să rezolvi o problemă prin suprapunerea altor complicații birocratice este echivalent cu a trata o rană infectată doar acoperind-o.

Nicușor Dan și mitul competenței: un exemplu de „impotență administrativă”, dar…referendum

Un alt capitol la care primarul Bucureștiului a eșuat este atragerea fondurilor europene. În loc să exploateze oportunitățile oferite prin programele UE pentru dezvoltare urbană, Nicușor Dan a rămas captiv în neputința administrativă a unui mandat fără rezultate palpabile. În mod paradoxal, edilul continuă să se autodefinească drept „reformatorul” Capitalei, în ciuda unui bilanț care demonstrează opusul: lipsa proiectelor majore finalizate și o gestionare bugetară tot mai deficitară.

În acest context, a-i oferi și mai multă putere ar fi ca și cum a-i da unui copil puterea lui Superman! Primarul Capitalei a demonstrat că nu poate face față provocărilor Bucureștiului, iar o centralizare a autorizațiilor sub Primăria Generală riscă să creeze un colaps al funcționării urbane.

Și totuși…referendum?

CTP s-a decis – îl va alege „pe acela care va avea cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să ajungă în turul 2”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 noiembrie 2024

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu renunță la ideea sa inițială, de a-l vota la prezidențialele din 24 noiembrie pe liderul UDMR Kelemen Hunor.

CTP a mai cântărit o dată situația, în lumina celor întâmplate luni seară, când liderul AUR George Simion a apărut neinvitat la dezbaterea electorală și a cam „bulversat” formatul emisiunii.

Și, din ce explică CTP într-o analiză, liderul AUR a căpătat astfel o și mai mare admirație și, implicit, s-au mai adăugat niște voturi.

De aceea, arată jurnalistul, va apela la „votul util”, în ceea ce îl privește aceasta însemnând să voteze contracandidatul care are cele mai multe șanse de a ajunge în turul 2, alături de Marcel Ciolacu. Pentru că, în acest moment – subliniază CTP, „din buzna șefului AUR în emisiunea de la A3 pentru votanții săi” rămâne doar că „Simion s-a dus peste ei!”.

În ceea ce îl privește, jurnalistul a punctat că gestul liderului AUR se interpretează de fapt altfel: „G. Simion minte porcește la scenă deschisă sau că e omul rușilor”. Și, mai mult, în emisiune are fi fost un „penibil monstruos” „în care s-au bălăcit reprezentanții candidaților și moderatorul, căutând fie să stoarcă niște audiență, fie să dea fiecare cu Simion în ceilalți, nu îi va șterge vreun vot lui G. Simion – dimpotrivă”.

„Prin urmare, mă văd nevoit să renunț la votul pentru dl Kelemen Hunor și, lăsând la o parte obiecțiile pe care le am în legătură cu fiecare candidat, să-l votez, după o socoteală făcută la rece, pe acela care va avea cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să ajungă în turul 2, caz în care aș fi silit să-l votez pe M. Ciolacu.

Mai explic încă o dată ce efect are anularea buletinului de vot în cabina de vot. Nu e același lucru cu a nu te prezenta la secția de votare. Căci votul anulat se adună la cifra de prezență. Cu cât prezența la alegeri e mai mare, cu atât candidatul care câștigă va avea un mandat de președinte mai puternic – una e să câștigi cu 60% prezență și alta cu 35%. Deci, anulându-vă buletinul de vot, întăriți decizia luată cu majoritate de cei care au pus ștampila pe un nume sau altul”, scrie CTP.

Ciolacu n-ar mai vrea ca foștii președinți ai României să fie chiriași de „lux” ai statului

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 noiembrie 2024

Continuă discuțiile vizavi de locuința de lux care i s-a pregăti lui Klaus Iohannis pe Aviatorilor, grație demersurilor Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

În plus, ultimile noutăți sunt și că PSD a cerut formarea unei comisii de anchetă privind cheltuielile președintelui Klaus Iohannis cu deplasările sale, Marcel Ciolacu opinând că este „un fel de T0 în politica românească”.

Așa că, aflat într-o vizită la Londra, premierul Marcel Ciolacu a fost chestionat din nou în privința acestui subiect încă „fierbinte”, dar și asupra măsurilor pe care le-ar lua în ceea ce privește transparența cheltuielilor făcute de și pentru Administrația Prezidențială.

„Poate ar trebui și noi un pic să ne schimbăm. (…) Vrem o lume nouă cu reguli vechi, vrem o lume pentru niște tineri care schimbă lumea cu gândirile noastre vechi. Spuneți-mi și mie de ce statul român trebuie să aibă în proprietate case pentru foștii președinți?

