Sindicaliștii din Educație și Sănătate iau „cu asalt” astăzi Parlamentul.
Sau cel puțin aceasta au avertizat încă din weekend vocile din cele două sindicate, că vor demara proteste ample, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan.
Mitinguriee sindicaliștilor din Sănătate și Educație în fața Parlamentului încep la ora 11.00, protestatarii sperând să schimbe planul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
„Federația SANITAS va fi luni, 7 iulie 2025, în intervalul 11.00-13.00, în Parcul Izvor, alături de alte federații sindicale din sistemul bugetar! Protestăm împotriva măsurilor de austeritate care lovesc în membrii noștri! Acesta este doar începutul! Împreună suntem mai puternici!”, anunțau ieri pe Facebook cei din sănătate.
La rândul lor, și sindicaliștii din Educație își dau mâna și se strâng la Parlament pentru a-și arăta nemulțumirea față de măsurile fiscale propuse de Guvern.
„Guvernul României a luat decizia să adopte, în regim de urgență, proiectul de lege privind unele măsuri fiscale. Acest act normativ prevede, printre altele:
Creșterea normei didactice cu 2 ore;
Reducerea cuantumului remunerației pentru plata cu ora, prin raportare nu la norma didactică de predare, ci la timpul de lucru săptămânal, adică la 160 de ore;
Creșterea numărului de copii și elevi în cadrul formațiunilor de studiu;
De asemenea, personalul de conducere va beneficia de degrevare doar pentru maxim 30% din norma de 20 de ore, iar personalul de îndrumare și control pentru maxim 50% din aceeași normă. În plus, mai puțini colegi vor beneficia de vouchere de vacanță și indemnizație de hrană, deoarece raportarea se va face la salariul de 6000 de net, și nu la cel de 8000 de lei net, cât este în prezent.
Cele trei federații din învățământ au solicitat, în ultima perioadă, mai multe autorizații pentru pichetarea sediului Guvernului, ale sediilor partidelor aflate la guvernare și a sediului Parlamentului. Însă, așa cum am precizat, Guvernul intenționează să aprobe în regim de urgență acest proiect de lege.
Din această cauză, singura noastră posibilitate pentru a trage un semnal de alarmă este pichetarea sediului Parlamentului luni, 7 iulie, între orele 11.00-13.00. Dacă acest proiect va fi adoptat în această zi, celelalte pichetări pentru care am obținut aprobare nu-și vor mai avea rostul.
Acesta nu este doar un simplu protest, ci este un moment crucial în care vocea noastră trebuie să fie auzită! Este foarte important ca să fim prezenți într-un număr cât mai mare (am solicitat autorizație pentru 2000 de persoane). Împreună putem transmite un mesaj puternic. Nu putem sta deoparte în timp ce drepturile noastre sunt puse în pericol!
Acest protest este doar începutul. Trebuie să ne mobilizam pentru următoarele acțiuni de protest pe care, după cum stau lucrurile, vom fi obligați să le organizăm”, se preciza într-un comunicat de presă asumat de Federatia Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.
Totodată, la protest au anunțat că vor participa și reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
„Este firesc să fim în fața Parlamentului luni. Era programat protestul la Guvern. Avem aprobare și pentru Parlament. Am fost prevăzători. (…). Profesorii sunt cu elevii în stradă. Să dăm un semnal nu doar pentru România, ci și pentru celelalte țări”, explica președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, citat de Agerpres.
Proiectul „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Hunedoara”, finanțat cu aproximativ 70 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, a fost lansat cu scopul de a rezolva problema deșeurilor într-un județ sufocat de rampe ilegale. Centrat în jurul deponeului de la Bârcea Mare, proiectul a fost gândit ca un model ecologic de tratare, sortare și depozitare a deșeurilor pentru toate localitățile din județ.
Finalizat oficial în iunie 2016, sistemul includea: o celulă de depozitare de 6,25 ha (62.500 m²), parte dintr-un amplasament de 26,2 ha, cu o capacitate totală de 4.576.800 m³ și o estimare de stocare de aproximativ 111.200 tone deșeuri pe an, pentru o durată de viață de 20 de ani, stații de sortare și tratare mecanobiologică (TMB), captare de biogaz, epurare levigat și închiderea a nouă gropi neconforme din județ. Era un model de bună practici, promovat de Consiliul Județean Hunedoara ca fiind cel mai important proiect de mediu derulat vreodată în județ.
Dar totul a mers prost. Iar ceea ce trebuia să fie o bijuterie de infrastructură ecologică s-a transformat, treptat, într-o groapă (de gunoi) fără fund.
Laurentiu Nistor – Ilie Ciuclea – Dan Stoian
Operatorul Supercom: „cadou” fără licitație, fără transparență
În loc ca infrastructura nouă să fie operată printr-o procedură competitivă și transparentă, Consiliul Județean Hunedoara a atribuit gestiunea Centrului de la Bârcea Mare firmei Supercom SA, o companie deja cunoscută pentru contracte cu statul și sancțiuni repetate pentru nereguli.
Potrivit unei investigații Ziarul de Investigații din martie 2022, atribuirea s-a făcut printr-un mecanism opac, iar Supercom a obținut un contract de exploatare care nu a fost niciodată făcut public integral. Nu a fost nicio licitație. Totul s-a făcut „pe tăcute”, iar controlul real asupra platformei ecologice a trecut în mâinile unei firme private cu istoric bogat de probleme.
Levigat în lanul de grâu, biogaz în atmosferă
În 2019, Garda de Mediu a descoperit că biofiltrul destinat neutralizării gazelor era inexistent sau nefuncțional, iar cantitățile de deșeuri raportate ca tratate erau complet false. În loc de 83.000 t/an, Supercom procesa până la 100.000 t, potrivit acelorași surse.
În august 2024, inspectorii Gărzii de Mediu au descoperit o groapă de levigat toxic încălcând toate normele, la câțiva metri de zona agricolă. Potrivit news.ro, fapta putea constitui infracțiune penală. Angajații firmei au fugit de la fața locului, abandonând buldozerele cu care acoperiseră zona cu pământ.
