24.6 C
București
duminică, 14 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 7

Inspectori vamali din Constanța, reținuți pentru luare de mită

Doi inspectori vamali din Constanța au fost reținuți pentru luare de mită, iar astăzi vor fi prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă.

Cei doi sunt acuzați că solicitau bani pentru a îndeplini anumite formalități vamale, în dosar fiind cercetat și un administrator de firmă, acesta din urmă pentru dare de mită.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța cer arestarea lui Diner Suliman și Bogdan Vîlsan, ambii angajați ai Biroului Vamal de Frontieră Constanța. Ieri, înainte ca aceștia să fie reținuți, la domiciliul ui Suliman Diner au fost făcute percheziții, fiind ridicate sumele de 73.626 de dolari americani și 147.780 de lei.

Conform acuzațiilor, cei doi inspectori acționau separat, însă a existat cel puțin o situație când banii solicitați cu titlu de mită au fost împărțiți.

În perioada noiembrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, inculpatul Suliman Diner în calitate de inspector vamal din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța ar fi primit, în mod direct, sume de bani pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.

Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța.
Din totalul acestor sume, inculpatul Suliman Diner a remis, la rândul său, suma de 17.900 de dolari americani și 29.800 de lei unui colaborator cu identitate atribuită din cauză, care își desfășoară activitatea în domeniul portuar. Ulterior, sumele de bani menționate anterior au fost predate organelor de cercetare penală de către colaborator.

La data de 09 aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit de la inculpatul G.G. suma de 6.500 de lei, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, referitoare la operațiuni de vămuire solicitate în luna martie 2026 de societatea al cărei reprezentant este inculpatul G.G.
Suma de bani ar fi fost remisă de inculpatul G.G. prin plasarea acesteia în autoturismul personal al inculpatului Suliman Diner.

În perioada ianuarie – aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit, în mod direct, sume de bani necuantificate, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.

Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, iar la data de 26 aprilie 2026, din sumele astfel primite, inculpatul Suliman Diner ar fi remis suma de 10.000 de lei inspectorului vamal Vîlsan Bogdan, pentru acesta, precum și pentru ca o parte din sumă să fie distribuită și altor persoane din cadrul Biroului Vamal.

Totodată, în cursul lunii februarie 2026, inculpatul Vîlsan Bogdan ar fi pretins, în mod direct, de la reprezentantul unor persoane juridice, sume de bani în cuantum de 200 de dolari americani/container, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, respectiv pentru efectuarea cu celeritate a operațiunilor de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța”, precizează DNA.

Președintele Zelenski, în vizită la Cotroceni; este invitat special al Summitului București 9

Sursa: Administratia Prezidentiala

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a venit astăzi la Palatul Cotroceni, în contextul desfășurării Summitului București 9 (B9), la care participă lideri regionali și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Azi, Zelenski a fost întâmpinat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, care au avut intervenții introductive în deschiderea sesiunii plenare.

La Palatul Cotroceni are loc cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.

Însă România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară, după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Astfel că la București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali: Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria; aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia; secretarul general NATO, Mark Rutte, iar invitați speciali sunt președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Thomas DiNanno – subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

În ceea ce îl privește pe Zelenski, acesta a venit la București cu soția sa, Olena Zelenska. Prima doamnă a Ucrainei va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan.

În această perioadă, Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru, iar la finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație comună. Apoi, copreședinții formatului, România și Polonia, alături de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice vor susține la final o conferință de presă.

Ședință solemnă în Parlament, de Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel

Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel a fost marcată astăzi în Parlament printr-o ședință solemnă.

Decizia a fost luată ieri, de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, în condițiile în care Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel a fost instituită prin lege a fi marcată pe 14 mai.

Cu o zi în avans față de data stabilită prin Legea 86/2024, Parlamentul României marchează astăzi „cei 78 de ani de relații diplomatice neîntrerupte”, care „demonstrează soliditatea prieteniei româno-israeliene și deschid noi perspective pentru a dezvolta o cooperare mai strânsă în viitor”.

Și, cu aceast prilej, la începutul ședinței au fost intonate imnurile celor două țări, după care a urmat un discurs susținut în plenul comun de către viceprim-ministrul și ministrul justiției al statului Israel, Yariv Levin.

Totodată, au susținut alocuțiuni președinții Camerei Deputaților și Senatului – Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean, precum și președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler.

Bărbat din Capitală, condamnat pentru trafic de influență la Brigada Rutieră București

Sursa: 123rf.com

Condamnare la închisoare cu suspendare pentru un bărbat care, spun anchetatorii, avea o „mică înțelegere” cu un fost cadru al Ministerului Afacerilor Interne și cu un polițist local din Capitală.

Acuzat de trafic de influență, inculpatul a ales să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, după o anchetă care a durat aproape un an.

Mai precis, bărbatul a fost acuzat că „în perioada 19.09.2024 – 10.01.2025, ar fi promis și remis mai multe sume de bani unor inculpați – fost cadru MAI și polițist local – pentru ca aceștia să își traficheze influența asupra unor funcționari publici din cadrul Brigăzii Rutiere, Direcției Generale de Poliție Locală a Municipiului București și structurilor de poliție locală ale sectoarelor 1–6.

Demersurile vizau facilitarea circulației mai multor autoutilitare utilizate în cadrul unor activități comerciale desfășurate în zonele restricționate A și B din municipiul București, prin obținerea informațiilor privind planificările de serviciu ale funcționarilor publici și intervenția pe lângă aceștia pentru a nu aplica anumite sancțiuni contravenționale”.

Ancheta a demarat în urmă cu un an, când Direcția Generală Anticorupție anunța că „la delegarea și sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul București, cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, au pus în executare 23 de mandate de percheziție domiciliară la adrese din municipiul București și județul Ilfov”, fiind cercetate „infracțiuni de corupție și asimilate corupției, respectiv trafic de influență, cumpărare de influență, luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu”.

La acel moment, ulterior perchezițiilor, fuseseră puse în executare 20 de mandate de aducere emise pe numele unor suspecți, precum și citații pentru 15 martori, fiind programate totodată și audieri.