Statul român are obligația de a pune la dispoziția unui fost președinte un spațiu locativ. De ce nu închiriază un apartament într-un cartier cu pază? De ce trebuie să amenajăm anumite locuințe sau imobile ale statului?

De ce nu avem foarte clar: aceea este locuința prim-ministrului, indiferent dacă ai locuință în București sau n-ai locuință, aceea e locuința președintelui și în viitor, când nu mai ești președinte, este această obligație în legislație și nu trebuie să-ți construiesc o casă după cum ți-o dorești. Închiriază statul o anumită locuință. (…)

Reședințele primului ministru, reședința președintelui trebuie să fie proprietate a statului român, fiindcă suntem vremelnici în funcție. Dar, dacă ai o lege și-ți conferă acest drept, ca după ce nu mai ești președinte, ai această opțiune, că poți să n-o ceri, poți să nu soliciți această opțiune de la stat.

De ce trebuie eu, stat, să cumpăr pentru fiecare președinte locuințe că n-am înțeles? Credeți că se mai întâmplă undeva în lume acest lucru?”, și-a explicat viziunea premierul Ciolacu.

Iar în fața reporterilor, Ciolacu a făcut și un soi de promisiune. Într-un exercițiu de imaginație – dat fiind că până la finele anului se predă ștafeta pentru fotoliul de la Cotroceni, Marcel Ciolacu a asigurat că „dacă voi fi ales președintele României, eu voi schimba aceste lucruri. (…) Cât de curând. Dar presupun că după votul românilor”.

Mai ales că, din punctul său de vedere, nu ar trebui ca sumele care sunt cheltuite lunar de și pentru președintele statului să fie la „secret”. Însă, din ce a explicat liderul PSD, premierul are atribuții limitate în ceea ce privește măsurile care pot fi luate în acest moment pentru a schimba destinația oricărei locuințe aflate în administrarea RA-APPS:

„Nu trebuie să inițieze premierul. Acest lucru e un demers făcut prin SPP, Serviciul de Protecție și Pază, prin Secretariatul General al Guvernului. Dacă Secretariatul General al Guvernului inițiază un astfel de demers, pentru că ei au obligația să pună la dispoziție…

Dar v-am spus: de ce trebuie să ai o locuință într-o casă a statului, unde statul să fie proprietar? (…)

Eu nu sunt șef la SPP. Înțelegeți cum se aplică legea. SGG-ul pune în aplicare ce solicită SPP-ul! Haideți să nu încălecăm atribuțiile”, a mai punctat premierul Ciolacu.

1.500 de euro, „prețul” pentru o liberare condiționată în Bistrița Năsăud

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

14 noiembrie 2024

penitenciar bistrita — Sursa: Google maps

Un polițist care asigura paza la Penitenciarul Bistrița a fost reținut după ce a solicitat bani pentru a pune o „vorbă bună” pentru o liberare condiționată.

Nu doar că a solicitat, ci a și primit suma respectivă, iar acum este acuzat de trafic de influență.

Reprezentanții Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bistrița – Năsăud detaliază că probele ar fi clare, mai ales că agentului de poliție i s-a organizat un flagrant.

Și, în urma acțiunii, omul legii a fost reținut „pentru 24 de ore sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență”, iar mai departe, instanța a fost solicitată să decidă dacă acesta va fi sau nu arestat preventiv.

„Ofițerii de poliție judiciară, la delegarea și sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud au realizat prinderea în flagrant a unei persoane cercetată pentru trafic de influență.

În fapt, un agent de poliție penitenciară în cadrul Penitenciarului Bistrița a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 1.500 de euro pentru a interveni pe lângă organele judiciare, în vederea eliberării condiționate a unei persoane deținută în penitenciarul menționat”, menționează DGA.

Klaus Iohannis PNL-istul, 10 ani de huzur la 5* ultra all-inclusive

Autor

Sorin PREDA

-

13 noiembrie 2024

Klaus Iohannis în Kenya - Foto presidency.ro

Klaus Iohannis a preluat mandatul de președinte al României pe 21 decembrie 2014, în urma unei campanii bazate pe promisiunea unei „Românii a lucrului bine făcut„. În loc de realizări concrete, cei zece ani ai mandatului său au fost marcați de o serie de eșecuri, de scandaluri și de acuzații penale, culminând cu un bilanț profund dezamăgitor pentru o mare parte a României. Iată o cronologie a principalelor nereușite ale lui Klaus Iohannis și a controverselor care l-au înconjurat.

2014-2015: Un debut marcat de pasivitate și scandaluri imobiliare

Încă de la începutul mandatului, Iohannis a fost criticat pentru lipsa de implicare în problemele urgente ale României. În timp ce criza refugiaților izbucnea la nivel european, iar în România începeau proteste împotriva corupției, președintele a rămas într-o stare de inacțiune profundă.