Dincolo de grotescul situației, realitatea este că levigatul a fost deversat sistematic în sol, biogazul nu era captat, iar protecția solului, aerului și pânzei freatice era o ficțiune. Cu toate că Garda de Mediu a constatat neregulile în teren, sancțiunile aplicate au fost simbolice: 60.000 de lei în 2019, 100.000 de lei în 2021 și 80.000 de lei în 2024.
Nicio amendă nu a fost însoțită de suspendarea activității sau de o anchetă penală finalizată, în ciuda faptului că actele de poluare erau repetate și documentate fotografic. Faptul că, în ciuda gravității și recurenței faptelor, nu s-a declanșat nicio urmărire penală reală ridică întrebări serioase despre influența politică și economică a Supercom asupra instituțiilor cu rol de control.
Este legitim să ne întrebăm dacă relațiile companiei cu autoritățile locale nu au contribuit direct la blocarea unor demersuri penale care s-ar fi impus de la primele incidente.
Singura voce din rândul autorităților care a încercat să oprească aceste ilegalități a fost doamna Georgeta Barabaș, șefa APM Hunedoara, care – în ciuda presiunilor – a refuzat să închidă ochii și a semnalat în mod repetat abaterile flagrante ale Supercom. Într-un peisaj dominat de tăcere instituțională și obediență, ea rămâne o excepție care confirmă rușinea sistemică.
Cu toate acestea, nicio instituție nu a suspendat autorizația Supercom. Bănuiesc că nicio agenție guvernamentală nu a găsit neregulile, iar levigatul era doar în paginile ziarelor și nu pe câmp. Într-o țară civilizată, necăpușată de interesele meschine financiare ale unor aleși, activitatea Supercom cred că putea fi anulată, terenul adus la starea inițială pe banii poluatorului, iar vinovații băgați la pușcărie.
Doar că, noi vorbim despre România, adevărata țară a tuturor posibilităților unde infracțiunile de mediu sunt păzite și apărate cu sfințenie de către cei care ar trebui să le dovedească. Și atunci, se naște întrebarea firească DE CE? fac autoritățile așa ceva? Vă las să vă răspuneți singuri!
APM Hunedoara a tolerat neregulile, iar Consiliul Județean nu a luat nicio măsură de reziliere. Sancțiunile aplicate companiei, fie ele civile sau cu potențial penal, au fost ridicole în raport cu daunele provocate. Pentru un colos economic precum Supercom, aceste amenzi nu reprezintă decât bani de semințe.
Mai grav, acest model s-a repetat în alte județe unde firma activează: în Cluj, presa locală a semnalat în 2021 întârzieri majore în implementarea SMID, cu implicarea Supercom; în Timiș, în 2023, compania a fost sancționată pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, dar și acolo fără consecințe reale.
Se conturează un modus operandi: acapararea gestiunii deșeurilor în numele eficienței, urmată de abateri tolerate și sancțiuni simbolice, într-un sistem unde influența companiei pare să depășească autoritatea legii.
Iulie 2025: Deponeul ia foc. Ro-Alert
Pe 4 iulie 2025, un incendiu de proporții a izbucnit la celula de deșeuri biodegradabile de la Bârcea Mare. Fumul toxic a impus trimiterea unui mesaj Ro-Alert pentru locuitorii din zonă. Focul s-a extins spre lanurile de grâu din jur, iar ISU Hunedoara a intervenit cu zeci de pompieri pentru a opri propagarea.
Cauza? Potrivit primelor evaluări, incendiul a fost favorizat de gazele necontrolate și fermentația deșeurilor, adică tocmai de lipsa sistemului de captare biogaz și a monitorizării mediului. Infrastructura promisă în 2016 era inexistentă sau defectă.
Incendiul nu a fost un accident.
A fost rezultatul a nouă ani de indolență, protecție politică și dispreț față de lege. Iar consecințele nu sunt doar ecologice: în aer au fost degajate compuși toxici precum benzen, formaldehidă și dioxine – recunoscuți pentru potențialul lor cancerigen, mai ales în urma arderii necontrolate a materialelor biodegradabile și plastice.
În sol, levigatul infiltrat a contaminat straturi întregi cu metale grele și compuși organici periculoși, afectând deja producția agricolă locală. Fermierii care muncesc corect, pe terenuri fertile, se văd acum condamnați la recolte compromise de poluarea venită direct din nepăsarea și complicitatea autorităților.
APM, CJ Hunedoara și Garda de Mediu par să privească în tăcere cum o zonă agricolă valoroasă devine, încet, imposibil de cultivat.
Cine răspunde?
Cine a semnat contractul cu Supercom? De ce nu a fost reziliat? De ce Garda de Mediu doar amendează, dar nu oprește activitatea? Unde este Curtea de Conturi? De ce nu există audit independent al fondurilor europene?
În mod normal, apărarea interesului public într-un proiect de asemenea anvergură ar fi trebuit să fie prioritatea absolută a autorităților locale.
Dar la Bârcea Mare, autoritățile au devenit complice: fie prin inacțiune, fie prin interes. CJ Hunedoara, APM, Garda de Mediu, toate au asistat pasiv la transformarea unui proiect european într-un focar de poluare și infracțiuni de mediu.
Dacă nici acum, când inevitabilul s-a produs, când zona ar trebui declarată oficial calamitate ecologică, când disprețul total al Supercom față de autorități, contracte și oameni cinstiți este la vedere, nicio instituție nu va lua o măsură reală, adevărată, care să fie simțită de către operator, atunci vom putea vorbi clar despre constituirea unui grup infracțional organizat în vârful conducerii județului, care acționează în favoarea Supercom.
Zona este arsă, pământul compromis, aerul irespirabil. Pungile de plastic care încă stau pe suprafața gropii sunt dovada clară că nu a existat sortare, ci doar depozitare la grămadă, în dispreț total față de legile în vigoare și față de oameni. Nimic nu pare să fi fost respectat.
Și totuși, din nou, e tăcere. Dacă și de data asta, cei de la vârful județului aleg să închidă ochii, așa cum o fac de peste nouă ani, o fac în detrimentul cinstei, al legii și al onoarei. Iar la onoare, unii dintre ei nici măcar nu mai pot candida. Iar despre rușine…ce i aia?