Iar la un an distanță, DGA informează că Parchetul de pe lângă Tribunalul București a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu inculpatul, pentru cumpărare de influență în formă continuată (19 acte materiale).

Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu inculpatul GHIȚĂ FLORIN-AURELIAN pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influență în formă continuată (19 acte materiale). Condamnă pe inculpatul GHIȚĂ FLORIN-AURELIAN la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influență în formă continuată.

Aplică inculpatului Ghiță Florin-Aurelian pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care se va executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Dispune suspendarea sub supraveghe a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, inculpatul Ghiță Florin Aurelian urmând să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul Ghiță Florin Aurelian va fi obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Pe parcursul aceluiaşi de supraveghere, inculpatul Ghiță Florin Aurelian va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția a Copilului Sector 4 sau Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

Menține măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanța nr. 2585/159/P/2024 din data de 08.07.2025 (prin care s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 7.400 de lei ridicată de la inculpatul Ghiță Florin Aurelian, în vederea confiscării speciale şi a garantării executării cheltuielilor judiciare), aşa cum au fost restrânse prin ordonanța procurorului din data de 17.02.2026, prin care s-a dispus restrângerea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra sumei de 7.400 de lei ridicată de la inculpatul Ghiță Florin Aurelian, în vederea confiscării speciale şi a garantării executării cheltuielilor judiciare, la suma de 2.000 de lei, strict în vederea executării cheltuielilor judiciare.

Dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare în folosul statului (suma de 2.000 lei fiind aferentă urmăririi penale). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în soluția Tribunalului București.

PNRR Piedone urcă în sondajul CURS și se apropie de pragul parlamentar

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro

AUR încă este lider

Potrivit datelor CURS, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 32% din voturi, menținându-și poziția de lider. Cu toate acestea, sondajul indică o scădere de ritm, în timp ce partidele tradiționale recuperează ușor teren.

PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, diferența dintre cele două formațiuni rămânând relativ redusă, ceea ce menține competiția deschisă în zona centrală a electoratului.

USR ar obține 10%, în scădere, în timp ce UDMR se situează în jurul pragului electoral, cu 5%.

PNRR Piedone, aproape de pragul parlamentar

Un element relevant al sondajului este prezența Partidului Naționalist Reformarea României – PNRR Piedone, cotat la 4%.

Deși încă sub pragul parlamentar, scorul indică o consolidare a unei zone de electorat care caută alternative în afara partidelor tradiționale. Evoluția formațiunii sugerează potențial de creștere, în special pe fondul nemulțumirilor legate de politicile economice și sociale.

SOS România este cotat la 3%, iar categoria „Altul” la 2%.

Încrederea în liderii politici rămâne scăzută

Sondajul relevă un nivel general redus de încredere în personalitățile politice, niciun lider nereușind să depășească pragul de 35%.

Călin Georgescu se situează pe primul loc, cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan este cotat la 25%, iar George Simion la 23%.

Cristian Popescu Piedone se află în jurul valorii de 21%, într-un grup relativ compact de lideri politici, ceea ce reflectă existența unor nuclee de susținere stabile, dar fără o dominanță clară în preferințele electoratului.

O scenă politică stabilă, dar fragilă

Datele indică o scenă politică relativ stabilizată din punct de vedere electoral, însă fragilă în ceea ce privește încrederea publică. Alegătorii par să își păstreze opțiunile, dar fără entuziasm sau susținere largă pentru vreun lider sau partid.

În acest context, formațiunile mai mici, inclusiv PNRR Piedone, pot beneficia de spațiul creat de nemulțumirea generală și de lipsa unor lideri care să coaguleze un sprijin puternic.

Metodologie

Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion național de 1664 de respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost colectate prin interviuri față-în-față, în perioada 1–14 mai 2026.

Theodor Stolojan crede că șeful statului trebuie să nominalizeze un candidat PSD la funcția de premier

Sursa: Facebook

Cândva președinte al PNL, Theodor Stolojan dovedește că nu ține partea nimănui în criza politică prin care trece țara noastră și crede că viitorul premier trebuie să vină din partea social democraților.

Varianta lui Stolojan se întemeiază pe faptul că PSD ar fi demonstrat că are majoritate în Parlament, astfel că președintele României, Nicușor Dan, trebuie să respecte Constituția.

Dacă varianta de lucru vehiculată e a unui posibil premier tehnocrat/ independent, ex-președintele PNL Theodor Stolojan argumentează că, odată cu trecerea moțiunii de cenzură inițiate de PSD&AUR, social democrații au dreptul, constituțional, să desemneze premierul.

Pentru că, așa cum arată Stolojan, „având în vedere că niciun partid politic nu deține 50% plus încă un vot în Parlament, sigur că președintele țării poate să propună și o asemenea variantă, dar un guvern tehnocrat pus acum în fața reformelor care trebuie făcute și pentru care trebuie susținere în Parlament n-ar avea șanse prea mari”.

Discuția a avut loc la Digi 24, în condițiile în care Nicușor Dan a declarat că va nominaliza un premier doar dacă, în cadrul consultărilor de la Cotroceni, acesta va arăta că a negociat o majoritare în Parlament.

Eu cred că Nicușor Dan, președintele României, trebuie și el să respecte Constituția. (…) Iată, PSD-ul a demonstrat că are o majoritate sau a avut o majoritate când Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură care a dărâmat Guvernul Bolojan.

Deci președintele Nicușor Dan nu poate să nu respecte el însuși Constituția. Are un partid care a demonstrat că are o majoritate, indiferent ce declară pe urmă unii și alții din majoritatea respectivă, respectiv un partid sau altul care a participat la majoritatea care a dărâmat guvernul Bolojan. (…)

Acest prim guvern probabil va cădea la vot. Și urmează al doilea guvern, cu un al doilea candidat de prim-ministru, care din punctul meu de vedere trebuie să fie Bolojan. Și aici se va vedea într-adevăr atitudinea președintelui României dacă dorește să mențină drumul României pe calea acestor reforme necesare României (…).

Și dacă pică cel de-al doilea guvern, mergem imediat în alegeri anticipate, cum spune Constituția. Dar nu pierdem în continuare timpul așteptând ce. (…)”, a declarat Stolojan.