Pe lângă această pasivitate, Klaus Iohannis s-a confruntat cu controverse majore legate de achiziționarea a șase imobile în Sibiu. Criticii săi l-au acuzat că ar fi obținut proprietățile prin practici discutabile, fără a oferi explicații clare. În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a investigat posibilele conflicte de interese, însă dosarul a fost clasat, alimentând și mai mult speculațiile că președintele beneficia de protecție și de tratament preferențial.

2016: Tragedia Colectiv și gestionarea deplorabilă a unei crize naționale

Anul 2016 a adus în prim-plan incompetența administrației în gestionarea crizelor, odată cu incendiul devastator de la Colectiv din octombrie 2015. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, revoltați de corupția și de nepăsarea autorităților care au permis funcționarea ilegală a clubului. Klaus Iohannis a fost acuzat de o reacție întârziată și de lipsa de empatie față de victimele tragediei.

În urma demisiei premierului Victor Ponta, Iohannis a decis numirea unui guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Mulți au considerat decizia drept o înlocuire de fațadă, care nu rezolva problemele structurale și lipsite de legitimitate democratică. Pentru mulți, această numire a fost încă un exemplu al pasivității și superficialității președintelui.

2017: Eșecul opoziției față de OUG 13 și înfruntările cu PSD

Ianuarie 2017 a marcat un alt moment critic. Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu a emis Ordonanța de Urgență 13, o modificare la legislația penală care slăbea lupta împotriva corupției. Această ordonanță a declanșat cele mai ample proteste din România postcomunistă. Deși a ieșit în stradă în semn de solidaritate, Iohannis a fost criticat pentru lipsa de fermitate și pentru eșecul de a gestiona conflictul în mod decisiv.

Președintele a fost incapabil să medieze conflictele între instituțiile statului, iar relația tensionată cu PSD a produs blocaje administrative și legislative. Deși a promis lupta împotriva corupției, incapacitatea lui de a interveni eficient a dus la pierderea încrederii în președinție.

2018: Conflictul cu justiția și înfrângerea în fața CCR

În 2018, Iohannis a încercat să o apere pe Laura Codruța Kövesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), refuzând să semneze decretul de revocare cerut de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Această decizie a dus la un conflict deschis între președinte și Curtea Constituțională, care l-a obligat să o revoce pe Kövesi.

Refuzul inițial al lui Iohannis a fost văzut de unii drept un gest de susținere a justiției, însă înfrângerea sa în fața CCR a demonstrat limitele influenței sale. Criticii au considerat că lipsa unei poziții clare și neechivoce a compromis încrederea în capacitatea sa de a apăra independența sistemului judiciar.

2019: Eșecul aderării la Schengen și ratarea promisiunilor în politica externă, marca Iohannis

În 2019, Klaus Iohannis nu a reușit să obțină aderarea României la spațiul Schengen, deși acest obiectiv fusese intens promovat. În ciuda promisiunilor și a negocierilor, România a fost respinsă, iar președintele a fost criticat pentru lipsa de eficiență și pentru absența unei strategii clare.

Acest eșec a demonstrat o slabă capacitate de negociere la nivel european, punând sub semnul întrebării politica externă a României sub conducerea lui Iohannis. Neputința sa de a convinge partenerii europeni că România a făcut progrese reale în reformarea justiției și în lupta anticorupție a adăugat o nouă dezamăgire la bilanțul său.

2020: Pandemia COVID-19 și gestionarea catastrofală a unei crize sanitare

Pandemia COVID-19 a scos la iveală noi deficiențe ale ”conducerii” lui Klaus Iohannis. Comunicarea defectuoasă și lipsa de coordonare cu Guvernul au lăsat România într-o stare de confuzie și frustrare. Deciziile inconsistente, restricțiile impuse fără explicații clare și lipsa unui plan coerent au alimentat nemulțumirea populației.

Pentru mulți români, Iohannis a arătat o crasă lipsă de empatie față de cei afectați de pandemie și de criza economică rezultată. Criticii au considerat că măsurile impuse nu erau susținute de o comunicare eficientă, iar președintele părea complet deconectat de la realitatea cetățenilor.

2021: Criza politică și căderea Guvernului Cîțu alimentate de Klaus Iohannis

Anul 2021 a adus o nouă criză politică, generată de demiterea Guvernului condus de Florin Cîțu prin moțiune de cenzură. În loc să medieze și să gestioneze criza într-un mod constructiv, Klaus Iohannis a fost acuzat că a contribuit la instabilitatea politică prin sprijinul său pasiv pentru Cîțu.