Încă un proiect european dus la groapa de gunoi!
Cazul Bârcea Mare nu este doar despre un incendiu sau despre scurgerile de levigat, ori eliberarea necontrolată a gazelor în aer, sau despre lipsa totală a sortării. NU!
Este despre cum se poate distruge un proiect de zeci de milioane prin complicitate instituțională, management politic și lipsă de transparență. Este despre o firmă favorizată care acționează ca și cum statul nu există. Și este despre niște autorități care, în loc să apere cetățeanul, protejează operatorul. Sa fin serioși, este despre corupție instituționaliztă!
Bloc alimentar la limita septicemiei: grăsime în coji de centimetri pe hote, frigidere murdare, insecte moarte în lăzi.
101,2 kg mâncare „fără buletin”: neetichetată, păstrată la temperaturi de incubator, depozitată direct pe podea.
Sancțiuni: 10.000 lei amendă, activitate suspendată, propunere de închidere până la 6 luni.
„Aici mâncau copiii voștri, dragi părinți! Legea trebuie schimbată: patronii care batjocoresc sănătatea publică nu mai au ce căuta în alimentație, niciodată.” – Comandamentul ANPC
Azur NC 2000 Hotel – camere de coșmar, 13 sigilate
Frigidere cu mucegai, băi fără sifon, pânze de păianjen, muște în sertare, saltele pătate.
Apă curgând non-stop la baterii defecte, mobilier rupt.
Amenzi: 10.000 lei, 13 camere scoase din circuit până la igienizare completă.
Modern Taste Autoservire – grăsime arsă și ulei de câte ori?
Friteuze cu ulei neschimbat, ustensile ruginite.
Resturi groase de grăsime pe aragaz și hotă, insecte moarte în bucătărie.
Amenzi: 20.000 lei, 37,7 kg produse retrase, activitate suspendată.
Costinești sub lupa ANPC – toleranță zero
Lanț frigorific ignorat – vitrine la 12 °C pentru produse ce trebuie păstrate la 4 °C.
Depozite infestate – praf, pânze de păianjen, produse amestecate fără criterii de vecinătate.
Promoții fantomă – „5 + 1” la bere, deși berea de referință lipsește.
Fructe „premium” lovite și deshidratate – marfă la preț întreg, calitate minus.
Mesaj fără echivoc către patronii de pe litoral
„România nu e tomberonul nimănui. Copiii noștri nu sunt cobai. Dacă încalcă legea, patronii trebuie radiați din domeniu pe viață.” — Declarația Comandamentului Litoral 2025
„Terasa Ştefan” şi-a consumat mitul; Costinești nu mai tolerează mizeria cosmetizată în legendă. ANPC promite să fie prezent zilnic, cu sancțiuni care dor și cu propuneri legislative pentru interdicții definitive. Turismul românesc poate supraviețui doar cu respect pentru consumator, nu cu improvizații în care bacteriile fac profiit.
Desigur, e „pură coincidență” că Terasa Ștefan a fost trântită abia după ce noul Comandament ANPC a coborât pe litoral. În anii trecuți, nu-i așa?, registrele musteau de legalitate, frigiderele sclipeau, iar controalele bifau totul „în regulă”. Perfect legal, perfect igienic—probabil! La fel de probabil cum alte zeci de localuri din Constanța plutesc încă sub radar. Să fie asta ultima coincidență; de aici înainte, complicitatea să se termine odată cu legenda murdară.
Legea trebuie ascuțită: patronii care își bat joc de siguranța alimentară să primească interdicție pe viață în industria de profil—fără drept de întoarcere, fără portițe.
Daniel David, ministrul Educației, a confirmat că vor fi modificări în ceea ce privește acordarea burselor – inclusiv a celor de merit sau sociale, însă a ținut să asigure că salariile cadrelor didactice nu vor fi diminuate.
În cadrul unei conferințe organizate la Palatul Victoria, ministrul a detaliat că pentru elevi vor fi trei tipuri de burse – de merit, sociale și tehnologice, dar și că elevii olimpici vor primi premii „ușor” mărite.
Dincolo de micșările elevilor și studenților, care în ultimele zile au inițiat proteste vizavi de măsurile de reducere a burselor, ministrul Educației se arată de neclintit.
Acesta a explicat ieri că vor fi luate măsuri măsuri definite „de două principii foarte importante” – cel al „raționalității, adică, orice modificare pe care o facem în zona educației și în zona cercetării trebuie să se poată înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. Și doi: un principiu al decenței, adică, așteptăm atâtea resurse în acest moment câte își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări”
„Bugetul pentru burse a crescut extrem de mult în ultimii ani. Pe de o parte, te bucuri, orice ministru se bucură când are mai mulți bani pe care poate să-i ducă în sistem. Dar am spus, întotdeaua trebuie să ai grijă să duci acei bani în zona în care a prins lumina, nu în zona în care există întuneric. Și de ce spun acest lucru? Pentru că am generat un fond pentru burse, ca să ne fie clar acest lucru, care depășește, spre exemplu, susținerea pe care Ministerul Educației și Cercetării o dă întregului sistem de cercetare-dezvoltare, inovare din țară.
Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găsești ușor în țări vestice la care te raportezi. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanță. (…) Totuși, ai fi așteptat să vezi o performanță, o schimbare în performanța educațională, de exemplu, măcar participarea la bacalaureat, nu neapărat notele sau rata de succes, sau măcar gradul de participare în examinarea națională să crească – și nu vedem aceste lucruri. (…)
În zona elevilor, în privința burselor, nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse. Noi avem un sistem de burse în acest moment care are o varietate de burse – burse de merit, burse de reziliență, burse sociale, burse tehnologice, un sistem foarte complex pe care nu-l vezi în alte țări.
Ce vreau să propun? Simplu și direct spus, ținând cont de ce vezi în alte țări și de cât își permite țara în acest moment. (…) Dar meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem, prin lege, minim 30% cu nota limită 9,50, dar dacă toți copiii dintr-o clasă au 9,50 toți primesc bursă și la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toți, ceea ce nu este obișnuit”, a spus ministrul David.
