Curtea de Apel de la Paris a refuzat să îl extrădeze în țară predea pe prințul Paul de România, descendent al regelui Carol al II-lea.
Autoritățile române cer de câțiva ani aducerea în țară a lui Paul-Philippe pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar pentru trafic de influență în legătură cu un conflict privind succesiunea regală, fără succes momentan.
Condamnat pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 9,5 milioane de euro, în legătură cu retrocedarea ilegală a Fermei regale de la Băneasa, prințul Paul are mandat de arestare din 2020.
Potrivit Agerpres, președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel de la Paris a subliniat că autoritățile române au avut justificare în a emite un nou mandat de arestare, dar că acesta avea „un caracter disproporționat”.
Totodată, aceeași sursă notează că judecătorul a a mai precizat că s-a pronunțat asupra admisibilității mandatului de arestare, nu însă și pe fondul acestui dosar.
Paul al României a fost inițial arestat în Malta, iar în vara anului trecut a fost eliberat pe cauțiune, până la terminarea procesului de extrădare, fiind plasat sub control judiciar. Deși inițial pe fond s-a decis predarea acestuia, în final s-a respins cerera de extrădare, pe considerentul că există un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale condamnatului de viță nobilă.
Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940. Or tocmai această sorginte i-a adus lui Paul al României probleme. De fapt, modul în care acesta a înțeles să obțină moștenrea – prin ilegalități, au constatat magistrații români.
În dosarului prințului Paul au fost condamnate 18 persoane, iar prejudiciul pentru statul român a fost estimat la cel puțin 145 milioane de euro. O primă sentință a fost pronunțată de Curtea de Apel Brașov în 2019, iar ulterior, pe 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv condamnarea inculpaților.
Totodată, s-a dispus confiscarea de la Paul-Philippe al României a sumei de 4.000.000 de euro și desființarea mai multor acte, cu ajutorul cărora acesta s-a făcut proprietar în mod nelegal.
Nici bine nu a intrat în „pâine”, că Guvernul Bolojan se vrea deja răsturnat.
Motivul contestării îl reprezintă asumarea primului pachet al măsurilor de austeritate, ceea ce i-a făcut pe reprezentanții AUR să declare că vor iniția o moțiune de cenzură.
Astăzi, moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii AUR și susținută de restul formațiunilor extremiste din Parlament va fi citită în plenul comun. Va urma votul, pe 14 iulie, pentru a fi derulată procedura fiind chiar prelungită sesiunea extraordinară a Parlamentului.
Până la vot, știm că moțiunea a fost inițiată de 131 de deputaţi şi senatori – AUR, SOS, POT și neafiliații care au plecat din aceste partide. „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” – se numește moțiunea:
„Mesajul principal al guvernului Nicuşor Dan-Ilie Bolojan este limpede: „Nu putem echilibra bugetul doar reducând cheltuielile. Trebuie să creştem şi taxele!” Păi ce logică urmează guvernanții? (…) Noi, opoziția, nu putem să acceptăm Legea austerității propusă de cabinetul condus de Ilie Bolojan din următoarele motive:
Partidele actualei coaliții guvernamentale sunt singurele vinovate de situația bugetară actuală şi este profund imoral să pretinzi că repari o ticăloşie cu aceiaşi oameni care au comis-o; Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a induce recesiune şi scăderea nivelului de trai;
Creşterea taxelor pe consum va produce creşterea necontrolată, la niveluri de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist; Costul austerității este repartizat doar românilor (antreprenori, salariați şi pensionari), în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face;
Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiectiv risipa sau furtul din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate – suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depăşind anual 20 de miliarde de lei (vezi cazul centralei electrice de la lernut, al cărui cost creşte de şase ani neîntrerupt sau al centurii de la Comarnic, care a „beneficiat” de o suplimentare de aproximativ o treime din costul la data semnării contractului plus refacerea studiului de fezabilitate după execuția a 48% din lucrare).
Iată de ce acest Guvern, provenit dintr-o fraudă care a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român trebuie să dispară cu tot aparatul său de propagandă, mincinos şi toxic.
Drept urmare, vă cerem doamnelor şi domnilor senatori şi deputați să votați în favoarea moțiunii de cenzură şi împotriva proiectului de lege al austerității! Lăsați țara să respire, lăsați țara să trăiască!”.
Corupție la Primăria Capitalei, mai precis la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (DGAPMFP).
Aceasta au descoperit procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, care au dispus trimiterea în judecată a nu mai puțin de șase persoane angajate aici.
Procurorii anticorupție îi acuză pe cei șase inculpați de infracțiuni săvârșite în legătură cu organizarea unor concursuri de angajare în instituția din subordinea Primăriei Capitalei, în condițiile în care în cauză, au fost încheiate acorduri de recunoaștere a vinovăției cu șase alți inculpați, care „au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv:
pedepse cuprinse între 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere 3 ani și interzicerea unor drepturi și 9 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
Este vorba despre Cristina Luminița Cristea, la data faptelor șef al Compartimentului de resurse umane din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), instigare la fals intelectual (două infracțiuni), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată), Alexandru Valentin Crăciun, inspector de specialitate (două infracțiuni de fals intelectual, în formă continuată), Mihai Guțanu, șef serviciu (trei infracțiuni de fals intelectual, dintre care două în formă continuată), Cristina Nicoleta Radu, șef resurse umane (fals intelectual în formă continuată), U.V., candidat la un concurs de angajare din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, două infracțiuni de fals intelectual, dintre care una în formă continuată), U.C., soțul inculpatei anterior menționate (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații).
Acordurile de recunoaștere a vinovăției au ajuns pe rolul Tribunalului București, acolo unde vor fi judecați și inculpații care nu au admis sub nicio formă că au aranjat concursuri sau au beneficiat de angajări pe „pile”.