Această situație a dus la o instabilitate accentuată, întârziind implementarea reformelor necesare. Incapacitatea lui Iohannis de a asigura coeziunea coaliției și de a rezolva conflictele interne a subminat încrederea publicului în capacitatea sa de a conduce.

2022: Dezinteres total față de problemele economice și sociale

Pe fondul inflației galopante și al scăderii nivelului de trai, Klaus Iohannis a fost acuzat de o lipsă de implicare totală în problemele economice și sociale ale țării. Președintele părea deconectat de la dificultățile cotidiene ale românilor, iar criticii săi au evidențiat lipsa de soluții și dezinteresul său față de situația precară a sistemului de sănătate și educație.

Pentru mulți, acest an a fost exemplul clar al unui președinte care și-a pierdut orice legătură cu poporul, ilustrând perfect nepăsarea și pasivitatea care au caracterizat întregul său mandat.

2023: Scandaluri pe cheltuieli prezidențiale și totala lipsa de transparență din partea lui Klaus Iohannis

În 2023, Klaus Iohannis s-a confruntat cu acuzații grave legate de cheltuielile Administrației Prezidențiale. Deplasările externe și cheltuielile publice exagerate au generat furia publicului, iar lipsa de transparență în prezentarea acestor costuri a alimentat suspiciunile de abuz în serviciu.

Societatea civilă și presa au cerut investigații, iar acuzațiile de posibile abateri au dus la plângeri penale împotriva sa. Pentru mulți, aceste scandaluri au demonstrat o lipsă de respect pentru fondurile publice și o decuplare aproape totală de la responsabilitatea pe care funcția sa o implică.

2024: Probleme penale pentru Klaus Iohannis și un final de mandat dominat de acuzații

În 2024, finalul mandatului lui Klaus Iohannis este dominat de scandaluri legale și de o investigație reînnoită asupra achizițiilor sale imobiliare. Suspiciunile că ar fi obținut unele proprietăți prin falsuri în acte revin în atenție, iar procurorii investighează din nou documentele legate de achiziția unor imobile din Sibiu.

Totodată, sunt în desfășurare anchete pentru abuz în serviciu legate de cheltuielile din Administrația Prezidențială. Iohannis încheie astfel un mandat marcat de promisiuni neîmplinite, de pasivitate în momente de criză și de scandaluri juridice.

Aceasta este imaginea unui președinte care a promis o Românie a lucrului bine făcut, dar a lăsat în urmă dezamăgiri, scandaluri și acuze penale.

Liderul PNL: „Există o temere faţă de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 noiembrie 2024

Nicolae Ciucă, lider al PNL și totodată candidatul formațiunii la prezidențiale, este în continuare sigur că are șanse reale de a intra în turul 2.

În condițiile în care majoritatea sondajelor realizate îl plasează pe Ciucă departe nu doar de locul 2 în intenția la vot, ci și, automat, de accederea în turul 2, acesta crede în continuare că totul este o „făcătură”.

Aseară, la România TV, liderul PNL a explicat că este vorba despre o strategie a adversarilor și nimic mai mult, vorbind despre sine la persoana a doua:

„Există o temere faţă de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă”, a subliniat acesta.

Momentan, cert este doar că liderul PSD Marcel Ciolacu are toate șansele reale de a intra în turul 2, mai rămâne de văzut pe cine vor trimite românii, la vot, alături de acesta. Sondajele nu îl au în vedere pe Ciucă, deși liberalii au făcut front comun și îl ridică în ochii opiniei publice. Ba chiar se fac apeluri repetate către mulți contracandidați să se retragă din cursă și să îl susțină pe Ciucă, pentru a se ajunge la un „vot util”.

În ceea ce îl privește, Nicolae Ciucă a explicat aseară planul său pentru România şi atu-urile cu care speră să ajungă în finală şi apoi la Cotroceni.

„Mă bucur că sunt sondaje care mă dau în afară, înseamnă că există o temere față de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă. Eu mi-aș dori să mă dea pe locul 14. Atunci s-ar mobiliza toți primarii, tot PNL. (…)

Aici nu e vorba doar de mine. În spatele meu este un sprijin al tuturor primarilor, care sunt convins că înțeleg necesitatea de a duce mai departe ce am realizat până acum”, a explicat liderul PNL pentru sursa citată.

Totodată, acesta s-a declarat „absolut convins” că îl poate „bate” pe Ciolacu în turul 2, ba chiar „la scor mare”:

„Am curajul sa merg la o confruntare cu Ciolacu, oricând. (…) Eu generez încredere, oamenii vin la mine, vorbim. Despre asta este vorba, emoția nu se arată doar la TV. Putem în seara asta să generăm emoție, dar asta nu m-ar face pe mine câștigător”.