Ex-primarul Vanghelie, trimis în judecată în dosarul Economat Sector 5

Sursa: Facebook

Anchetă finalizată în dosarul fostului primar Marian Vanghelie legat de activitatea Economat Sector 5.
Nici nu a durat mult, dat fiind că, în urmă cu 4 ani, ex-primarul Sectorului 5 fusese pus sub control judiciar sub acuzații de trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu.

Acum, nu mai puțin de 31 de inculpați au trimis în judecată procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției privind modalitatea de derulare, în perioada 2018–2020, a unor achiziții publice de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de „membrii grupului infracțional”.

Și, din ce detaliază DNA, „grupul” a fost format de o parte dintre inculpați: pe de o parte Marian Leonard Petre (fost director general al Economat Sector 5, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat; abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul (55 de acte materiale); complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (21 de acte materiale); participație improprie în formă continuată la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave (17 acte materiale); cinci infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, dintre care patru în formă continuată), Marian Vanghelie (pe atunci consilier local în cadrul Consiliului Local Sector 5 București, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul – 26 de acte materiale) și Paul Vanghelie (fratele fostului primar și administrator al SC Games&Sports Distribution Romania SRL, acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul – 16 acte materiale).

În același timp, și Mihaela Preda, Bogdan Marius Ilie, Cristian Drăgan, Daniel Adrian Petrov și Petrică Paraschiv, toți administratori ai unor societăți comerciale, au fost trimiși în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul.

Totodată, inculpați în dosar mai sunt Floricica Carmen Rămulescu, fost director achiziții în cadrul Economat Sector 5 (complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, comisă în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul – 14 acte materiale); Georgeta Dabija, fost cenzor (abuz în serviciu în formă continuată – 8 acte materiale); Marian Lupașcu, fost director general al SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA (abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată – 21 acte materiale); Loredana Ionela Zidărescu, fost șef Serviciu Achiziții, și fost director Investiții și Achiziții în cadrul SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA (complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată – 21 acte materiale).

Alți inculpați mai sunt Vincențiu Daniel Antonescu, fost director general al Administrației Domeniului Public sector 5 (abuz în serviciu în formă continuată – 6 acte materiale); Paul Alexandru Lăzărescu, fost director general al Administrației Piețelor sector 5 (abuz în serviciu în formă continuată – 6 acte materiale); Mariana Stoica, fost director general al Centrului Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” (abuz în serviciu în formă continuată – 17 acte materiale) și Valerian Sălăvăstru, fost director general al Direcției de Impozite și Taxe Locale sector 5 (abuz în serviciu).

Însă inculpați mai sunt și câțiva administratori de firme: Elvis Florian Vișovan, Daniela Mihaela Chiriță, Aurora Mihăiloaie și Mihnea Daniel Grigore, toți judecați pentru complicitate la abuz în serviciu, săvârșită în vederea obținerii unui avantaj patrimonial de către altul, în vreme ce alți inculpați sunt persoane juridice, respectiv firme.

Și, conform procurorilor, prin demersurile întreprinse de inculpați ar fi fost cauzat un prejudiciu în valoare totală de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a Economat Sector 5 și a altor instituții publice aflate în subordinea autorităților locale din Sectorul 5.

Procurorii au reținut că, la finele anului 2018, inculpații Vanghelie Marian Daniel, Petre Marian Leonard și V.P. ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și alte persoane, respectiv administratori ai unor societăți comerciale, în scopul obținerii unor foloase necuvenite prin prejudicierea bugetului S.C. Economat Sector 5 S.R.L., societate la care asociat unic era Consiliul Local Sector 5.

Foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin derularea unor achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate și în condiții nelegale, de la societăți controlate de membrii grupării, între produsele vizate regăsindu-se bunuri alimentare și nealimentare, precum tarabe pentru piețe, nebulizatoare, obiecte de papetărie, produse de curățenie, produse alimentare, cântare comerciale, măști FFP2 și geluri dezinfectante.

Grupul infracțional ar fi acționat în perioada 2018–2020, având o structură ierarhică bine determinată, la vârful acesteia aflându-se inculpatul Vanghelie Marian Daniel, urmat de inculpații Petre Marian Leonard și V.P.

Astfel, pentru a intra în posesia unor sume importante de bani din fondurile S.C. Economat Sector 5 S.R.L. și pentru a asigura foloase necuvenite societăților comerciale S.C. Games & Sports Distribution Romania S.R.L. și S.C. City Bistro Management S.R.L., pe care le administra în fapt, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel l-ar fi ajutat, cu intenție, pe inculpatul Petre Marian Leonard ca, în calitate de director general al S.C. Economat Sector 5 S.R.L., să achiziționeze produsele menționate anterior prin îndeplinirea nelegală a atribuțiilor de serviciu prevăzute de lege.

Concret, după achiziționarea bunurilor de la diverși furnizori, societățile controlate de membrii grupului le-ar fi revândut la suprapreț către S.C. Economat Sector 5 S.R.L., atât direct, cât și prin intermediul unor circuite comerciale succesive, în care ar fi fost interpuse societăți controlate de aceleași persoane.

Ulterior, S.C. Economat Sector 5 S.R.L. ar fi comercializat produsele respective, la rândul său, către mai multe entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, între care Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A. (societate comercială cu capital integral de stat), Administrația Domeniului Public, Administrația Piețelor Sector 5, Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”, Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5, precum și unități de învățământ din sector.

În cursul anului 2019, inculpatul Petre Marian-Leonard, în calitate de director general al S.C. Economat Sector 5 S.R.L., ar fi determinat mai mulți directori ai unor unități de învățământ din Sectorul 5 și directorul D.G.A.S.P.C. Sector 5, care ar fi acționat fără forma de vinovăție prevăzută de lege, să încheie contracte de achiziție de produse de papetărie și curățenie cu S.C. Economat Sector 5 S.R.L. și să accepte la plată facturi fiscale emise la prețuri supraevaluate comparativ cu prețurile practicate pe piață.