Astfel, au fost trimiși în judecată Emanuel Victor Picu, la data faptelor director general al DGAPMFP, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), fals intelectual (șapte infracțiuni dintre care șase în formă continuată), Mariana Radu – fost inspector de specialitate al compartimentului Resurse Umane al DGAPMFP (îndeplinind temporar funcția de șef compartiment) – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (trei infracțiuni), complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (trei infracțiuni), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual (opt infracțiuni dintre care șase în formă continuată), uz de fals, în formă continuată (șase infracțiuni), S.B.C., candidat la concursul de angajare din cadrul DGAPMFP (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual – două infracțiuni), M.I., candidat la concursul de angajare (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, fals intelectual), Valentina Țoancă, fost angajată a DGAPMFP, și George Marius Vîrlan, fost jurist în cadrul DGAPMFP, ambii pentru fals intelectual în formă continuată.
„În prezenta cauză s-au desfășurat cercetări în legătură cu modalitatea în care, în cursul anului 2021, s-au organizat și s-au desfășurat trei concursuri de angajare la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (DGAPMFP) din cadrul Primăriei municipiului București, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu de către directorul general al instituției, inculpatul Picu Emanuel Victor, cu sprijinul altor funcționari din subordinea sa. Aceste proceduri de angajare ar fi fost derulate cu încălcarea prevederilor legale, concursurile/examenele fiind simulate pentru angajarea anumitor persoane, condițiile de concurs fiind stabilite în funcție de formarea și aptitudinile profesionale (studii, specializări și vechimea în specialitate) ale persoanelor vizate pentru angajare.
Legea impune ca angajarea într-o instituție publică să fie făcută doar în baza unui concurs, iar simularea concursurilor garanta ocuparea, de către persoanele agreate, a posturilor respective. În cazul inculpatei M.I., inculpatul Picu Emanuel Victor cunoștea că angajarea acesteia va fi urmată imediat de detașare la o altă instituție, iar angajarea în cadrul DGAPMFP era necesară doar pentru a-i asigura un contract pe o perioada nedeterminată, care condiționa detașarea ulterioară.
De asemenea, și în cazul inculpatului S. B. C., inculpatul Picu Emanuel Victor cunoștea că angajarea acestuia va fi urmată de o detașare, aspecte ce ar fi fost comunicate și inculpatei Radu Mariana și despre care ar fi luat la cunoștință și inculpata Cristea Cristina Luminița.
Din probele administrate a rezultat că subiectele și răspunsurile ar fi fost furnizate persoanelor agreate, respectiv U.V., S.B.C. și M.I., înainte de desfășurarea probelor de concurs.
În cazul inculpatelor U.V. și M.I., condițiile pentru concursuri ar fi fost stabilite de către inculpatele Cristea Cristina Luminița și Radu Mariana, numai după ce directorul Picu Emanuel Victor le-ar fi pus la dispoziție o parte din documentele relevante privind cele două persoane agreate sau după ce, la indicația directorului Picu Emanuel Victor, documentele ar fi fost aduse la DGAPMFP, de către persoanele respective/apropiate ale acestora, înainte de publicarea în Monitorul Oficial a condițiilor de concurs.
Inculpatul Picu Emanuel Victor ar fi pus la dispoziția candidaților agreați, direct sau prin intermediar, subiectele și rezolvarea acestora și ar fi semnat mai multe documente care să ateste organizarea, în condiții de legalitate a concursurilor (adrese de desemnare a membrilor în comisia de concurs, decizii de constituire a comisiilor de concurs, de contestații, procese-verbale privind alcătuirea subiectelor, planuri de interviu etc.) unele acte fiind ante-datate, altele atestând împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentele respective ar fi fost falsificate, pe parcursul simulării procedurilor de concurs, de către ceilalți inculpați, angajați ai DGAPMFP.
Faptele descrise mai sus au provocat vătămarea intereselor legitime ale Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (care în prezent are ca instituție succesoare Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”), precum și un prejudiciu de 188.579 lei în dauna instituției, prin angajarea nelegală a lui U.V., S.B.C. și M.I., constând în salariile acestora încasate în perioada mai – decembrie 2021”, au detaliat procurorii anticorupție.
De menționat că atât directorul Picu, precum și alți inculpați – inclusiv dintre cei care au încheiat acum acorduri de recunoaștere a vinovăției, fuseseră trimiși în judecată și în primăvara anului trecut, tot pentru aranjarea unor concursuri.
La acel moment, fostul director general a fost trimis în judecată alături de mai multe persoane, printre care și doi dintre subordonații săi, precum și de un primar și un funcționar public.
Horațiu Potra, consilier local în municipiul Mediaş, fost luptător în Legiunea Străină, dar cunoscut și drept susținător al lui Călin Georgescu, care îi asigura paza, ar putea fi extrădat în România.
Cercetat într-un dosar penal, Potra s-a făcut „dispărut”, iar astăzi ministrul Justiției a precizat că ar fi în Dubai, motiv pentru care a cerut extrădarea.
Horaţiu Potra, cunoscut lider al unei grupări de mercenari care a acţionat în Africa, a fost inițial reținut de polițiști în decembrie, iar instanța a decis că nu prezintă pericol, astfel că l-a plasat sub control judiciar.
Acuzațiile la acel moment țineau de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică, după ce Potra fusese interceptat de polițiști în trafic, împreună cu alți apropiați ai acestuia, în județele Prahova, Dâmbovița, Ilfov și în municipiul București.
În autoturisme, oamenii legii au găsit pistoale, mai multe arme albe (cuțite, săbii, bâte), precum și materiale pirotehnice, care urmau a fi folosite „pentru instigarea unor persoane în comiterea de infracţiuni în cadrul unor întruniri publice neautorizate şi recompensarea acestora”.