Ciucă și-a făcut calcule inclusiv în ceea ce privește faptul că PNL va fi în măsură să aleagă cu cine va face o majoritate în Parlament, în contextul în care ar câștiga cele mai multe voturi în alegeri, așa că a declarat că se va alia „cu celelalte partide de dreapta”.

Presa austriacă titrează că acest stat va „deschide” drumul României și Bulgariei în Schengen

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 noiembrie 2024

Vești bune din Austria, via publicația kurier.at, care titrează că se ia în considerare „deschiderea” dumului României și Bulgariei spre Schengen.

„Blocada Austriei împotriva extinderii zonei Schengen este de așteptat să fie ridicată în primăvara anului 2025”, precizează sursa citată, existând și o serie de explicații pentru această opinie.

Referiri în articolul menționat se fac totuși la opinia pe care o au despre accederea completă în Schengen pe care o au oficialii români, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, se dă de înțeles că vin anumite presiuni spre Austria de la Uniunea Europeană, după ce acest stat membru a spus „Nu”:

„Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, (…) și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția încăpățânată a Austriei cu privire la această problemă. Dar acum pare să fie o înțelegere încheiată la Bruxelles și Viena: Austria renunță la veto și deschide calea celor două state membre UE.

La o întâlnire de la Budapesta din 22 noiembrie, găzduită de Ungaria, care deține în prezent președinția UE, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, se va întâlni cu omologii săi din România și Bulgaria. Acolo urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria trebuie să le finalizeze pentru a deveni în sfârșit membre Schengen.

Acest lucru este de așteptat să se întâmple în primăvara lui 2025. Cel puțin așa cred reprezentanții de vârf ai guvernului României. Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: în special, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și întoarcerea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.

Ei sunt în mod clar pe „calea cea bună”. De asemenea , de la Bucureşti şi europarlamentarii români s-a raportat că au ajuns în sfârşit la ultima linie a drumului spre aderare”, mai arată sursa citată.

România nu este totuși ținută în afara acestui spațiu de liberă circulație. De la finele lunii martie, în țara noastră au fost eliminate controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Aceasta înseamnă că verificările efectuate sunt substanțial simplificate, în ceea ce privește timpul necesar pentru procedurile privind stabilirea identității și starea legală a persoanelor.

Simion, în căutare de capital: A dat buzna în studioul unde avea loc dezbaterea electorală

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 noiembrie 2024

George Simion, liderul AUR și candidat la prezidențiale, a ținut musai să fie din nou în centrul atenției.

Aseară, acesta efectiv a dat buzna în sala Parlamentului României, acolo unde Antena 3 organiza o nouă dezbatere electorală, cu susținătorii a patru candidați la alegerile prezidențiale.

Sub pretextul că nu ar fi fost invitat recent să participe la astfel de dezbateri, Simion a considerat că își poate face apariția pur și simplu. A anunțat totuși într-un live că se îndreaptă spre „locul faptei”, acesta fiind de altfel primit în studioul amenajat.

Cu toate acestea, în live-ul de dinainte de a intra, Simion a încercat să inducă ideea că nu va fi primit. Iar odată ajuns în studio, Simion nu a schimbat chiar total agenda discuțiilor. A fost într-adevăr în prim plan, însă a fost asaltat cu întrebări, vizavi de colaborarea cu serviciile de informații rusești și cu faptul că are interdicție să intre în două state – Republica Moldova și Ucraina. Ceea ce se discutae și înainte, în lipsa sa.

„Nu am venit peste voi”, a spus Simion când a ajuns lângă moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea. „Am venit invitat” – a explicat acesta, deși anterior afirmase că nu fusese invitat să participe. Greu de înțeles.

Însă în studio, George Simion a scris cu mânuța sa pe o foaie că nu este „omul” serviciilor străine, ba chiar și-a luat un angajament, semnat. Mai precis, acesta a dat în scris că nu s-a întâlnit niciodată cu ofițeri ruși și că dacă vor apărea dovezi în acest sens se va retrage din cursa pentru Cotroceni.

„Semnez, nu e problemă. Dacă apar fotografii și clipuri video care nu sunt false, vă dați seama că mă retrag. Dar nu există așa ceva. Cineva care este racolat de o putere străină, cum cred că sunt mulți dintre politicienii de la noi, trebuie să plece”, a spus acesta.

Simion nu a oprit nicio clipă live-ul, iar când a plecat, a ținut să explice din nou că dreptatea e la el.

„N-a fost greu”, a spus apoi Simion. „Nu sunt fricos, asta trebuie să înțeleagă ei. Eu nu sunt laș și nu sunt leneș. Și candidații lor sunt și lași, și leneși”, a mai spus liderul AUR.