În ceea ce privește bursa socială, ministrul Educației a precizat că „va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală”, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, sunt persoane dezavantajate, iar bursele tehnologice vor fi „pentru copiii care sunt în școli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme”.
„Chiar vom crește ușor premiile, pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internațională, dacă ai luat mențiune, să poți să-ți acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună. Mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaționale variază undeva între 4.000 de euro și 1.000 de euro și pe lângă asta mai iei și o bursa în fiecare lună. Nu mai putem susține acest sistem. (…)
Îi rog pe toţi elevii să înţeleagă că cei care au nevoie să fie ajutaţi social, vor fi ajutaţi. Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanţi pe olimpiade naţionale şi internaţionale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum. Asta mi se pare sau, în general, acest sistem de burse mi se pare un sistem care este şi performant şi corespunde cu alte practici europene şi este şi echitabil în acelaşi timp”, a punctat Daniel David.
În ceea ce privește sistemul de învățământ de cealaltă parte a catedrei, ministrul Educației a subliniat că nu se vor face concedieri, că „nu avem de disponibilizat oameni, noi trebuie să angajăm în viitor, sigur, nu acum în situația de criză, dar în viitor trebuie să angajăm oameni”, dar și că „nu modificăm salarii”.
„Pe termen mediu am spus lucruri pe care am început deja să le gândim, că raportul sau punctul de raportare pentru debutant în preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie și avem nevoie de echivalența în salarii, între CS1, CS2 și profesor și conferențiar. Sunt lucruri deja prezentate în diverse acte normative, nu sunt noutăți, doar că va trebui să le prindem în Legea salarizării unitare. (…)
Peste cinci ani, cel târziu, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut față de educație și cercetare, de foarte mulți ani, 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație, cu o creștere gradată, sigur, nimeni nu se așteaptă la creșteri spectaculoase în primii doi ani, până când ne mai stabilizăm din punct de vedere fiscal, din punct de vedere bugetar, dar sunt angajamente pe termen lung”, a mai spus ministrul.
Fostul președinte al PSD Marcel Ciolacu a tras aer în piept și a ieșit cu o serie de explicații vizavi de „greaua moștenire” pe care i se impută că a lăsat-o, atunci când vine vorba despre deficitul bugetar.
Deja parte din măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan devin realitate, iar Ciolacu, ca fost premier, ține să asigure că a făcut totul corect. Și, posibil, de bună-credință.
Zilele acestea, au mai fost voci din PSD care au ținut să asigure că în niciun caz social democrații nu pot fi acuzați de deficitul bugetar. Acum, și Marcel Ciolacu vine cu o serie de argumente în apărarea sa, dat fiind că deficitul a crescut procentual destul de serios în timpul cât a ținut frâiele la Guvern.
Pe Facebook, Ciolacu punctează că „România nu este în niciun colaps economic”, că PIB-ul a crescut, la fel ca pensiile și salariile. Și multe alte lucruri bune:
„Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării.
Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete.
Dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm și seriozitate despre realitate.
Încă de la început, trebuie să spun foarte clar că REFORMA FISCALĂ este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR. În traducere, și cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors. Cât am fost premier, am negociat în permanență cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte și să nu ducă la recesiune economică. Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră.
De aceea, am și militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii – punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu același impact- precum impozitul progresiv – este o mare greșeală. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD!
Dar să revenim. NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!
Așadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 țări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro. Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Așa a fost posibil să începem marile șantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arși, zeci de școli și grădinițe. Și da – aici intră și programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei și care au însemnat creșterea nivelului de trai în satul românesc prin rețele de apă, gaze și canalizare, drumuri moderne, centre de învățământ sau unități sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum. Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării. Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat prețurile la energie și alimentele de bază. Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric.
Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit ”în neștire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?!
Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului de Finanțe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie și mai mare a cheltuielilor publice. Acesta este motivul pentru care banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări.
Unde s-au dus banii? Ce am făcut cu acel deficit? În primul rând, nu am preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%. E simplu să spui ”PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an și zece luni din ultimii 5 ani și jumătate. Acesta este adevărul. Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverși afaceriști obscuri, achiziții de rachete în avans, jaful din pandemie cu măști neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri și așa mai departe. Adăugați la asta liberalizarea haotică din energie și războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor și veți avea tabloul complet. Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriașe de atunci care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani.
Așadar, am făcut deficit, dar acesta a fost structurat în felul următor: 80% din acest deficit a mers în investiții: drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, infrastructură. Adică în viitorul nostru. Am plătit bursele mărite elevilor și studenților, conform Legilor Educației promovate de președintele Iohannis. Am recalculat pensiile, conform jalonului asumat în PNRR – o lege despre care atât Banca Mondială, cât și Comisia Europeană au spus că este sustenabilă și ca face ordine în sistemul de pensii. Să se dea vina acum pe pensionari pentru deficit mi se pare nu numai o minciună, ci și o mare ticăloșie. Am crescut consistent atât salariile din educație (mai ales ale profesorilor debutanți), cât și ale personalului din sănătate, poliție, armată sau administrație publică. Vă amintiți când toate aceste categorii erau în Piața Victoriei, iar cei care astăzi spun că nu trebuiau mărite salariile erau primii care atunci susțineau fix contrariul?! Aceste majorări au fost considerate un avans din Legea salarizării, alt jalon fundamental din PNRR care trebuia făcut anul trecut și care a fost amânat tocmai din cauza constrângerilor bugetare.
Astfel, am considerat că un deficit care merge pe investiții este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu. Banii băgați în economie se multiplică și revin la buget în 3-5 ani. Asta se numește dezvoltare inteligentă. Așa au crescut și s-au modernizat toate țările europene.
Vreți niște exemple?! Uitați-vă la istoria deficitelor bugetare în Europa! Spania a avut deficit de peste 11% în 2012. Italia, Franța, Portugalia, Polonia au încălcat regulile fiscale ani la rând. Și totuși s-au modernizat, s-au dezvoltat.