Mai apoi, în februarie, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte au propus arestarea în lipsă a mercenarului, acuzat, printre altele, de tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale.
La acel moment, Potra însă era deja plecat din țară. Iar astăzi, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat într-o intervenție la B1 TV că au fost făcute demersuri către Emiratele Arabe Unite pentru extrădarea lui Horațiu Potra.
„Ministerul Justiției și-a îndeplinit absolut toate obligațiile. Nu avem un tratat de cooperare judiciară cu Emiratele Arabie Unite, funcționează principiul general din dreptul internațional al reciprocității și pe această bază legală principială am formulat solicitarea de a fi extrădat în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Noi am transmis către Emiratele Arabe Unite. Nu știu unde se află în momentul de față, dar am iniția demersurile în această direcție. (…) Ca ministru al Justiției nu comentez dosare, cazuri concrete, persoane, principial dacă s-a decis luarea unor măsuri asiguratorii, acestea sunt puse în executare în conformitate cu normele procesual penale și trebuie să aibă o finalitate.
La finalul procesului penal, după ce se va pronunța o hotărâre definitivă, în ăsura în care s edispun anumite măsuri, cum ar fi confiscarea sau plata unor prejudicii, bunurile indisponibilizate pot fi ulterior și valorificate”, a precizat Radu Marinescu pentru sursa citată.
Premierul Ilie Bolojan nu îl vede cu ochi buni pe directorul EximBank.
Ieri, acesta a anunțat că a cerut Ministerului de Finanţe să înceapă procedura de înlocuire a celui care conduce banca românească.
Numele directorului băncii românești este Traian Halalai. Acesta este absolvent al Academiei de Studii Economice, fiind numit în funcție în 2012, de Victor Ponta. Iar zilele trecute, tot Ilie Bolojan a făcut public faptul că EximBank plătește un preț exorbitant pentru chirie în București.
Astfel, deși imobilul folosit ca sediu de EximBank aparține RA-APPS, banca achită chirie unui intermediar. Premierul s-a arătat „revoltat” că EximBank dă „o chirie de trei ori mai mare (…) unui intermediar privat”.
„Am cerut Ministerului de Finanţe să declanşeze procedura de înlocuire din funcţie a directorului de la bancă şi, în aceste zile, dacă nu mâine sau poimâine, va pleca sesizarea la parchet, pentru că sper că cineva va constata că nu putem avea pentru aceeaşi clădire două expertize făcute de două companii de stat, două evaluări care arată că un preţ de 60.000 de euro este preţ de piaţă în acelaşi loc şi o altă expertiză care arată că 180.000 de euro este tot în acelaşi loc tot pentru acea clădire un preţ de piaţă. Careva a greşit şi sper să se constate acest lucru”, a spus Bolojan, la Digi 24.
La finele acestei săptămâni, Curtea Constituțională a României se va întregi.
Trei noi judecători constituționali ar trebui să depună jurământul – după numirile de la Senat și Camera Deputaților, președintele Nicușor Dan a desemnat cel de-al treilea judecător al CCR, în persoana lui Dacian Cosmin Dragoș.
Pe 12 iulie, vor intra în mandat judecătorii numiți de Senat și de Camera Deputaților – Mihai Busuioc, propus de grupul senatorial al PSD, care îl înlocuiește în funcție pe Marian Enache, și de Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, care îi ia locul lui Varga Attila.
O zi mai târziu, pe 13 iulie, își va începe mandatul la Curtea Constituțională Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan.
Numirile lui Busuioc și a lui Csaba au fost cu ceva discuții și controverse, astfel că Administrația Prezidențială a asigurat că cea de-a treia desemnare – Dacian Cosmin Dragosș, este una potrivită.
Profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, acesta este prezentat într-un comunicat de presă ca fiind „o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023)”, cu „o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”.
Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceștia, trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.
Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani, în condițiile în care tot la trei ani CCR se înnoiește cu o treime din judecătorii ei.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.
La scest moment, cei trei noi judecători constituționali îi vor avea drept colegi pe Simina Tănăsescu – numită judecător de președintele României, Cristian Deliorga – numit judecător de Senatul României, Gheorghe Stan – numit judecător de Camera Deputaților (toți aceștia în 2019), Mihaela Ciochină – numită judecător de președintele României, Laura Iuliana Scântei – numită judecător de Senatul României, și Bogdan Licu – numit judecător de Camera Deputaților – toți în 2022).
Președintele interimar al social democraților este ușor supărat pe unii dintre parteneri din coaliția de guvernare.
Pentru prima oară, PSD și USR și-au dat mâna pentru ca, alături de alți parteneri, să formeze guvernul, însă spiritele rămân încinse. Iar recent, PSD a punctat că USR plagiază!
Este mai mult decât cunoscută relația tensionată dintre PSD și USR. Fiecare formațiune își aduce de ani de zile acuze variate, iar acum s-a atins un nou „prag psihologic”.
După amendarea proiectului de lege privind măsurile de austeritate bugetară, PSD, prin vocea liderului Sorin Grindeanu, acuză USR că a furat!
Practic, s-au terminat cu zilele în care doar USR acuza PSD de furt. Acum, PSD acuză USR de astfel de practici imorale, mai precis de plagiat. Totul, după ce USR și-ar fi însușit un amendament al social democraților, „fără rușine”.
„USR plagiază fără rușine amendamentele PSD și se mai și laudă cu asta!
Parlamentarii social-democrați sunt cei care au propus, de fapt, reducerea cu 40% a subvenției alocate partidelor politice! Dacă tot susțineți că acest demers are girul tuturor partenerilor din Coaliție, vă propunem ca tăierea subvenției să fie făcută chiar de la prima rectificare bugetară din acest an!