Comunicat de presă – Liderii proiectului COMFORTage se reunesc pentru a dezvolta soluții inovatoare de prevenire și gestionare a demenței și fragilității

Autor

Redacția

-

12 noiembrie 2024

În cadrul unui efort coordonat la nivel european, liderii proiectului Horizon Europe COMFORTage – Prediction, Monitoring and Personalized Recommendations for Prevention and Relief of Dementia and Frailty – se reunesc în perioada 13-15 noiembrie la București pentru a avansa soluțiile menite să sprijine prevenirea și gestionarea demenței și fragilității în rândul adulților vârstnici.

Evenimentul va fi deschis de doamna Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președintele Fundației Ana Aslan Internațional și domnul George Manias, coordonatorul proiectului ComfortAge și va avea loc la Hotel Marshal Garden (Calea Dorobanților nr 50B, sector 1, București), în intervalul 09:00-18:00.

Proiectul COMFORTage reunește un consorțiu de 39 de parteneri din 12 țări, incluzând experți din domenii precum medicină, științe sociale, tehnologie și inovare digitală. Scopul comun este dezvoltarea unor soluții integrate, centrate pe oameni și susținute de comunitate, pentru prevenirea, monitorizarea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de demență și fragilitate.

La întâlnirea membrilor consorțiului se va discuta despre progresele realizate, se vor împărtăși perspective și se vor consolida planurile de implementare a tehnologiilor inovatoare și a intervențiilor personalizate. De asemenea, se vor analiza rezultatele preliminare ale unor studii pilot și se vor pune bazele pentru extinderea inițiativelor la nivelul comunităților locale din întreaga Europă.

„COMFORTage este o inițiativă ambițioasă și necesară care răspunde unei nevoi stringente în societatea noastră – aceea de a sprijini îmbătrânirea activă și sănătoasă și de a proteja autonomia persoanelor afectate de demență și fragilitate. Colaborarea dintre partenerii noștri din multiple domenii și țări ne oferă o perspectivă unică și ne permite să dezvoltăm soluții relevante și aplicabile la nivel european,” declară doamna Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președintele Fundației Ana Aslan Internațional și gazda acestei reuniuni.

Proiectul pune accentul pe dezvoltarea unui cadru european de suport care include tehnologii avansate pentru monitorizare și predicție, alături de recomandări personalizate adaptate nevoilor fiecărei persoane. Soluțiile propuse își propun să ofere sprijin nu doar persoanelor în vârstă, ci și îngrijitorilor și comunităților acestora, promovând o cultură a sprijinului și a incluziunii.

Această întâlnire este un pas esențial în coordonarea eforturilor și în concretizarea obiectivelor stabilite pentru viitorul apropiat, proiectul COMFORTage fiind dedicat unei schimbări semnificative în abordarea îmbătrânirii active și a calității vieții seniorilor europeni.

De asemenea, vor fi prezenți la eveniment, în cadrul OPEN DAY și alți lideri de marcă din ecosistemul românesc de inovare în sănătate, precum doamna Flaviana Rotaru – președintele Clusterului pentru Sănătate și Bioeconomie, domnul Conf. Univ. Dr. Alexandru Scafa-Udriște – Coordonator CieH (Centrul de inovație și e-Health), Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, domnul Dr. Ing. Adrian-Victor Vevera – Director General Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București, Dr. Mircea Mărzan – Director General, Fundația Ana Aslan Internațional, și Dr. Constantin Nuțu – Doctor31.

Despre OPEN DAY:

În cadrul întâlnirii liderilor ComfortAge, pe 15 noiembrie, va avea loc OPEN DAY-Ziua Porților Deschise va oferi publicului larg, comunităților locale și reprezentanților mass-media ocazia de a explora inițiativele inovatoare ale acestui proiect. Participanții vor avea acces la prezentări interactive, demonstrații tehnologice și sesiuni de întrebări și răspunsuri cu experții implicați în proiect. OPEN DAY va facilita accesul între experți, seniori și comunitate, punând în lumină soluțiile dezvoltate de ComfortAge pentru monitorizarea, prevenirea și personalizarea îngrijirilor în demențe și fragilitate.

Pentru mai multe informații despre proiectul COMFORTage, vă rugăm să accesați link-ul comfortage.eu

Ministrul Predoiu asigură că se va veghea pentru alegeri corecte

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 noiembrie 2024

Urmează o perioadă încărcată din punct de vedere electoral, cu trei zile de alegeri în doar 2 luni, însă ministrul Afacerilor Interne asigură că nu vor fi probleme.