Panica este mai periculoasă decât deficitul. Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adâncește. Scade consumul. Se taie investiții. Economia se contractă. Și atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică.
Asta vrem? O economie frânată, o populație speriată și investiții blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult. Sunt absolut de acord că trebuie să reducem deficitul. De asta și avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenție – pe șapte ani.
Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinși de false impulsuri mesianice și impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa – fără a strivi economia. În definitiv, populația și economia ce vină au?! Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Și nu există alt scop al politicilor publice decât creșterea bunăstării populației.
PS: Aveți idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe bursă și din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaționalelor? Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogați?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”.
Un ofițer de poliție de la Brigada de Operațiuni Speciale Pitești a fost arestat ieri pentru o serie de infracțiuni, inclusiv șantaj, într-un dosar instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești.
Acesta nu este însă singurul inculpat din dosar. Alături de polițist, anchetat mai este un coleg în uniformă, în legătură cu infracțiuni comise începând cu anul 2022.
Cele mai multe acuzații îi sunt aduse polițistului de la Operațiuni Speciale. De altfel, acesta și avea un interes propriu, anume angajarea cuiva. Așa se face că, în urma activităților derulate de ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș, ofițerul a fost acuzat de șantaj (3 acte materiale, în formă continuată), folosirea, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii de foloase necuvenite și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în formă continuată.
Acuzații considerate întemeiate la acest moment și de judecătorii Tribunalului Argeș, care au admis „propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti, în dosarul de urmărire penală nr. 2/14/P/2024.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului I.C., în prezent aflat în stare de reținere la Centrul de Retinere si Arest Preventiv al Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeș, pentru o perioada de 30 de zile cu începere de la data de 03.07.2025, mandatul fiind valabil până la data de 01.08.2025, inclusiv”.
În ceea ce îl privește pe cel de-al doilea ofițer de poliție din cadrul unui inspectorat județean de poliție, acesta este cercetat pentru șantaj în formă continuată. Procurorii anticorupție precizează că cei doi inculpați sunt Costinel Iancu și Bogdan Robert Pascu, care prin actele lor ar fi obținut peste 100 de mii de euro, două telefoane iPHONE și un BMW.
„În perioada ianuarie 2022 – aprilie 2024, primul ofițer menționat, cu intenție, ar fi exercitat acte de constrângere asupra unui director general din cadrul unui grup farmaceutic, folosindu-se de funcția deținută și de informații la care a avut acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Acestea ar fi constat în promovarea unei persoane din familia sa într-o funcție de conducere cu remunerație sporită în cadrul grupului farmaceutic.
De asemenea, în perioada 2020 – 2023, același ofițer ar fi exercitat presiuni și asupra unei alte persoane din conducerea aceluiași grup, pentru obținerea unor produse și bunuri din depozitele companiei.
În perioada ianuarie – mai 2022, cei doi ofițeri ar fi exercitat acte de constrângere asupra aceluiași director general din cadrul grupului farmaceutic, prin invocarea unui pretins dosar penal referitor la săvârșirea unor presupuse fapte de corupție de către acesta din urmă și de alte persoane din cadrul grupului, ce ar fi avut consecințe importante, atât asupra carierei persoanei vătămate, cât și a asupra imaginii și activității grupului farmaceutic, pentru a obține foloase necuvenite constând în suma de 120.000 de euro, două telefoane mobile de ultimă generație și un autovehicul.
De asemenea, în martie 2023, primul ofițer ar fi divulgat aceleiași persoane date și informații nedestinate publicității, la care a avut acces în exercitarea atribuțiilor de serviciu, referitoare la măsuri de supraveghere tehnică dispuse într-un dosar penal care privea alte persoane din domeniul farmaceutic. Scopul urmărit ar fi fost obținerea de foloase necuvenite pentru o persoană apropiată, constând în prelungirea contractului de muncă, un program de lucru avantajos și relocarea într-un sediu mai accesibil.
În perioada 2023 – 2024, același ofițer ar fi continuat să transmită directorului general al companiei informații din trei dosare penale în care erau investigate posibile fapte de corupție și de serviciu, pentru a-și reafirma influența și autoritatea legată de funcția deținută”, detaliază DGA.
Primăria Sectorului 5 a demarat un proiect amplu de montare a hidranților stradali, marcând astfel o premieră la nivelul administrațiilor locale din București. Primele dispozitive au fost deja instalate în puncte strategice din sector, iar lucrările vor continua progresiv în perioada următoare.
Această inițiativă vine ca un răspuns concret la nevoia de intervenții rapide în situații de urgență, în special în cazul incendiilor, dar și ca o măsură de creștere a nivelului general de siguranță pentru locuitorii Sectorului 5.
Prin această acțiune, Primăria devine prima administrație locală din Capitală care implementează montarea hidranților ca strategie preventivă la scară stradală, fără a aștepta intervenții externe sau directive centrale.
Montarea hidranților – proiect în fază incipientă
Executarea proiectului a început deja, cu primele instalări vizibile pe mai multe străzi circulate din sector. Hidranții sunt montați în zone considerate vulnerabile în caz de incendiu, precum cartierele cu blocuri vechi, alei înguste sau artere cu trafic intens.
Deși nu a fost anunțat public un calendar complet al implementării sau un număr total estimativ de echipamente, reprezentanții administrației locale susțin că este doar începutul unei acțiuni de amploare.
Proiectul se desfășoară în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov, pentru a asigura conformitatea cu normele tehnice și poziționarea optimă a echipamentelor.
De ce sunt esențiali hidranții în mediul urban
Hidranții stradali sunt puncte fixe de alimentare cu apă care permit intervenția rapidă a pompierilor în cazul incendiilor. În lipsa acestora, echipajele de urgență sunt nevoite să transporte rezerve proprii sau să caute surse alternative de apă, ceea ce poate prelungi timpii de intervenție.
Montarea acestor dispozitive în cartiere urbane dense, cum este cazul Sectorului 5, poate face diferența între o intervenție eficientă și o tragedie. În plus, accesul rapid la apă este crucial în zonele în care autospecialele ajung cu dificultate din cauza configurației străzilor sau a parcărilor aglomerate.