Dragi colegi USR, dacă tot ați pornit pe calea plagiatului, puteați să mergeți până la capăt, și să susțineți toate amendamentele PSD: ridicarea de la 3.000 la 4.000 de lei a pragului privind aplicarea CASS la pensii, renunțarea la plata CASS pentru indemnizația de șomaj/ pentru venitul minim de incluziune, scutirea de plata CASS a indemnizației pentru creșterea copilului, a văduvelor de război, veteranilor și foștilor deținuți politici!”, a răbufnit Grindeanu, pe Facebook.
Scandal mocnit între magistrați și președintele țării, dar și vizavi de măsurile de austeritate care vizează sustemul judiciar.
Pe de o parte, problema este că Nicușor Dan nu a semnat decrete de pensionare și de numire în funcție pentru mai mulți magistrați, iar pe de alta – vârsta la care se vor putea pensiona magistrații ar putea fi modificată.
Nemulțumirile din sistemul judiciar au ajuns în această perioadă până acolo încât Nicușor Dan este acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii că a generat „un blocaj inexplicabil” în justiție pentru că nu a semnat 28 de decrete de pensionare şi 27 de numire pentru magistrați.
„Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, printr-o scrisoare deschisă, solicitând să dispună măsurile necesare pentru finalizarea procedurilor, cât şi Ministrului justiţiei, domnul Radu Marinescu, pentru sprijin instituţional în vederea soluţionării cu celeritate a acestei situaţii”, se arată într-un comunicat.
Pe de altă parte, s-ar putea spune că motivul pentru care magistrații se grăbesc să se pensioneze este că un proiect de lege aflat la Senat, prin care se propune creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, începând cu 2026.
În acest moment, magistrații ies la pensie în funcție de vechime. Însă până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, iar după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al CSM.
La Senat, proiectul de modificare a legislației privind pensionarea magistraților ar crește vârsta standard de pensionare a judecătorilor și procurorilor și ar reduce rata de înlocuire a veniturilor din activitate cu cele din pensie – 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026, pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Acestea fiind ultimile noutăți, astăzi CSM a revenit cu un comunicat de presă, în care se detaliază o analiză a dosarelor pe care le au magistrați de soluționat, în oglindă cu deficitul din sistem.
„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară.
Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel: la curţile de apel – 606 dosare pe an, la tribunale – 982 de dosare pe an, la judecătorii – 1.519 dosare pe an.
La 01 ianuarie 2024, dintr-o schemă de 5066 de posturi de judecător, erau ocupate 3.903 posturi, fiind vacante 1.163 de posturi. În urma demersurilor realizate de CSM, la 31 decembrie 2024, din totalul de 5.071 de posturi de judecător la finalul anului (cu luarea în considerare a posturilor alocate din fondul de rezervă care justifică diferenţa de 5 posturi faţă de 01 ianuarie 2024), erau ocupate 4.251 de posturi de judecător, fiind vacante 820 de posturi.
Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime. La data de 01 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi. Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice”, transmite CSM.
Gheorghe Piperea, avocat în țară și europalarlamentar AUR – partid considerat extremist – a fost cel care, ieri, a susținut moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene.
AUR anunțase de ceva timp că strânge semnături din greu pentru o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, iar ieri a fost momentul mult așteptat. Dezbaterea pe moțiune.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost luni în centrul unei dezbateri în Parlamentul European, după ce eurodeputatul român Gheorghe Piperea a inițiat o moțiune de cenzură împotriva sa, susținută de 77 de europarlamentari din rândurile dreptei dure sau extreme.
Moțiunea s-a bazat pe trei critici, anume comunicarea prin mesaje text între von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziția de vaccinuri anti-COVID, mesaje care nu au fost făcute publice, aplicarea presupus abuzivă a Digital Services Act în alegerile naționale și folosirea articolului 122 din tratatele UE pentru a evita Parlamentul în aprobarea planului SAFE – programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărare.
„Comisia condusă de Ursula von der Leyen nu mai are încrederea Parlamentului de a susține principiile de transparență, responsabilitate și guvernare corectă esențiale unei Uniuni democratice”, se arăta în textul moțiunii.
Și, din persectiva lui Piperea, acesta este „începutul sfârșitului pentru frau von der Leyen. Aproape nimeni nu a aplaudat-o, iar majoritatea pe care se susține (populari, socialiști, progresiști) e grav avariată. Nu a explicat nimic, nu a dezvălui sms – urile cu Bourla, iar în apărare a adus doar clișee și stereotipuri”.
Ca răspuns la discursul lui Piperea, președinta CE a punctat că gestionarea pandemiei a fost un exemplu de solidaritate europeană, o Europă a solidarității pe care o iubește și „pe care o urăsc extremiștii”.
Referitor la scandalul „Pfizergate”, von der Leyen a admis că „nu este un secret că am fost în contact cu reprezentanți de vârf ai companiilor producătoare de vaccinuri, la fel cum am cerut sfatul celor mai buni epidemiologi sau virusologi din lume”, însă „toate cele 27 de state membre au decis să cumpere vaccinuri din proprie inițiativă”, iar orice afirmație contrară este „pur și simplu o minciună”.
Nu în ultimul rând, despre acuzațiile privind SMS-urile secrete, a spus că sunt „conspirații demontate” și i-a calificat pe cei care aduc astfel de acuze ca fiind „antivacciniști” și „apologeți ai lui Putin”. „Nu vom permite extremiștilor să rescrie istoria”, a spus președinta CE în fața parlamentarilor europeni.
După dezbaterea de ieri, joi va fi votată moțiunea, iar astăzi, Piperea a scris câteva rânduri vizavi de ceea ce s-a întâmplat în Parlamentul European, lăsând a se înțelege că se luptă cu un soi de dictatură.