Chiar dacă aseară, pe 11 noiembrie, Cătălin Predoiu anunța pe pagina sa de Facebook că „astăzi, 8 noiembrie 2024” a avut loc o ședință pentru „verificarea stadiului pregătirilor pentru alegerile prezidențiale și parlamentare care urmează”, îl vom crede pe cuvânt că știe ce face. Și mai ales ce transmite în spațiul public.

Adică faptul că a avut loc „o ședință de lucru în format videoconferință cu reprezentanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne din întreaga țară”, pentru că, a subliniat Cătălin Predoiu, „ne pregătim temeinic pentru a asigura un proces electoral corect, transparent și sigur, în interesul cetățenilor”.

Predoiu nu a transcris chiar toată intervenția sa filmată, ci în postarea pe Facebook a insistat pe câteva „puncte esențiale”:

„Importanța echidistanței politice: Toți angajații MAI, indiferent de funcție sau grad, trebuie să respecte neutralitatea și imparțialitatea. Vom întări acest principiu prin instrucțiuni clare.

Conștiința civică: Alegerile nu sunt doar un proces formal, ci conferă legitimitate democratică celor aleși. Profesionalismul nostru contribuie direct la acest caracter legitim.

Pregătiri suplimentare: În zilele de vot, conducerea operativă va fi delegată, asigurând continuitatea și responsabilitatea în desfășurarea activităților”, a arătat Predoiu.

Pe scurt, pe parcursul procesului electoral, în zilele de vot, acesta va preda comanda ministerului către un înlocuitor. Motivul este unul simplu – Cătălin Predoiu deschide lista PNL Prahova pentru Senat. Însă, chiar și departe, vorba aceea, va fi aproape:

„Voi continua să monitorizez îndeaproape procesul și mă voi asigura că toate măsurile necesare sunt implementate eficient. Ne vom reîntâlni în acest format pentru o nouă evaluare înainte de zilele de vot.

Mulțumesc tuturor pentru efortul depus și pentru dedicație! Continuăm să lucrăm împreună pentru a garanta un proces electoral sigur și echidistant”, a mai punctat ministrul Predoiu.

Ministrul Digitalizării, despre „fermele” de boți: „Sunt în derulare zeci de investigații”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 noiembrie 2024

Anul 2024 a adus cu sine o serie de pericole noi în mediul online, dar și a unor termeni pe măsură.

Unul dintre acestea, „fermele de boți” care, oricât de ciudat ar părea, chiar există – a confirmat ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, care a asigurat că se fac investigații ample.

În urmă cu ceva timp, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la ferme de boţi care ar încerca să influenţeze alegerile din România. Iar aseară, ministrul Bogdan Ivan a făcut noi precizări la B1 TV, asigurând că sunt luate măsuri și că instituțiile abilitate „au deschis deja un dosar penal pentru infracțiuni de grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, înșelăciune, dar și comunicarea de informații false”.

Mai mult decât atât, implicați ar fi nu unul, ci mai mulți candidați la prezidențiale, care au folosit astfel de ferme de boți, însă ministrul Digitalizării a subliniat că informația nu poate fi făcută publică momentan, din cauza unor „anumite constrângeri de natură legală pentru că e o investigație a instituțiilor abilitate în acest moment”.

„Toate datele referitoare la adresele acelor așa-zise ferme de boți sunt transmise de către marile platforme către instituțiile statului încă de acum o săptămână, de când am avut raportul final, joia trecută a avut loc acest lucru, iar acum e o investigație în derulare. Cei de la Poliție, precum și alte instituțiile abilitate o să îi sancționeze, conform legii, pe toți cei care nu au respectat regulile. (…)

Ceea ce pot să vă spun că s-a întâmplat până acum, în cel mai scurt timp de când au fost reclamate aceste practici, au fost identificate zeci de conturi care sunt parte a unor rețele mult mai complexe, iar toate acele rețele au fost eliminate, ca și conținut, de pe marile platforme, iar în momentul de față sunt în derulare alte zeci de investigații care au ca și efect înlăturarea acestor conturi false și a unor rețele de conturi false, precum și deservirea lor către instituțiile de aplicare a legii. (…)

Astăzi, ministerul nu este o instituție abilitată să facă anchete penale. Sunt alte instituții abilitate să facă acest lucru, care astăzi au în derulare investigații foarte precise, în baza informațiilor tehnice furnizate de către marile platforme, pentru a le identifica și a-i trage la răspundere, în fața legii, pe cei care au folosit astfel de tehnici. (…)

Putem vorbi de sute sau chiar mii de conturi. Pentru că în clipa în care a fost identificată o rețea de astfel de conturi, ea face parte dintr-o rețea de 50 până la 500 de conturi. În clipa în care a fost eliminat un singur cont, s-a eliminat întreaga rețea din care face parte acel cont”, a explicat ministrul.