În realizarea acestor demersuri, inculpatul Petre Marian-Leonard ar fi inițiat și susținut adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local prin care s-a aprobat ca instituțiile publice și societățile comerciale din subordinea acestuia, precum și unitățile de învățământ preuniversitar de stat din Sectorul 5, să achiziționeze produsele necesare funcționării sau organizării unor evenimente culturale de la S.C. Economat Sector 5 S.R.L., hotărâre care ar fi fost ulterior invocată în relația cu directorii instituțiilor menționate.

În aceeași perioadă, inculpatul Petre Marian-Leonard ar fi sprijinit pe inculpații Lupașcu Marian, Antonescu Vincențiu Daniel, Lăzărescu Paul Alexandru, Stoica Mariana și Sălăvăstru Valerian, care, în calitățile menționate, ar fi achiziționat, în aceeași modalitate descrisă, prin intermediul S.C. Economat Sector 5 S.R.L., produse alimentare și nealimentare, la prețuri supraevaluate.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit că prețurile produselor achiziționate prin intermediul contractelor derulate de S.C. Economat Sector 5 S.R.L. ar fi fost majorate artificial, în medie, de aproximativ 9 ori. Această majorare vizează valoarea totală a produselor achiziționate de societate, existând însă situații punctuale în care anumite produse ar fi fost achiziționate la prețuri chiar și de 31 de ori mai mari decât cele practicate de furnizorul inițial.

Procurorii au reținut că societățile administrate în fapt de inculpatul Marian Daniel Vanghelie ar fi obținut, în modalitatea descrisă anterior, foloase necuvenite în cuantum de 57.555.500,15 lei, în cazul S.C. Games & Sports Distribution Romania S.R.L., respectiv 41.812.796,87 lei, în cazul S.C. City Bistro Management S.R.L.
Totodată, și celelalte societăți implicate în circuitul comercial ar fi obținut, în perioada respectivă, sume de bani necuvenite cuprinse între aproximativ 400.000 lei și 8.400.000 lei

În perioada 2018–2020, inculpata Rămulescu Floricica-Carmen, în calitate de director achiziții în cadrul S.C. Economat Sector 5 S.R.L., ar fi întocmit și semnat documentații menite să creeze aparența derulării unor proceduri de achiziție directă sau de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

De asemenea, aceasta ar fi determinat lucrători din cadrul mai multor servicii ale societății respective să semneze referate de necesitate și caiete de sarcini, documente întocmite chiar de către inculpată, în care valorile estimative ale achizițiilor ar fi fost deja supraevaluate.
Toate aceste demersuri ar fi fost realizate în scopul de a-l sprijini pe inculpatul Petre Marian-Leonard în justificarea efectuării de achiziții de produse la prețuri mult peste cele practicate pe piață.

De o manieră similară ar fi procedat și inculpata Zidărescu Loredana Ionela, inițial șef Serviciu Achiziții, iar ulterior director Investiții și Achiziții în cadrul S.C. Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A., care, în perioada 2019–2020, în baza unei rezoluții infracționale unice, ar fi întocmit și semnat documentații menite să creeze aparența derulării unor proceduri de achiziție directă offline.
În cadrul acelorași proceduri, aceasta ar fi determinat angajați din mai multe servicii ale societății să semneze referate de necesitate, note de fundamentare, caiete de sarcini și alte documente întocmite chiar de ea ori de subordonați aflați sub coordonarea sa, în care valorile estimate ale achizițiilor erau deja supraevaluate în raport cu prețurile pieței.

Toate aceste demersuri ar fi fost realizate în scopul de a-l ajuta pe inculpatul Lupașcu Marian, director general al S.C. Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A., să justifice efectuarea unor achiziții de mărfuri de la S.C. Economat Sector 5 S.R.L. la prețuri supraevaluate față de cele practicate pe piață.

Totodată, inculpata Georgeta Dabija, în calitate de cenzor al S.C. Economat Sector 5 S.R.L., și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, omițând să verifice și să semnaleze nereguli privind efectuarea plăților și derularea achizițiilor, fapt ce ar fi prejudiciat interesele legitime ale asociatului unic, Consiliul Local Sector 5.

În cauză s-au constituit părți civile S.C. Economat Sector 5 S.R.L., S.C. Amenajare Edilitară și Salubrizare S.A., Primăria Sectorului 5 București, Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 5, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moțoc”, precum și 15 unități de învățământ preuniversitar de stat (școli gimnaziale și grădinițe) din Sectorul 5”, precizează DNA.


Date fiind sumele reținute drept prejudiciu, procurorii anticorupție au dispus și instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, măsuri asupra cărora urmează a se pronunța Tribunalul București, acolo unde a fost trimis dosarul celor 31.

Nicușor Dan crede că am putea avea un guvern cu premier tehnocrat

Sursa: presidency.ro

Premier tehnocrat – pare să fie principala calitate a potențialului viitor șef al Guvernului, varianta aceasta fiind tot mai des adusă în discuție.

Până și președintele Nicușor Dan consideră că varianta unui premier tehnocrat este „un scenariu care are șanse”, în condițiile în care până acum nu au fost discuții concrete cu reprezentanții formațiunilor politice.

Zilele următoare, șeful statului ar putea să îi cheme pe liderii formațiunilor politice la consultări privind variantele de formare a unui guvern, însă, vorba aceea, nu este chiar grabă.

Nicușor Dan pare implicat în cu totul alte chestiuni momentan, așa că eventuale consultări formale ar putea avea loc joi sau chiar luni.

Probabil că următoarea rundă va fi de consultări formale. O să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a precizat Nicușor Dan, fără a da și alte detalii.

Însă aceasta înseamnă că la consultări vor fi convocați și reprezentanți ai AUR, dat fiind că formațiunea a dat mâna cu PSD pentru a da jos Guvernul Bolojan, încă interimar.

Cu titlul general, solicitarea mea pe care o s-o am la toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern, întrebarea mea va fi dacă are sau nu are deja negociată o majoritate. Ăsta este răspunsul general.