„La dezbaterea moțiunii de cenzură s-au devoalat ipocrizii și ideologii totalitare și au căzut măști. Frau von der Leyen, în clasicul stil sovietic, a confundat Uniunea Europeană cu propria persoană și, arătând câte crize are ea de rezolvat și cât de mult luptă ea să ne salveze de dușmanii cei răi (categorie în care, mai nou, se include și administrația Trump), și-a clamat marea iubire față de popor și Uniune.
În loc de explicații, lozinci. În comparație cu discursul meu, bazat pe fapte și probe, discursul Ursulei s-a cam bazat pe insulte – iar stilul a fost preluat de Manfred Weber, șeful PPE.
Discursul Ursulei a fost realmente jos – a ștampilat moțiunea drept „încercare ordinară”, a utilizat toate clișeele și stereotipurile pe care le-am tot auzit din 2020 încoace (conspiraționist, extremist, prieteni ai lui Putin, pro-europeni versus anti etc.) și a dat ca sigure niște atribute ale semnatarilor moțiunii – de exemplu, că sigur-sigur ei sunt instrumente ale rușilor, oameni care nu cred în știință, negaționiști climatici și contestatari ai plandemiei.
Nu a ezitat să readucă în discurs episoade controversate ale plandemiei, cum ar fi decesele de la Bergamo. Desigur, nu a zis nimic despre decesele din cauza vaccinului și, mai ales, despre decesele din cauza închiderii cvasi-totale a spitalelor, pentru a se concentra pe covid, ca să nu mai vorbesc despre consecințele psihologice și emoționale asupra populației tinere.
Despre sms – urile cu Bourla, absolut nimic, deci, suntem în fața unui refuz oficial de a executa o decizie a CJUE. Interesant, foarte interesant: Ursula a spus că toate cele 27 de state membre ale UE, prin reprezentanții lor, au fost implicate în scrierea și negocierea contractelor de achiziție centralizată de vaccinuri, contracte în valoare de 71 de miliarde de euro, și că fiecare dintre cei implicați au fost mereu informați și că au participat și la amendamentele ulterioare.
Numai că: (i) acele contracte nu au fost niciodată făcute publice, 90% din conținutul lor fiind cu negru, adică, secretizate; (ii) cu ocazia procesului miliardului de euro aruncat de Cîțu și Voiculescu pe vaccinuri inutile, aceștia au spus că nu au avut nicio implicare, că totul a fost făcut de Ursula, iar dacă DNA are de băgat la pușcărie pe cineva, atunci trebuie să o întrebe pe Ursula. Ori a mințit Ursula ieri, ori au mințit cei doi mari luptători cu plandemia acum 3 ani, a treia opțiune fiind inexistentă”.
Direcția Națională Anticorupție - DNA - Foto Facebook
„Ziarul de Investigații” a publicat mai multe articole despre scandalul salubrizării din Vâlcea. Este o criză provocată de o veritabilă „cavalcadă” de încălcări ale legilor pentru atribuirea unor contracte. Principalii „autori” sunt șefii administrației județului Vâlcea, șeful ADI Salubrizare Adrian Cosac, șeful ierarhic al acestuia, președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, care și-au arogat dreptul de a decide atribuirea unor contracte de zeci de milioane de euro fără licitație, prin negociere, ca la tarabă.
Însă târguiala banului public nu poate funcționa în acest caz, pentru că la mijloc sunt și banii UE. În județul Vâlcea a fost construit un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în baza unei finanțări UE de 26 milioane euro. Finanțatorii de la Bruxelles vor ca SMID-ul construit pe banii lor să fie administrat în baza unor contracte atribuite prin licitație.
Șefii din Vâlcea insistă să atribuie contractele de 69 milioane euro, fără licitație, prin „negociere. Au „împărțit” contractele „pe bucăți” ca să fie valoarea mai mică și au „negociat NFP” primele contracte, de 20 de milioane de euro, pe 2 ani, care probabil vor fi prelungite prin acte adiționale.
Am aflat, pe surse, că în legătură cu ilegalitățile de la atribuirea contractelor de salubrizare din Vâlcea au fost sesizate, atât DNA, cât și DIICOT, adică Parchetul „Anti-mafia”. Acuzațiile vizează modul de atribuire a contractelor, dar și faptul că procedura legală de emitere a autorizațiilor de mediu, pe baza verificărilor în teren, a fost înlocuită cu decizii de transferare a autorizațiilor de la vechii titulari către Environment Care Waste Management SRL.
„Respectivele fapte se referă la modul de derulare a procedurilor de negociere fără publicarea unui anunț de participare și încheierea contractelor de delegare prin concesiune a serviciilor de salubrizare constând în sortare în stația de sortare Roești, tratare mecano — biologică și operarea depozitului de la Roești, precum și a serviciilor de colectare deșeuri pe raza judetului Vâlcea.
De asemenea, faptele de natură penală au ca obiect și emiterea deciziilor de transfer aferente autorizațiilor de mediu și a autorizației integrate de mediu pentru prestarea serviciilor în temeiul celor două contracte”
se spune în sesizarea adresată DNA.
Jonglerii cu autorizațiile la Direcția de Mediu Vâlcea
Războiul din salubrizarea din Vâlcea se poartă și prin intermediul Agenției pentru Protecția Mediului Vâlcea, care de pe 4 aprilie 2025 și-a schimbat numele în „Direcția Județeană de Mediu”. A fost o schimbare aplicată la nivel național.
Direcția Județeană de Mediu (DJM) Vâlcea este instituția care eliberează autorizațiile de mediu operatorilor de salubritate care colectează deșeurile din localitățile județului. Dar, „la nevoie”, DJM Vâlcea este și instituția care poate „face cărțile”, hotărând ce operatori de salubritate să realizeze sau nu colectarea, acordând sau anulând autorizațiile de mediu.