Un pas concret pentru siguranța comunității
Această măsură preventivă este apreciată și de specialiști, dar și de cetățeni, care consideră că investițiile în infrastructură pentru situații de urgență sunt esențiale într-o metropolă ca București.
Prin această inițiativă, Primăria Sectorului 5 transmite un semnal clar: siguranța locuitorilor este o prioritate, iar acțiunile proactive trebuie să devină o constantă, nu o excepție.
O reformă anunțată cu fast, executată cu bâlbe și dispreț
La 28 august 2024, Guvernul României adopta Ordonanța de Urgență nr. 103 privind „reorganizarea unor instituții publice din domeniul mediului, apelor și pădurilor”. Era promovată drept o „măsură de eficientizare”, o reducere de costuri, o modernizare instituțională. În realitate, a fost doar o reformă de fațadă, desenată pe hârtie și aplicată cu brutalitate birocratică.
Prin această ordonanță s-a decis desființarea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și a tuturor agențiilor județene subordonate, urmând ca atribuțiile lor să fie preluate de o nouă structură:Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
Trei luni de haos: fără organigramă, fără personal, fără reguli
La 1 aprilie 2025, noua ANMAP și-a început, teoretic, activitatea. Practic, nu avea nici personal, nici organigramă, nici capacitate de operare. Doar o conducere politică numită în pripă și un vid legal generat de lipsa protocoalelor de predare-primire care, conform OUG 103, trebuiau semnate în cel mult 30 de zile. Nu s-a întâmplat.
Peste 1.700 de angajați au fost abandonați într-un limbo juridic și administrativ: formal nu mai erau angajați ai ANPM/ANANP, dar nici nu fuseseră preluați de ANMAP. Nu aveau acte valide, nu aveau vechime înregistrată, nu aveau asigurări de sănătate. Practic, lucrau în instituții care nu mai existau legal.
Ministerul Mediului – responsabil direct pentru haosul generalizat
Reorganizarea a fost gândită, girată și implementată cu largul concurs al Ministerului Mediului, condus inițial de Mircea Fechet, iar mai nou de Diana Buzoianu. În ciuda semnalelor de alarmă din interior, în ciuda protestelor și memoriilor transmise oficial, ministerul nu a intervenit pentru a corecta sau clarifica situația.
Mai grav, a tolerat sau poate chiar a sprijinit o conducere ANMAP fără experiență, fără legitimitate profesională și fără autoritate administrativă reală. Noua președintă a agenției, Raluca Giorgiana Dumitrescu (PSD Ialomița), nu are nicio legătură cu domeniul mediului, fiind promovată politic, fără concurs. La fel și ceilalți membri ai „echipei de conducere”, cunoscuți mai degrabă pentru legăturile de familie sau rețelele locale, decât pentru vreo competență relevantă.
Instituție nouă căpușată din prima zi
ANMAP nu funcționează ca o instituție publică, ci ca o feudă administrativă, în care posturile se negociază, angajații sunt hărțuiți, iar prioritățile reale – reglementarea și protejarea mediului – au fost abandonate complet. Funcțiile sunt distribuite preferențial, transferurile sunt interzise, iar accesul presei este restricționat.
Angajații acuză un climat de intimidare, presiuni pentru demisii, convorbiri informale în care li se sugerează retrogradări sau reduceri salariale „dacă nu cooperează”. Toate aceste metode de forțare, într-un moment în care organigrama ANMAP nici măcar nu este aprobată, pun sub semnul întrebării legalitatea completă a funcționării actuale a instituției.
Cine răspunde pentru tăcerea criminală a Ministerului Mediului?
Surse din interiorul agențiilor județene vorbesc despre un sentiment generalizat de teroare administrativă. Protestele spontane din zeci de locații ANMAP din țară, desfășurate recent, nu sunt doar strigăte de disperare – sunt acte de revoltă împotriva unei decizii politice profund greșite.
Ministerul Mediului nu mai poate pretinde că nu știe. Prin instituțiile sale subordonate, a ignorat litera ordonanței (OUG 103), nu a garantat preluarea corectă a patrimoniului și a personalului, și a refuzat consultarea celor care cunoșteau cu adevărat instituțiile desființate. Mai mult, a girat prin pasivitate tăierea unor contribuții legale pentru mii de angajați, expunându-i riscului de a pierde vechime și drepturi esențiale.
Un aparat birocratic impus politic, fără habar de mediu
Noua conducere ANMAP pare mai preocupată să-și placheze ușile cu nume și titluri, să ocupe birouri și să taie funcții, decât să înțeleagă domeniul pe care pretinde că îl reglementează. Președintele semnează hârtii care se întorc ca ecou din teritoriu, fiind „contra-semnate” de directori ai unor agenții județene care nu mai există legal.
Este o mascaradă administrativă, întreținută cu complicitatea tacită a guvernului. O structură care funcționează după principiul: „cât timp lumea tace, noi conducem”.
O instituție construită fără temei: lipsesc patrimoniul, personalul, bugetul, nu însă și șefii
Ordonanța 103 prevede explicit că ANMAP trebuie să preia patrimoniul, personalul și bugetul celor două agenții desființate în termen de 30 până la 60 de zile. Termenul a trecut demult, și realitatea din teren este clară: nu există protocoale semnate complet, nu există asumări bugetare și nici personal preluat integral.
Practic, avem o instituție nouă, dar fără bază juridică solidă, fără fundament contabil, fără infrastructură funcțională. Este o construcție din vorbe și hotărâri neaplicate, cu o conducere care mimează autoritatea.
Fără viitor: specialiști marginalizați, competența ignorată
În loc să valorifice expertiza internă a celor care lucrează în ANPM/ANANP, noua structură ANMAP a preferat să instaleze personaje fără trecut profesional în domeniu. Cei care cunosc sistemul au fost marginalizați, ținuți departe de discuții, de strategii, de construcția instituției. „Refuză până și sfaturile celor care cunoscusc în amănunt instituția, conducerea ANMAP preferă să se închidă în birouri și să conducă prin ignoranță.”