Și, așa cum văd eu din discuțiile preliminare, dacă partidele – și mă aștept să-și păstreze opțiunile pe care le-au expus deja în spațiul public, de fapt de variante de guvern sprijinit de majoritate în Parlament sunt relativ puține și eu nu o să fac experimente.

Și nu cred că e util pentru România să facem experimente în care să propunem premieri și să-i lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate”, a explicat Nicușor Dan.

Deținut eliberat după un omor, arestat preventiv pentru uciderea unei tinere de 18 ani

Sursa: IPJ Bihor

Un an în libertate a rezistat un bărbat din județul Bihor, care ieșise din penitenciar în aprilie 2025, până să comită o faptă extrem de gravă.

Închis în anul 2008 pentru o faptă de omor, Bóné Jozsef-Zsolt a fost arestat din nou zilele acestea, după ce, pe 8 mai, ar fi ucis o tânără de doar 18 ani.

Pus în libertate cu aproape doi ani mai devreme, bărbatul a fost acuzat din nou de omor, faptă comisă la o fermă agricolă din localitatea Parhida, acolo unde și victima făcea practică.

În vârstă de 39 de ani, Bóné Jozsef-Zsolt a susținut că nu a vrut să o ucidă pe tânără, dar că ar fi făcut-o din „gelozie”. Ulterior faptei, bărbatul s-a făcut nevăzut, astfel că polițiștii din Bihor au dat alerta:

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, desfășoară activități pentru depistarea unui bărbat – Bóné Jozsef-Zsolt, de 39 de ani, din localitatea Parhida, județul Bihor, bănuit de implicare într-o faptă de omor, comisă în cursul zilei de 8 mai a.c., în localitatea Pahida, județul Bihor.

În cadrul activităților de căutare și depistare, au fost mobilizate efective sporite de polițiști și jandarmi, fiind instituite filtre rutiere și desfășurate verificări în teren, cu sprijinul câinilor de urmă, al dronelor și al unui elicopter, pentru extinderea activităților operative și verificarea zonelor de interes.

Totodată, persoana a fost dată în consemn la frontieră. Cetățenii care dețin informații ce pot conduce la depistarea acesteia sunt rugați să apeleze de urgență numărul unic 112 sau să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliție. De asemenea, recomandăm cetățenilor să nu încerce să intre în contact cu persoana căutată. Activitățile sunt în desfășurare”.

Bărbatul a fost de altfel prins la scurt timp, vineri seară, după aproximativ șase ore de căutări. El se ascundea într-un lan de rapiță, fiind găsit cu sprijinul elicopterului Inspectoratului General de Aviație.

Aceasta în condițiile în care crima a avut loc vineri, la orele amiezii, tânăra de 18 ani, elevă la un liceu din Borș, fiind găsită moartă, cu răni în zona gâtului, lângă ferma unde își desfășura stagiul de practică. Conform autorităților, apelul de urgență care solicita prezența echipajelor medicale a fost dat la 12:23, după ce proprietarul fermei de capre a observat, cu ajutorul unei drone, corpul fetei, și le-a spus polițiștilor care fuseseră anunțați de dispariția acesteia.

După ce a fost prins, Bóné Jozsef-Zsolt a fost dus la audieri, reținut, apoi prezentat Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă.

Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi, în consecinţă: Dispune arestarea preventivă a inculpatului Bóné Jozsef-Zsolt, pentru săvârşirea infracțiunii de omor calificat, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.05.2026 şi până la data de 07.06.2026, inclusiv”, a decis instanța.

În aprilie 2024, inculpatul era pus în libertate de Judecătoria Satu Mare, în urma unei propuneri venite de la Penitenciarul Satu Mare, acolo unde își executa pedeapsa. La acel moment, se reținea că acesta „a adoptat un comportament adaptat cerinţelor regimului penitenciar si a reuşit sa dovedească progres in propria conduită pentru reintegrare socială”.

Totodată, se mai explica și că deținutul era aproape unul „model”, că „a fost selecţionat și repartizat la activităţi lucrative în interiorul și exteriorul locului de deţinere, acumulând un de 514 zile considerate executate, ca urmare a muncii prestate, de asemenea are un număr de 90 zile considerate executate ca urmare a absolvirii cursurilor de școlarizare. Nu a fost sancţionat disciplinar. A fost recompensat de 68 ori cu suplimentarea unor drepturi.

Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, eforturile pentru reintegrare socială ale persoanei private de libertate se concretizează prin participarea la activități de reintegrare socială semi-structurate de tip activități sportive, concursuri tematice, activităţi moral religioase, dezbateri, spectacole, conferinţe, prelegeri, filme, creaţie literara, stagii de practica, la cursurile de şcolarizare, clasele 5-7, absolvind clasa a 7-a, la programele structurate”.

Spre exemplu, participase inclusiv la un program destinat persoanelor cu conduită agresivă, unul de asistenţă psihologică specifică pentru diminuarea furiei, plus încă unul de asistenţă psihologică specifică pentru diminuarea impulsivităţii:

Timpul executat din pedeapsa este suficient pentru reeducarea sa, deţinutul formându-şi o atitudine corectă faţă de valorile sociale, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială şi ca pe viitor, se va încadra într-o viaţă normală, pedeapsa expirând în data de 30.04.2027.

Liberarea condiţionată este oportună şi prudenta, deţinutul şi-a format o atitudine prudenta faţă de preocuparea de a respecta ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială. Din procesul verbal al Comisiei de propuneri rezultă că petentul a executat de la data de 22.10.2008 până la 10.04.2025 = 6.015 zile;

i se consideră executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei, măsurii educative în condiții necorespunzătoare un număr de 540 zile; i se consideră executate ca urmare a activităților lucrative, de instruire școlară și formare profesională prestate, a lucrărilor științifice elaborate ori a invențiilor brevetate 604 zile; total zile câştigate şi executate: 7159”.

Așa că soluția a fost de a „admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat BONE JOZSEF ZSOLT, în prezent deţinut în Penitenciarul Satu Mare, în executarea pedepsei aplicate prin sentinţa penală nr. 85/P/2010 pronunţată de Tribunalul Bihor. Dispune punerea în libertate a condamnatului, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 119/25.11.2010, emis de Tribunalul Bihor.