În cazul salubrizării din Vâlcea avem ambele ipostaze. Pe 1 iulie, DJM Vâlcea, condusă de directorul Alin Voicescu, a respins cererea firmei Urban SA de a-i fi reînnoită autorizația anuală pentru colectarea deșeurilor din comunele în care are contracte cu primăriile. Decizia DJM pune în practică ordinul dat primarilor de a rezilia contractele cu Romprest Energy, Urban și Brai Cata, și să încheie contracte cu noii operatori.
Dar tot DJM Vâlcea este cea care a „rezolvat”, din condei, problema autorizațiilor de care au nevoie noii operatori, Environment Care Waste Management SRLși Brantner Environment SRL pentru colectarea deșeurilor din cele 89 de localități din Vâlcea și pentru administrarea Depozitului ecologic de la Roești.
Jongleriile cu autorizații de mediu sunt de competența DNA. Nu este nicio exagerare în această afirmație. S-a ajuns în situația aberantă ca o autorizație emisă în 2020 pentru colectarea deșeurilor într-o comună cu 3.200 de locuitori să fie „transferată” la Environment Care Waste Management SRL, ca să fie valabilă pentru un județ cu 370.000 de locuitori.
Ce spune legea. Procedura de obținere a autorizației de mediu presupune o serie verificări în teren
Ca să înțelegem mai bine cât de gravă este încălcarea legii în cazul jongleriilor cu autorizațiile de mediu, să vedem care e procedura legală.
Pentru obținerea autorizației de mediu, un operator de salubritate trebuie să depună la Direcția de Mediu un dosar cu zeci de acte, dar sunt prevăzute și o serie de verificări în teren, prin care să se constate dacă operatorul are capacitatea de a executa colectarea deșeurilor.
De obicei, un operator are la dispoziție o „perioadă de mobilizare” de 15 sau 30 de zile în care trebuie să își angajeze lucrători, să își asigure spațiile de lucru, garajul pentru autoutilitare, contractul cu un service auto și contractele cu beneficiarii, respectiv cu cetățenii și agenții economici.
Înainte de emiterea autorizației, reprezentanții Direcției de Mediu trebuie să verifice toate detaliile tehnice. Dacă mașinile cu care se face colectarea sunt cele din oferta cu care a fost câștigat contractul, atât în ceea ce privește capacitatea de transport, dar și dacă sunt Euro 5 sau Euro 6. Operatorul trebuie să dovedească că are numărul de angajați cu care să facă colectarea deșeurilor.
Dacă e cazul, trebuie să facă și dovada că a investit în achiziția de saci sau de pubele.
Se merge în teren, se verifică spațiile, dacă sunt asigurate utilitățile, în primul rând apă și canalizare. Trebuie să existe și utilaje de spălare a mașinilor și pubelelor. Firma de salubritate trebuie să încheie și un acord cu „Apele Române” pentru aceste operațiuni. Abia după aceste verificări poate fi emisă autorizația. Așa că emiterea unei autorizații de mediu durează câteva săptămâni în cel mai fericit caz!
Ca să se câștige timp, a fost preferată varianta „revizuirii” și „transferării” autorizațiilor de mediu
La începutul lunii aprilie, scandalul din salubrizarea din Vâlcea era în desfășurare. Pe 27 martie, în dosarul 105/46/2025, Curtea de Apel Pitești a anulat procedura prin care ADI Salubrizare a atribuit prin „negociere NFP” contractul de colectare a deșeurilor nr 118/06.03.2025 încheiat cu EnvironmentCare Waste Management SRL și Brantner Environment SRL.
La acel moment contractul era nul, pentru că fusese atribuit ilegal.
Sentința Curții de Apel Pitești era definitivă, deci pentru atribuirea contracului de colectare a deșeurilor trebuia organizată o licitație. Nu exista altă variantă.
Însă ADI Salubrizare și „instituția tutelară”, CJ Vâlcea, au mers pe varianta fentării legii, încercând să oblige primarii să rezilieze contractele cu Romprest Energy SRL, Urban SA și Brai Cata SRL și în baza contractului nr 118/06.03.2025 încheiat la nivel județean, să încheie noi contracte cu Asocierea EnvironmentCare Waste Management SRL și Brantner Environment SRL.
Dar era o mare problemă. Liderul asocierii EnvironmentCare Waste Management SRL nu avea autorizație de mediu pentru colectarea deșeurilor din cele 89 de localități.
Pentru obținerea autorizațiilor ar fi trebuit să se intre în „perioada de mobilizare” cu toate acele verificări. Ar fi durat câteva săptămâni.
Așa că, pentru a nu pierde timpul s-a mers pe varianta „transferării” și „revizuirii” unor autorizații emise deja de Direcția de Mediu Vâlcea, astfel încât acele autorizații emise în 2020 sau în 2024 să fie „valabile” în 2025 pentru Asocierea Environment & Brantner.
Liderul asocierii, Environment Care Waste Management SRLa depus la DJM Vâlcea adresa nr 5431/02.04.2025 prin care solicita transferul autorizației de mediu nr 58/04.05.2020, emisă pentru SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, din comuna Fârtăţeşti. În urma acestei solicitări, DJM Vâlcea a emis Decizia de transfer nr 163/03.04.2025. A durat 24 de ore!
La fel de rapid, Direcția de Mediu Vâlcea a mai transferat la Environment Care Waste Management SRL trei autorizații emise inițial pentru CJ Vâlcea, care era titularul SMID-ului: Autorizațiile de Mediu nr 175/22.11.2024 și nr 176/22.11.2024, al căror titular era CJ Vâlcea pentru operarea stațiilor de sortare de la Brezoi și Râureni și Autorizatia Integrată de Mediu emisă pentru administrarea Depozitului ecologic CMID Roești.