Este simptomatic: incompetența se înconjoară de obediență, iar specialiștii deranjează.
Presiune publică, acțiuni sindicale și responsabilitate politică
Sindicatul Publisind a anunțat că a transmis o solicitare oficială de demitere a actualei conduceri ANMAP către ministrul mediului, Diana Buzoianu, și către conducerea PSD. Presiunea crește, iar responsabilitatea politică nu mai poate fi pasată.
„Reorganizarea haotică a Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) s-a transformat, în doar câteva săptămâni, într-un climat de teroare administrativă”, se arată într-o postare pe pagina „Realitatea din Ministerul Mediului”.
Protecția mediului, sacrificată pentru interese de partid
Acolo unde trebuia să fie reforma, este improvizație. Acolo unde trebuia să fie eficiență, este haos. Iar în loc de respect pentru angajați și pentru misiunea instituției, aceștia primesc doar sfidare, numiri politice și tăcere complice din partea celor care ar fi trebuit să vegheze.
Scandalul ANMAP nu este doar un eșec birocratic. Este simptomul unui guvern care tratează protecția mediului ca pe o simplă poziție de partid.
Și între timp, 1.700 de oameni trăiesc o reorganizare care seamănă tot mai mult cu o epurare administrativă mascată.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) a acordat titlul Doctor Honoris Causa Acad. Prof. Dr. Anca-Ligia Grosu, director al Clinicii de Radioterapie din cadrul Centrului Medical Universitar Freiburg și membru titular al Leopoldina – Academia Națională de Științe a Germaniei. Distincția recunoaște contribuția excepțională a profesoarei Grosu la definirea radioterapiei personalizate, integrarea imagisticii avansate în tratamentul tumoral și dezvoltarea unei noi paradigme care leagă oncologia de medicina longevității și sănătatea creierului.
Ceremonia a fost prezidată de rectorul UMFCD, Prof. Dr. Viorel Jinga, și s-a desfășurat în cadrul Reuniunii Internaționale a rețelei NET4Brain (2-4 iulie 2025), platformă COST dedicată cercetării interdisciplinare în cancerul cerebral.
Reuniunea NET4Brain: Bucureștiul, hub european pentru neuro-oncologie
Peste 100 de experți din 29 de țări — neurologi, oncologi, specialiști în imagistică și medicină computațională — s-au reunit la UMFCD pentru a prezenta cele mai noi soluții de diagnostic, prevenție și tratament al tumorilor cerebrale. Conectarea cercetării fundamentale cu practica clinică și promovarea terapiilor cu toxicitate redusă se află în centrul agendei, în linie cu principii „verzi” de sustenabilitate în sănătate: proceduri mai puțin invazive, consum energetic mai scăzut în sălile de tratament și o calitate a vieții considerabil îmbunătățită pentru pacienți.
Parcurs profesional de referință
Formare: UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca → specializare în Germania (Universitatea Tehnică München) → stagiu la Harvard Medical School, Massachusetts General Hospital.
Poziție actuală: Profesor universitar și Director al Departamentului de Radioterapie, Centrul Medical Universitar Freiburg.
Cercetare: pionierat în radioterapia stereotactică, combinarea radioterapiei cu imunoterapia și optimizarea tratamentului pentru pacienții vârstnici; H-index 62, peste 1.200 de publicații citate de 14.000+ ori (Web of Science, iunie 2025).
Premii: Premiul Alfred Breit (DEGRO, 2020), Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (România, 2024).
Impact asupra medicinei personalizate și a „economiei verzi” din sănătate
Prin utilizarea imagisticii PET și RMN multiparametrice în planificarea radioterapiei, Prof. Grosu a redus necesarul de iradiere inutilă, scăzând costurile energetice și toxicitatea pentru pacient — beneficii directe pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Abordarea sa translațională, care combină inteligența artificială cu biomarkeri moleculari, optimizează resursele și deschide calea unor terapii cu amprentă ecologică minimă.
Mesajul UMF „Carol Davila”
„Găzduirea rețelei NET4Brain și onorarea profesoarei Anca-Ligia Grosu subliniază rolul universității noastre ca pol de excelență și inovație medicală. Colaborarea internațională este esențială pentru a transforma cercetarea de vârf în soluții reale pentru pacienți.” — Prof. Dr. Viorel Jinga, Rector UMFCD
Privind spre viitor
Evenimentul continuă pe 3 și 4 iulie cu sesiuni dedicate inteligenței artificiale în radioterapie, bioinformaticii și terapiilor protonice. Pentru studenții și doctoranzii UMFCD, întâlnirea oferă o platformă unică de schimb de idei și de integrare în echipe de cercetare europene, pregătind noua generație de clinicieni orientați spre medicină de precizie și sustenabilitate.
Distincția acordată Acad. Prof. Dr. Anca-Ligia Grosu confirmă angajamentul UMF „Carol Davila” de a sprijini elitele științifice și de a cultiva parteneriate care accelerează progresul în oncologie, sănătatea creierului și medicina longevității.
Prezent la începerea lucrărilor la centrul de oncologie și radioneurochirurgie stereotactică de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din Capitală, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit despre situația concediilor medicale eliberate abuziv – ca să nu spunem nelegal.
În prezent se derulează un control trimis de ministru, în urma unor descoperiri pe care acesta le-a făcut publice la scurt timp de la învestirea sa în funcție.
Verificările Corpului de control al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind situația concediilor medicale au fost demarate în urmă cu aproximativ o săptămână, având în vedere că anul trecut ar fi fost eliberate un milion de astfel de concedii, în condiții care „par suspecte”.
Mai precis, explica Alexandru Rogobete, „sute de mii de concedii medicale sunt eliberate, într-un mod suspect, fix în proximitatea zilelor de weekend și a sărbătorilor legale. Predispoziția la ”îmbolnăvire” a unor angajați crește și mai mult în apropierea sărbătorilor”.
Aceasta fusese concluzia ministrului Sănătății, care pe 26 iunie scria pe Facebook că va avea „toleranță zero pentru fraudarea concediilor medicale”, anunțând că vor urma verificări temeinice.