Atenţionează persoana condamnată asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni, atitudine care poate atrage revocarea liberării condiţionate şi executarea restului de pedeapsă în detenţie. Persoana condamnată trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, orice schimbare a locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă”.

În septembrie 2010, Bóné Jozsef-Zsolt fusese condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare, în condițiile în care acesta fusese arestat preventiv de la 22 octombrie 2008, fiind acuzat tot de omor deosebit de grav. La acel moment, bărbatul omorâse un bătrân, pentru o sumă de bani.

Azi, Consiliul Afaceri Externe al CE; pe agendă, „situația din Orientul Mijlociu”

Uniunea Europeana
Uniunea Europeana. Sursa foto: bugetul.ro

Ședință, astăzi, a Consiliului Afaceri Externe din cadrul Comisiei Europene, pe agendă fiind programate inclusiv discuții legate de „situația din Orientul Mijlociu”.

Conform anunțului oficial, reuniune a Consiliului Afaceri Externe se va desfășura la Bruxelles și va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Consiliul Afaceri Externe are mai multe puncte de discuții anunțate, în contextul „amenințărilor la nivelul UE”. Și, firesc, de pe agendă nu putea lipsi o analiză a situației războiului din Orientul Mijlociu.

Consiliul va discuta despre relațiile cu Balcanii de Vest, după un mic-dejun informal cu miniștrii afacerilor externe ai celor șase parteneri din Balcanii de Vest. Consiliul va desfășura apoi un schimb de opinii cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la situația din Orientul Mijlociu în contextul evoluțiilor recente. Miniștrii afacerilor externe din UE vor participa la un schimb de opinii informal cu ministra afacerilor externe a Canadei, Anita Anand.

În final, Consiliul va fi informat cu privire la rezultatele analizei actualizate a amenințărilor la nivelul UE. În marja reuniunii Consiliului, Înalta Reprezentantă Kaja Kallas va coprezida reuniunea la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni și va prezida primul dialog politic la nivel înalt UE-Siria”, se arată într-un comunicat de presă.

Interpretare a crizei politice: „Coaliția pro-europeană probabil nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR”

Sursa: Administratia Prezidentiala

Politologul Alina-Mungiu Pippidi vine cu o reinterpretare a crizei politice produse de PSD odată cu moțiunea împotriva fostului guvern, în tandem cu AUR.

Aceasta nu vede o vină exclusivă în sarcina social democraților, și nici în rolul eșuat de mediator pe care trebuia să îl aibă Nicușor Dan, ci atrage atenția că responsabilitatea este împărțită.

Într-un editorial publicat de Hotnews, Alina-Mungiu Pippidi atrage atenția că erori au existat și din partea premierului demis Ilie Bolojan, odată cu votul pe moțiune, dar și asupra faptului că mult clamata coaliție pro-europeană” „probabil nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR”.

Editorialul, ni se explică de către autoare, vine în contextul în care aproape s-a împlinitun an de Nicușor Dan”, perioadă în care „coaliția proeuropeană s-a destrămat, guvernul a căzut, dobânzile au urcat iar”.

Ca observator cu distanță, văd eșecul, dar nu pot pune totul în cârca președintelui. Tabăra anti-PSD nu a acceptat niciodată că fără PSD nu câștigam alegerile și nu exista majoritate pro-europeană.

Liberalii au mai avut guverne minoritare, care au produs doar deficite fiscale. Asta e definiția guvernului minoritar: plătești în Parlament ca să nu treacă moțiuni.

Nu poți să spui în același timp că vrei disciplină fiscală, dar și guvern minoritar. Cădem cu Bolojan în Parlament, dar vrem să mergem la vot cu el în același Parlament. Greu de înțeles.

PNL-USR nu pot pretinde că sunt tabăra anticorupție, dar guvernul Bolojan să nu aibă nici strategie, nici responsabil pe anticorupție. Nimeni nu s-a ocupat de cele două probleme mari: dublarea licitațiilor preferențiale în ultimul deceniu și frauda TVA. (…)

Da, președintele trebuia să medieze până la moțiune, dar nici decizia lui Bolojan de a nu-și depune mandatul după ce nu mai avea majoritate nu sună altruist. Îl apreciez, dar nu pot crede că doar Nicușor Dan e vinovat pentru moțiune, când conflictul real e între PSD și Bolojan.

Dacă dl. Bolojan nu poate face compromisuri, nu era omul potrivit să conducă o coaliție. (…) Coaliția pro-europeană nu mai există și probabil nici nu a fost vreodată obiectivul PNL și USR. Ei nu se luptă pentru electoratul lui Simion. Vor să conducă țara fără să aibă vreodată 51%.

M-aș bucura ca moțiunea să îi aducă lui Bolojan popularitate, dar e probabil tot în tabăra noastră, deci nu câștigăm nimic. PSD s-a dat pe mîna AUR și s-a înnegrit la Bruxelles de pomană. Era o victorie dacă scăpau de Bolojan fără alianțe cu AUR și dat jos guvernul propriu. Așa, au aruncat și copilul odată cu apa”, se arată în editorial.

România plătește zilnic 18.600 de euro la Bruxelles pentru gropi de gunoi pe care nu le-a închis în 2009. Opt mandate, patru partide, același eșec

Groapa gunoi Vidra EcoSud - Foto zin.ro

Opt mandate ministeriale. Patru partide de guvernare. Șaptesprezece ani de întârziere. Și un cont care crește zilnic la Bruxelles: 18.600 de euro pe zi, plătiți din banii contribuabilului român pentru depozite de deșeuri pe care statul s-a angajat să le închidă până în 2009 și nu a făcut-o.

Cu 18.600 de euro construiești în fiecare zi un loc de joacă pentru copii. Plătești salariul lunar a 12 medici de familie. Finanțezi 60 de burse școlare. Sau îi trimiți la Bruxelles, pentru că opt miniștri ai Mediului din ALDE, PNL, UDMR și USR nu au reușit, în ordine sau împreună, să închidă niște gropi de gunoi pe care România promisese că le va închide înainte ca majoritatea acestor miniștri să fi ajuns în funcție.

