O promisiune europeană
Proiectul „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Hunedoara”, finanțat cu aproximativ 70 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, a fost lansat cu scopul de a rezolva problema deșeurilor într-un județ sufocat de rampe ilegale. Centrat în jurul deponeului de la Bârcea Mare, proiectul a fost gândit ca un model ecologic de tratare, sortare și depozitare a deșeurilor pentru toate localitățile din județ.
Finalizat oficial în iunie 2016, sistemul includea: o celulă de depozitare de 6,25 ha (62.500 m²), parte dintr-un amplasament de 26,2 ha, cu o capacitate totală de 4.576.800 m³ și o estimare de stocare de aproximativ 111.200 tone deșeuri pe an, pentru o durată de viață de 20 de ani, stații de sortare și tratare mecanobiologică (TMB), captare de biogaz, epurare levigat și închiderea a nouă gropi neconforme din județ. Era un model de bună practici, promovat de Consiliul Județean Hunedoara ca fiind cel mai important proiect de mediu derulat vreodată în județ.
Dar totul a mers prost. Iar ceea ce trebuia să fie o bijuterie de infrastructură ecologică s-a transformat, treptat, într-o groapă (de gunoi) fără fund.
Operatorul Supercom: „cadou” fără licitație, fără transparență
În loc ca infrastructura nouă să fie operată printr-o procedură competitivă și transparentă, Consiliul Județean Hunedoara a atribuit gestiunea Centrului de la Bârcea Mare firmei Supercom SA, o companie deja cunoscută pentru contracte cu statul și sancțiuni repetate pentru nereguli.
Potrivit unei investigații Ziarul de Investigații din martie 2022, atribuirea s-a făcut printr-un mecanism opac, iar Supercom a obținut un contract de exploatare care nu a fost niciodată făcut public integral. Nu a fost nicio licitație. Totul s-a făcut „pe tăcute”, iar controlul real asupra platformei ecologice a trecut în mâinile unei firme private cu istoric bogat de probleme.
Levigat în lanul de grâu, biogaz în atmosferă
În 2019, Garda de Mediu a descoperit că biofiltrul destinat neutralizării gazelor era inexistent sau nefuncțional, iar cantitățile de deșeuri raportate ca tratate erau complet false. În loc de 83.000 t/an, Supercom procesa până la 100.000 t, potrivit acelorași surse.
În august 2024, inspectorii Gărzii de Mediu au descoperit o groapă de levigat toxic încălcând toate normele, la câțiva metri de zona agricolă. Potrivit news.ro, fapta putea constitui infracțiune penală. Angajații firmei au fugit de la fața locului, abandonând buldozerele cu care acoperiseră zona cu pământ.
Dincolo de grotescul situației, realitatea este că levigatul a fost deversat sistematic în sol, biogazul nu era captat, iar protecția solului, aerului și pânzei freatice era o ficțiune. Cu toate că Garda de Mediu a constatat neregulile în teren, sancțiunile aplicate au fost simbolice: 60.000 de lei în 2019, 100.000 de lei în 2021 și 80.000 de lei în 2024.
Nicio amendă nu a fost însoțită de suspendarea activității sau de o anchetă penală finalizată, în ciuda faptului că actele de poluare erau repetate și documentate fotografic. Faptul că, în ciuda gravității și recurenței faptelor, nu s-a declanșat nicio urmărire penală reală ridică întrebări serioase despre influența politică și economică a Supercom asupra instituțiilor cu rol de control.
Este legitim să ne întrebăm dacă relațiile companiei cu autoritățile locale nu au contribuit direct la blocarea unor demersuri penale care s-ar fi impus de la primele incidente.
Singura voce din rândul autorităților care a încercat să oprească aceste ilegalități a fost doamna Georgeta Barabaș, șefa APM Hunedoara, care – în ciuda presiunilor – a refuzat să închidă ochii și a semnalat în mod repetat abaterile flagrante ale Supercom. Într-un peisaj dominat de tăcere instituțională și obediență, ea rămâne o excepție care confirmă rușinea sistemică.
Raportări false, amenzi inutile
În perioada 2020-2021, Supercom a fost sancționată cu peste 130.000 lei pentru depozitarea ilegală a deșeurilor, lipsa infrastructurii de mediu și raportări fictive privind tratarea. La vremea respectivă, Ziarul de Investigații scria că 15.000 m² de teren agricol fuseseră contaminați, iar captarea biogazului promisă pentru 2019 nici nu începuse la data controlului.
Cu toate acestea, nicio instituție nu a suspendat autorizația Supercom. Bănuiesc că nicio agenție guvernamentală nu a găsit neregulile, iar levigatul era doar în paginile ziarelor și nu pe câmp. Într-o țară civilizată, necăpușată de interesele meschine financiare ale unor aleși, activitatea Supercom cred că putea fi anulată, terenul adus la starea inițială pe banii poluatorului, iar vinovații băgați la pușcărie.