Autorizația emisă pentru comuna Fârtăţeşti, cu 3.200 de locuitori, „clonată” pentru întreg județul, cu 370.000 de locuitori
Transferarea autorizațiilor deținute de CJ Vâlcea către Asocierea Environment & Brantner este ilegală din cauză că Environment și Brantner nu sunt operatori legal desemnați din cauza anulării de către Curtea de Apel Pitești a procedurii de atribuire a contractului nr 118/06.03.2025.
Cea mai flagrantă încălcare a legii este transferarea la Environment Care Waste Management SRL a Autorizației de Mediu nr. 58/04.05.2020, emisă pentru SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, care este societatea de salubritate a comunei Fârtăţeşti.
Prin acest transfer au fost comise două încălcări ale legii. În primul rând, autorizația de mediu nr 58/04.05.2020 a fost emisă în urmă cu 5 ani pentru „punctul de lucru comuna Fârtățești, sat Giulești, județul Vâlcea”. Deci era valabilă pentru comuna Fârțătești, care oficial are 3.262 de locuitori și nu poate fi „transferată” ori adaptată, pentru colectarea deșeurilor din întreg județul Vâlcea, care conform datelor INS are 371.714 de locuitori.
Autorizația emisă în 2020 de fosta APM, actuala Direcție de Mediu Vâlcea, pentru colectarea deșeurilor la Fârtățești, deci de la 3.200 de locuitori, autoriza o capacitate redusă de colectare a deșeurilor, probabil cu câțiva angajați și o mașină pentru transportul gunoaielor, dar o autorizație de mediu pentru colectarea deșeurilor într-un județ cu 370.000 de locuitori, trebuie să fie acordată unui operator care are un parc auto cu zeci de mașini și sute de angajați.
Dacă existau acești angajați, dacă există flota de mașini, aceste capacități trebuiau să fie verificate în teren de reprezentanții DJM Vâlcea înainte de deciziile de trasferare a autorizațiilor de la CJ Vâlcea și de la Gospodărire Locală Fârtățești către noii operatori. La rapiditatea cu care s-a lucrat, cine știe dacă s-au făcut verificările? Directorul DJM, Alin Voicescu, susține că totul s-a făcut conform legii, dar e contrazis de un activist de mediu:
„Directorul Alin Voicescu susține că autorizația a fost eliberată în cele mai bune condiții, ceea ce e fals. A fost eliberată în termen record. O revizuire durează săptămâni și chiar luni, pentru că se merge în teren, se verifică terenurile, spațiile, utilități, apă, canalizare, vin cei de la Apele Române că trebuie acord cu Apele Române, utilaje pentru spălat pubelele. Se dă anunț la ziar că se solicită autorizația de mediu. Numai asta durează 2-3 zile”.
Ar mai fi o ilegalitate. SC Gospodărire Locală Fărtătești SRL este o societate comercială. O altă societate, Environment Care Waste Management SRL, nu putea obține, prin transfer sau revizuire, autorizația al cărui titular este firma din Fârtățești, deoarece sunt persoane juridice diferite. Environment putea deveni titular al autorizației de mediu numai dacă ar fi cumpărat părțile sociale ale SC Gospodărire Locală sau dacă firma din Fârtățești ar fi fuzionat cu Environment.
Surpriză! Primarul din Fârțătești e tatăl directorului de la Mediu care a transferat „Autorizația 58” de la Fârțătești la Environment
Constantin Radulescu si Nicolae Voicescu
În cazul transferului Autorizației de Mediu nr. 58/04.05.2020 de la SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL la Brantner Care Waste Management SRL apar câteva ”coincidențe”.
Alin Iulian Voicescu, directorul de la Direcția Județeană de Mediu care a aprobat transferul Autorizației 58/2020 este fiul primarului din Fârtățești, Nicolae Voicescu.
Alin Voicescu are 38 de ani, este din noiembrie 2019 director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, respectiv al actualei Direcții Județene pentru Mediu Vâlcea. A mai fost director al Agenției de Mediu pe vremea USL, dar în 2019 a luat o pauză, a fost câteva luni secretar general la Agenția Națională pentru Sport, după care a revenit la șefia agenției de mediu.
Tatăl, Nicolae Voicescu, este, din 1997, primar PSD/PNL al comunei Fârtățești. Acum e primar PNL, după ce în 2024 a părăsit PSD-ul. Potrivit unor informații din presa locală, familia Voicescu a avut o afacere cu colectarea deșeurilor.
Pe baza acestor detalii să facem câteva conexiuni. SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, firma de salubritate din Fârtățești este firma de interes local înființată probabil la inițiativa Primăriei Fârtățești, condusă de primarul Nicolae Voicescu, care e tatăl directorului DJM Vâlcea.
Mașinile cu care face gestionarea deșeurilor Gospodărire Locală aparțin Primăriei Fârtățești, dar sunt concesionate firmei de salubritate. Deci Autorizația de Mediu nr 58/2020 nu aparținea, dar era extrem de importantă pentru primăria condusă de Voicescu.
În 2020, când a fost emisă Autorizația 58/2020 pentru SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, Alin Voicescu era șeful Agenției de Mediu. Așadar el este directorul care a semnat autorizația.
În aprilie 2025, tot Alin Voicescu a aprobat transferarea Autorizației nr 58/04.05.2020 de la SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, deci de la primăria condusă de tatăl său către Environment Care Waste Management SRL. Această… să-i spunem „tranzacție” generează foarte multe întrebări.