Grațiela Gavrilescu – ALDE, trei mandate în Cabinetele Grindeanu, Tudose și Dăncilă (2017–2019).

Costel Alexe — PNL, Cabinetul Orban (2019–2020).

Mircea Fechet — PNL, 48 de zile în 2020.

Barna Tánczos — UDMR, Cabinetele Cîțu și Ciucă (2020–2023).

Mircea Fechet — PNL din nou, Cabinetele Ciolacu I și Ciolacu II (2023–2025).

Diana Buzoianu — USR, Cabinetul Bolojan (2025–prezent).

Niciun partid nu poate pretinde că nu a știut. Niciun ministru nu poate pretinde că nu a primit dosarul. Toți l-au moștenit, toți l-au transmis mai departe – puțin mai greu, puțin mai scump, cu câteva depozite în plus pe conștiință și câteva milioane în minus din bugetul public.

Suma totală estimată plătită până în mai 2026: minimum 12,5 milioane de euro. Bani care nu s-au dus spre școli, spitale sau drumuri. S-au dus la Bruxelles, pentru că România nu și-a respectat cuvântul dat în Tratatul de aderare.

Cum a început: 109 gropi, un termen și o ignorare de 17 ani

Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, semnat în 2005 și intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2007, România și-a asumat închiderea și reabilitarea ecologică a tuturor depozitelor de deșeuri neconforme cu Directiva europeană 1999/31/CE. La data aderării existau 109 depozite neconforme — gropi de gunoi municipale și industriale care nu respectau standardele europene privind impermeabilizarea, colectarea levigatului, gestionarea gazelor și monitorizarea mediului înconjurător.

Termenul pentru 68 dintre ele: 16 iulie 2009. Termenul pentru restul: 16 iulie 2017.

Ambele termene au trecut fără ca România să le respecte.

La 15 februarie 2017, Comisia Europeană a sesizat pentru prima dată Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acel moment rămâneau deschise și nereabilitate 68 de depozite.

Grațiela Gavrilescu — ALDE (trei guverne: 3 aprilie 2017 – 27 august 2019)

Gavrilescu a preluat portofoliul Mediului pe 3 aprilie 2017, la câteva săptămâni după ce Comisia Europeană sesizase deja CJUE. A condus ministerul în trei cabinete succesive — Grindeanu, Tudose și Dăncilă — toate susținute de coaliția PSD-ALDE.

Pe 18 octombrie 2018, în timp ce Gavrilescu era ministru în Cabinetul Dăncilă, CJUE a pronunțat prima condamnare a României — cauza C-301/17. Curtea a constatat că România nu și-a îndeplinit obligația de a închide 68 de depozite de deșeuri. Penalități financiare: zero. Era un avertisment solemn, nu o factură. Factura urma.

La finalul mandatelor, în august 2019, din 68 de depozite fuseseră închise 14. Rămâneau 54.

Gavrilescu declarase în vara lui 2017 că „suntem în ceasul al doisprezecelea” și că termenul de grație este 2023. Metafora era corectă. Acțiunea nu a urmat.

Costel Alexe — PNL (4 noiembrie 2019 – 5 noiembrie 2020)

Alexe a preluat ministerul în Cabinetul Orban și a stat exact un an. Sub mandatul lui, pe 14 mai 2020, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare formală de punere în întârziere — prima consecință oficială a condamnării din 2018. România era somată să închidă cele 48 de depozite rămase și să prezinte un calendar concret.

Răspunsul: raportări periodice, promisiuni de calendar, fără rezultate substanțiale.

Alexe a plecat la Consiliul Județean Iași după câștigarea alegerilor locale din septembrie 2020. Ulterior, DNA l-a cercetat penal pentru luare de mită în perioada mandatui de ministru – 22 de tone de produse din tablă primite de la un combinat siderurgic în schimbul alocării de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Mircea Fechet — PNL, prima apariție (5 noiembrie – 23 decembrie 2020)

48 de zile. Fechet a fost numit ministru după demisia lui Alexe și a predat portofoliul lui Tánczos Barna la instalarea Cabinetului Cîțu. Fără impact posibil pe dosar.

Barna Tánczos — UDMR (23 decembrie 2020 – 15 iunie 2023)

Cel mai lung mandat din perioada analizată — doi ani și jumătate — și cel cu cele mai grave consecințe juridice în curs.

Pe 15 februarie 2022, Comisia Europeană a depus a doua sesizare la CJUE. Argumentul era simplu și devastator: la trei ani de la condamnarea din 2018, România închisese doar 24 din cele 68 de depozite. 44 rămâneau deschise – pentru multe, nici lucrările necesare nu fuseseră planificate sau inițiate. Comisia cerea acum și penalități financiare.

Tánczos a gestionat ministerul în contextul unor controverse ample: demiterea unui șef al Gărzii Forestiere care semnalase nereguli, controversatul ordin pentru vânătoarea cocoșului de munte suspendat de instanță, ordinul pentru uciderea urșilor semnat în ultima zi a mandatui — blocat ulterior de Academia Română. Probleme de mediu extrem de importante pentru România!

Pe dosarul depozitelor de deșeuri, a doua sesizare CJUE a fost depusă în mandatul său, iar situația lăsată moștenire: 31 de depozite neînchise din 68.

Mircea Fechet — PNL, al doilea mandat (15 iunie 2023 – 23 iunie 2025)

Fechet a preluat ministerul în Cabinetul Ciolacu I și a continuat în Cabinetul Ciolacu II, format pe 23 decembrie 2024. Doi ani în total — și cea mai costisitoare decizie europeană din istoria acestui dosar pronunțată în acest interval.

Pe 14 decembrie 2023, CJUE a pronunțat a doua condamnare — cauza C-109/22. La data pronunțării, rămâneau neînchise 31 de depozite. Curtea a impus:

– Sumă forfetară: 1.500.000 euro (plată unică, datorată de la data pronunțării) — Penalitate zilnică: 600 euro pe depozit neconform pe zi de întârziere, începând de la data pronunțării — La 31 de depozite: 18.600 euro pe zi, adică aproximativ 6.789.000 euro pe an

Fechet declarase înainte de condamnare că se teme că „va fi o condamnare în toamnă” și că obiectivul principal este ca amenda să fie „suficient de mică încât să nu impacteze bugetul de stat”. O prioritate care descrie cu exactitate logica instituțională cu care a fost gestionat dosarul. Atât s-a putut!