Rareș Bogdan, europarlamentar pe timpul a trei președinți PNL: „Noi nu ne devorăm liderii”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 noiembrie 2024

465368874_1095100291978972_801360488601081435_n — Sursa: Facebook

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan uită trecutul său și dă lecții de integritate… politică. S-a întâmplat aseară, în cadrul dezbaterii electorale televizate organizate la Antena 3.

Când Rareș Bogdan a înfierat PSD pe motiv că formațiunea cu care PNL se află în continuare la guvernare nu are respect pentru conducătorii săi.

„Noi nu ne devorăm liderii în noaptea cuțitelor lungi”, a atras atenția europarlamentarul PNL, cu referire la faptul că liberalii, aparent, nu își „canibalizează” președinții.

Replica a venit de la Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, aflat în platou ca susținător al candidatului PSD la prezidențiale: „Sunteți la al 8-lea”, a fost replica acestuia.

„Îi asigurăm pe cei de la PSD că noi, cei care avem valoare în Partidul Național Liberal, vom fi lângă președintele partidului. Noi nu ne devorăm în noaptea cuțitelor lungi liderii”, a fost întreaga afirmație a lui Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan care a obținut primul mandat de europarlamentar pe vremea când PNL era condus de Ludovic Orban. Cu adevărat, acum Nicolae Ciucă este clamat de Rareș Bogdan ca fiind cel mai bun președinte de partid, dar și cert președinte de țară.

Însă în trecut, același Rareș Bogdan era un adeversar înverșunat al tuturor celor care îl contestau pe Florin Cîțu.

Iar anterior, era fanul lui Ludovic Orban. Când declara că trebuie „ferecate ușile” partidului în fața PSD.

Consecvent, cu siguranță. Ca în mai toate declarațiile și ieșirile sale publice. De altfel, și Ludovic Orban își cam pierduse laudele față de Rareș Bogdan în septembrie 2021, când l-a calificat drept un liberal de „pripas”, care crede „că e suficient să ai claxon”.

Ziarul de Investigații

Nicușor Dan, referendumul și mitul competenței: când primarul devine un „monstru” administrativ

„Administrația eșuată” a lui Nicușor Dan: promisiuni, scuze și lipsa rezultatelor, dar…referendum

Referendumul: între centralizare și concentrarea riscurilor

Nicușor Dan și mitul competenței: un exemplu de „impotență administrativă”, dar…referendum

CTP s-a decis – îl va alege „pe acela care va avea cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să ajungă în turul 2”

Ciolacu n-ar mai vrea ca foștii președinți ai României să fie chiriași de „lux” ai statului

1.500 de euro, „prețul” pentru o liberare condiționată în Bistrița Năsăud

Klaus Iohannis PNL-istul, 10 ani de huzur la 5* ultra all-inclusive

2014-2015: Un debut marcat de pasivitate și scandaluri imobiliare

2016: Tragedia Colectiv și gestionarea deplorabilă a unei crize naționale

2017: Eșecul opoziției față de OUG 13 și înfruntările cu PSD

2018: Conflictul cu justiția și înfrângerea în fața CCR

2019: Eșecul aderării la Schengen și ratarea promisiunilor în politica externă, marca Iohannis

2020: Pandemia COVID-19 și gestionarea catastrofală a unei crize sanitare

2021: Criza politică și căderea Guvernului Cîțu alimentate de Klaus Iohannis

2022: Dezinteres total față de problemele economice și sociale

Pentru mulți, acest an a fost exemplul clar al unui președinte care și-a pierdut orice legătură cu poporul, ilustrând perfect nepăsarea și pasivitatea care au caracterizat întregul său mandat.

2023: Scandaluri pe cheltuieli prezidențiale și totala lipsa de transparență din partea lui Klaus Iohannis

2024: Probleme penale pentru Klaus Iohannis și un final de mandat dominat de acuzații

Liderul PNL: „Există o temere faţă de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă”

Presa austriacă titrează că acest stat va „deschide” drumul României și Bulgariei în Schengen

Simion, în căutare de capital: A dat buzna în studioul unde avea loc dezbaterea electorală

Comunicat de presă – Liderii proiectului COMFORTage se reunesc pentru a dezvolta soluții inovatoare de prevenire și gestionare a demenței și fragilității

Ministrul Predoiu asigură că se va veghea pentru alegeri corecte

Ministrul Digitalizării, despre „fermele” de boți: „Sunt în derulare zeci de investigații”

Rareș Bogdan, europarlamentar pe timpul a trei președinți PNL: „Noi nu ne devorăm liderii”

Rămâi conectat

Ultimul articol

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...