Primarul Voicescu, tatăl directorului de la „Mediu”, prins de șeful Gărzii Naționale de Mediu cu 11 tone de gunoaie îngropate în pădure
Foto Asociația Kogayon
Mai sunt unele detalii care nu au legătură directă cu scandalul atribuirii contractelor de salubrizare, dar le vom acorda puțină atenție pentru că sunt edificatoare pentru calitățile profesionale, civice și morale ale celor care fac legea în Vâlcea.
Primarul din Fârtățești, Nicolae Voicescu, a fost implicat într-un imens scandal chiar în domeniul de activitate al fiului său, Alin Voicescu, directorul Agenției/Direcției de Mediu Vâlcea. În timp ce fiul proteja mediul, tatăl era acuzat de îngroparea a zeci de tone de gunoaie la marginea satului.
În 2020, Asociația Kogayon a dat publicității o filmare cu o groapă de gunoi ilegală de la Fârtățești. După un an, în iunie 2021, situația s-a repetat. Doi activişti de mediu au surprins momentul în care mai mulți muncitori descărcau o mașină cu gunoaie într-o pădure de la marginea comunei Fârtăţeşti. Fuseseră îngropate 11 tone de gunoaie.
Activiștii de mediu au blocat drumul muncitorilor care voiau să plece cu utilajele și au alertat autoritățile. Au apărut echipaje de Poliţie, reprezentanţii Gărzii de Mediu Vâlcea și comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, care l-a acuzat pe primarul Voicescu că „patronează groapa de gunoi ilegală”.
Primarul a negat implicarea sa. „N-am de unde să ştiu ce fac toţi angajaţii. „Nu există o groapă de gunoi în comuna Fârtăţeşti, din ce ştiu eu. Nu pot să răspund în numele şoferului, al manipulantului, de fiecare ceea ce face. Un primar nu poate să răspundă de toate relele”, a spus Voicescu.
El a recunoscut că mașinile care transportau gunoaiele aparțin Primăriei, dar susținea că sunt concesionate Serviciului de Gospodărire Locală (SGL), adică SC Gospodărire Locală Fârtăţeşti SRL, care colectează deșeurile. E încă o dovadă că în Vâlcea cei care încalcă legea sunt șefii din administrație.
Firma preferată de șefii CJ Vâlcea, Environment Care Waste Management SRL, are de 20 de ani „zero cifră de afaceri, zero angajați”
La cât de aprigă e bătălia pe care șefii administrației județului Vâlcea o duc de câteva săptămâni chiar împotriva primarilor, obligându-i să încheie contracte cu Asocierea condusă de Environment Care Waste Management SRL s-ar putea crede că acest operator face minuni în colectarea deșeurilor.
De fapt, Environment Care Waste Management SRL, care în actele de la CNSC apare ca fiind reprezentată de Honorius Prigoană, a fost aproape 20 de ani o firmă cu „zero angajați” și cifră de afaceri „zero”. Potrivit site-ului „listafirme.ro”, firma a fost înființată în 2005 și până în 2023, inclusiv, a avut „zero” angajați. În 2024 a avut 10 angajați.
La cifra de afaceri la fel: „zero” din 2005 până în 2023, inclusiv, cu două excepții, în 2007 cifra de afaceri a fost de 448 lei, iar în 2008 a crescut la 900 lei. În 2024, cu 10 angajați a avut o cifră de afaceri de 1.040.000 lei, un profit de 310.864 lei și datorii de 698.000 lei.
Firesc, se pune următoarea întrebare: de ce insistă șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac și președintele CJ (și PSD) Vâlcea, Constantin Rădulescu, ca această firmă, care nu are experiență în operarea colectării deșeurilor din moment ce 20 de ani a avut activitate „zero”, să preia colectarea deșeurilor în Vâlcea? Care ar putea fi motivul?
Parlamentul s-a întâlnit astăzi în ședință comună, în cadrul căreia urmează să își angajeze răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului.
Mai întâi însă, membrii Guvernului Bolojan s-au întrunit într-o ședință, pentru a vota proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare – mai precis amendamentele depuse de senatori și deputați.
Probabil din acest motiv, ședința plenului a întârziat. Ședința guvernului abia ce s-a încheiat cu puțin timp înainte de ora anunțată pentru întâlnirea din Parlament. Așa se face că ședința comună a Parlamentului a fost decalată pentru ora 17.00, potrivit deciziei Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Ulterior, în plenul Parlamentului, Bolojan a ținut un scurt discurs, înainte de asumare.
„Știu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și înțelegere. Vreau să le transmit că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea, există speranță.
Dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi într-o altă situație la sfârșitul anului viitor. Stimați colegi, până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, rațiunea și pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgențele noastre.
Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condițiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele peste media Uniunii Europene.
Suntem, pe de altă parte, printre țările cu cele mai micii venituri fiscale din UE, 30% din PIB. Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse”, a afirmat Bolojan.
Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut bănuit de simpatii pro-ruse, rămâne sub control judiciar.
După trimiterea sa în judecată, săptămâna trecută, judecătorii au analizat din oficiu și măsura preventivă sub care este plasat Georgescu, soluția fiind menținerea acesteia.
„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin, prin ordonanța nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior.
Menţine măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile. Respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, a decis Judecătoria Sectorului 1 astăzi.
După cum se arată în minută, poate fi făcută contestaţie „în termen de 48 ore de la comunicare”.
Potrivit unui comunicat al Parchetului general, Georgescu este judecat pentru propagandă legionară şi cultul unor persoane vinovate de crime de război și că „a aderat și a sprijinit organizaţia cu caracter fascist, rasist ori xenofob formată din Marian Motocu și alte persoane”.
În dosarul în care a fost trimis în judecată, Călin Georgescu e acuzat că a promovat personaje precum Ion Antonescu, autorul Holocaustului împotriva evreilor, și Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, care a comandat asasinate politice:
„În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe. (…)
În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța ș.a.”.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