La un an și jumătate după condamnare, Fechet declara pentru Jurnalul că din cele 31 de depozite fuseseră închise doar două, iar România plătea 3.000.000 de euro la fiecare șase luni – suma confirmând că aproximativ 27-28 de depozite rămâneau neînchise la acel moment, penalitatea zilnică scăzând treptat pe măsura închiderilor.

În iulie 2024, Guvernul Ciolacu a decis că Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va prelua gestionarea lucrărilor de închidere – recunoscând implicit că municipalitățile titulare nu aveau capacitate financiară și administrativă să rezolve problema singure. O decizie corectă, dar cu ani de întârziere.

Diana Buzoianu — USR (23 iunie 2025 – prezent, în caretaker din 5 mai 2026)

Buzoianu a preluat ministerul în Cabinetul Bolojan. Pe 30 ianuarie 2026, Comisia Europeană a deschis al treilea dosar la CJUE. Acesta vizează un set parțial diferit de obligații: din totalul inițial de 101 situri, România raportase că 92 au fost închise și reabilitate. 9 situri rămâneau fără planuri clare de reabilitare completă.

Pe 5 mai 2026, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, adoptată cu 281 de voturi de parlamentarii PSD, AUR și PACE. Buzoianu conduce ministerul în regim de caretaker — cu atribuții limitate, fără dreptul de a lua decizii majore. Dosarul cu penalitățile în curs este moștenit. Al treilea dosar CJUE este nou. Nici Buzoianu nu a știut ce să facă, așa că a făcut doar PR ieftin.

Calculul banilor: cât a plătit România

Penalitățile financiare au început să curgă de la 14 decembrie 2023, data celei de-a doua condamnări CJUE — confirmat de textul hotărârii.

De la 14 decembrie 2023 până la 10 mai 2026 au trecut 878 de zile.

Penalitatea la data condamnării — 31 depozite × 600 euro: 18.600 euro/zi. Pe măsură ce depozitele se închideau treptat, suma zilnică a scăzut. În februarie 2024, Fechet declara că România plătea „aproximativ 18.000 euro pe zi” (deci nici Fechet nu știa cu adevărat adevărul)- indicând că unul-două depozite fuseseră deja închise. Sursa Jurnalul (dec. 2024) confirmă că fuseseră închise doar două din 31.

Singura cifră confirmată public privind penalitățile plătite efectiv: 3.000.000 euro la șase luni, declarată de ministrul Fechet pentru Jurnalul în decembrie 2024.

Estimare pe baza datelor disponibile:

Sumă forfetară (plătită la data condamnării): 1.500.000 euro — confirmat CJUE

Penalități estimate — primele 18 luni (dec. 2023 – iun. 2025), la rata confirmată de ministru: 6.000.000 euro (2 semestre × 3.000.000 euro)

Penalități estimate — ultimele aproximativ 11 luni (iun. 2025 – mai 2026), la ritm similar, cu posibilă reducere dacă s-au mai închis depozite: ~5.000.000 euro

Nu există raportare publică a Ministerului Finanțelor cu suma exactă transferată Comisiei Europene după iunie 2025.

Total estimat plătit până la 10 mai 2026: minimum 12.500.000 euro

Douăsprezece milioane și jumătate de euro din bani publici. Nu pentru a curăța gropile. Pentru a nu le curăța.

De ce nu s-a rezolvat în 17 ani

Structura problemei e mai complexă decât simpla incompetență sau rea-voință, deși ambele pare că au jucat un rol.

Depozitele rămase neînchise se împart în trei categorii cu blocaje distincte. Depozitele municipale sunt blocate de lipsa capacității financiare a administrațiilor locale și de birocrația proiectelor de finanțare europeană – multe primării nu au putut accesa fonduri europene din cauza documentațiilor incomplete sau a litigiilor de proprietate.

Depozitele industriale periculoase aparțin unor companii în faliment sau insolvență, fără proprietar clar care să poată fi obligat să efectueze lucrările din masa falimentară. Depozitele industriale nepericuloase prezintă probleme similare, dar cu impact ecologic mai mic – ceea ce a dus la prioritizarea lor mai scăzută.

Niciun ministru nu a propus și implementat o soluție sistemică pentru toate trei categoriile simultan. Transferul sarcinii către AFM, realizat de Fechet în iulie 2024, e un pas în direcția bună — dar a venit cu cinci ani întârziere față de momentul în care Comisia semnalase că situația era complet blocată.

Ce urmează

Al treilea dosar CJUE din 30 ianuarie 2026 vizează nouă situri rămase. Dacă România va pierde și acest proces — și precedentele oferă toate motivele să credem că va pierde – vor urma noi penalități zilnice, calculate separat de cele care curg deja.

Suma totală pe care România o va plăti Comisiei Europene pentru depozitele de deșeuri este imposibil de calculat cu precizie la această dată. Depinde de câte depozite vor fi închise, cât de repede și de rezultatul celui de-al treilea dosar.

Ceea ce se știe cu certitudine: fiecare zi suplimentară de întârziere costă bani publici care nu merg spre o groapă de gunoi mai curată, ci spre Bruxelles. Și vor continua să meargă atât timp cât dosarul va rămâne ceea ce a fost din 2009 încoace: o problemă pe care toată lumea o știe, nimeni nu o rezolvă și toți o moștenesc.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
24.6 ° C
25.6 °
23.8 °
51 %
1.3kmh
10 %
D
28 °
lun
29 °
mar
27 °
mie
28 °
J
23 °

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Europarlamentar PNL la al doilea mandat, Rareș Bogdan face ce face și revine, periodic, în atenția publică. Ca și cum nu ar fi de ajuns...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au început o acțiune de „curățenie” în domeniul schimbului valutar,...

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală

Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli, a fost reținut aseară după mai multe ore de audieri la parchet. Makaveli, care a „ieșit” din bula TikTok...