Doar că, noi vorbim despre România, adevărata țară a tuturor posibilităților unde infracțiunile de mediu sunt păzite și apărate cu sfințenie de către cei care ar trebui să le dovedească. Și atunci, se naște întrebarea firească DE CE? fac autoritățile așa ceva? Vă las să vă răspuneți singuri!
APM Hunedoara a tolerat neregulile, iar Consiliul Județean nu a luat nicio măsură de reziliere. Sancțiunile aplicate companiei, fie ele civile sau cu potențial penal, au fost ridicole în raport cu daunele provocate. Pentru un colos economic precum Supercom, aceste amenzi nu reprezintă decât bani de semințe.
Mai grav, acest model s-a repetat în alte județe unde firma activează: în Cluj, presa locală a semnalat în 2021 întârzieri majore în implementarea SMID, cu implicarea Supercom; în Timiș, în 2023, compania a fost sancționată pentru nerespectarea obligațiilor contractuale, dar și acolo fără consecințe reale.
Se conturează un modus operandi: acapararea gestiunii deșeurilor în numele eficienței, urmată de abateri tolerate și sancțiuni simbolice, într-un sistem unde influența companiei pare să depășească autoritatea legii.
Iulie 2025: Deponeul ia foc. Ro-Alert
Pe 4 iulie 2025, un incendiu de proporții a izbucnit la celula de deșeuri biodegradabile de la Bârcea Mare. Fumul toxic a impus trimiterea unui mesaj Ro-Alert pentru locuitorii din zonă. Focul s-a extins spre lanurile de grâu din jur, iar ISU Hunedoara a intervenit cu zeci de pompieri pentru a opri propagarea.
Cauza? Potrivit primelor evaluări, incendiul a fost favorizat de gazele necontrolate și fermentația deșeurilor, adică tocmai de lipsa sistemului de captare biogaz și a monitorizării mediului. Infrastructura promisă în 2016 era inexistentă sau defectă.
Incendiul nu a fost un accident.
A fost rezultatul a nouă ani de indolență, protecție politică și dispreț față de lege. Iar consecințele nu sunt doar ecologice: în aer au fost degajate compuși toxici precum benzen, formaldehidă și dioxine – recunoscuți pentru potențialul lor cancerigen, mai ales în urma arderii necontrolate a materialelor biodegradabile și plastice.
În sol, levigatul infiltrat a contaminat straturi întregi cu metale grele și compuși organici periculoși, afectând deja producția agricolă locală. Fermierii care muncesc corect, pe terenuri fertile, se văd acum condamnați la recolte compromise de poluarea venită direct din nepăsarea și complicitatea autorităților.
APM, CJ Hunedoara și Garda de Mediu par să privească în tăcere cum o zonă agricolă valoroasă devine, încet, imposibil de cultivat.
Cine răspunde?
Cine a semnat contractul cu Supercom? De ce nu a fost reziliat? De ce Garda de Mediu doar amendează, dar nu oprește activitatea? Unde este Curtea de Conturi? De ce nu există audit independent al fondurilor europene?
În mod normal, apărarea interesului public într-un proiect de asemenea anvergură ar fi trebuit să fie prioritatea absolută a autorităților locale.
Dar la Bârcea Mare, autoritățile au devenit complice: fie prin inacțiune, fie prin interes. CJ Hunedoara, APM, Garda de Mediu, toate au asistat pasiv la transformarea unui proiect european într-un focar de poluare și infracțiuni de mediu.
Dacă nici acum, când inevitabilul s-a produs, când zona ar trebui declarată oficial calamitate ecologică, când disprețul total al Supercom față de autorități, contracte și oameni cinstiți este la vedere, nicio instituție nu va lua o măsură reală, adevărată, care să fie simțită de către operator, atunci vom putea vorbi clar despre constituirea unui grup infracțional organizat în vârful conducerii județului, care acționează în favoarea Supercom.
Zona este arsă, pământul compromis, aerul irespirabil. Pungile de plastic care încă stau pe suprafața gropii sunt dovada clară că nu a existat sortare, ci doar depozitare la grămadă, în dispreț total față de legile în vigoare și față de oameni. Nimic nu pare să fi fost respectat.
Și totuși, din nou, e tăcere. Dacă și de data asta, cei de la vârful județului aleg să închidă ochii, așa cum o fac de peste nouă ani, o fac în detrimentul cinstei, al legii și al onoarei. Iar la onoare, unii dintre ei nici măcar nu mai pot candida. Iar despre rușine…ce i aia?
Încă un proiect european dus la groapa de gunoi!
Cazul Bârcea Mare nu este doar despre un incendiu sau despre scurgerile de levigat, ori eliberarea necontrolată a gazelor în aer, sau despre lipsa totală a sortării. NU!
Este despre cum se poate distruge un proiect de zeci de milioane prin complicitate instituțională, management politic și lipsă de transparență. Este despre o firmă favorizată care acționează ca și cum statul nu există. Și este despre niște autorități care, în loc să apere cetățeanul, protejează operatorul. Sa fin serioși, este despre corupție instituționaliztă!