„Am trimis Corpul de Control al Ministerului Sănătății împreună cu Corpul de Control al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în teritoriu pentru o acțiune comună de verficare în detaliu.
Nu este normal și este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii dedicați spitalelor, din tratamentele bolnavilor și să finanțeze vacanțele unor angajați care beneficiază nejustificat de concedii medicale fictive. (…)
Pe cifrele din anul 2024 vedem aproximativ un milion de concedii medicale eliberate, în condiții care par suspecte. Vorbim despre aproape o treime din toate concediile medicale eliberate.
Apelul meu ferm către personalul medical este să nu elibereze concedii medicale fără temei medical. Ne costă bani (de ordinul miliardelor de lei) și mai grav irosim resurse indispensabile pacienților cu afecțiuni grave (oncologice, cardiace sau AVC) care chiar au nevoie”, se arăta pe pagina de socializare.
Iar astăzi, ministrul Rogobete a subliniat că raportul privind situația concediilor medicale nu este „finalizat, încă se lucrează în teren”. Chiar și așa, s-au mai făcut și alte descoperiri:
„Prima parte a raportului a constat într-o analiză informatică și acum, acolo unde au fost identificate excepții și creșteri aberante ale numărului de concedii medicale, colegii de la Corpul de control verifică în teren situația. Tot ce pot să vă spun este că am identificat zeci de colegi care au eliberat mai multe concedii medicale, mai mult decât este posibil fizic într-o zi.
Vorbim de situații în care au fost eliberate și peste 100-200 de concedii medicale într-o singură zi. Sunt din mai multe județe și nu este doar o specialitate implicată. Adică, nu mă refer doar la medicină de familie. Sunt și medici de alte specialități, din ambulatoriu de specialitate”, a explicat ministrul.
După finalizarea raportului Corpului de control privind concediile medicale, ministrul Rogobete ar vrea modificarea legislației, astfel încât să se limiteze și să se modifice modul de acordare a anumitor concedii medicale, în special cele de „boală obișnuită”.
Ar exista deja o echipă de experți, din care fac parte manageri de spital, membri ai universităților, membri ai CNAS, din ANMDR și din ANMCS, și care lucrează la modificările legislative.
„Nu vom putea stopa 100% acest fenomen, sunt convins de acest lucru, în schimb, dacă îl reducem și îl diminuăm, eu cred că este un mare câștig. Modul în care se acordă concediul medical, indicatorii prin care se acordă acest concediu medical trebuie modificați”, a mai spus ministrul Sănătății.
Într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan a anunțat ce măsuri urmează a fi luate la scară largă pentru reducerea deficitului bugetar.
Dincolo de modificările anunțate deja în sectorul administrativ, Bolojan a explicat faptul că TVA-ul va crește la 11% și 21%, vor fi crescute și accizele la alcool, combustibil și tutun cu 10%, iar pensiile si salariile vor fi plafonate în 2026.
Ilie Bolojan a detaliat pe larg pachetul de măsuri pe care guvernul pe care îl conduce își va asuma răspunderea. Acesta ar fi doar primul din cele trei pe care Guvernul le va implementa anul acesta pentru a reduce deficitul, cu mențiunea că, deși acestea afectează direct populația, România trebuie să facă rost de bani urgent pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a „recâștiga încrederea piețelor”.
Astfel, principalele măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan și care se vor aplica de la 1 august țin de creșterea TVA, la 11% fiind medicamentele, alimentele, serviciile publică de apă și canalizare, apă, cărțile, lemnele de foc și industria termică, creșterea accizelor cu 10% la alcool, combustibil, tutun, impozitarea cu 10% a pensiilor de peste 3.000 de lei.
De asemenea, se vor elimina unele excepții de la plata CASS, astfel ca de la puțin peste șase milioane, numărul de contributori să ajungă la opt milioane de contributori.
Totodată, de la 1 ianuarie va fi majorat impozitul pe dividende de la 10% la 16%, va fi implementată taxarea suplimentarea a băncilor, dar și suprataxarea tuturor câștigurilor din jocurile de noroc, ceea ce ar trebui să ducă la o creștere cu 30% a încasărilor statului.
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, ca măsură strict pentru 2026 pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, norma didactică va crește cu două ore, vor rămâne burse de merit într-un număr limitat și cele sociale doar pentru familii defavorizate.
Pe lângă aceste măsuri, Bolojan a asigurat spre finalul lunii Guvernul va veni cu un nou pachet de măsuri care ar trebui să includă reforma pensiile speciale, a instituțiilor autofinanțate (reoganizări ale instituțiilor), a companiilor de stat (reducerea subvențiilor), reforma cheltuielilor în administrația locală, reanalizarea sporurilor, actualizarea redevențelor.
În același timp, Bolojan a promis că, la următoarea rectificare bugetară, vor fi reduse și subvențiile pentru partidele politice.
Final de anchetă într-unul dintre dosarele instrumentate împotriva ex-candidatului cu afinități ruse, Călin Georgescu.
Procurorii au anunțat că acesta a fost trimis în judecată pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, dosar în care procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se sesizaseră în urmă cu câteva luni.
În luna mai, în timp ce era cercetat sub control judiciar pentru o serie de infracțiuni și obligat să respecte o serie de măsuri, Călin Georgescu a făcut declarații cel puțin controversate, ceea ce a dus la un anunț: procurorii s-au sesizat din oficiu pentru promovarea în public a ideilor legionare și fasciste, dar și a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
„În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:
mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.
În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.”.
Înainte însă de finalizarea acestor cercetări, Georgescu era inculpat într-un alt dosar. În februarie, acesta a fost dus cu mandat la audieri, fiind ulterior acuzat de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere), iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Pus sub control judiciar, lui Georgescu îi fuseseră interzise o serie de drepturi, nu că ar fi contat în acțiunile sale ulterioare. Astfel, la acel moment, nu avea voie să părăsească ţara, avea interzis să creeze/ utilizeze conturi pe platformele sociale online pe care să posteze conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist, xenofob.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
