După înfrângerea suferită în campania prezidențială, George Simion a inițiat o serie de demersuri controversate, însoțite de declarațiipe măsură.

Recent, acesta a arătat că a început o campanie de strângere de semnături pentru o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderul AUR este departe de a stabili o relație politică firească în plan intern sau extern.

După ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea legată de anularea alegerilor prezidențiale pe care le-a pierdut și, ulterior, a făcut „valuri” pe rețelele de socializare solicitând românilor cu drept de vot în Republica Moldova să voteze împotriva Maiei Sandu, Simion a scos o altă idee: vrea să o demită pe Ursula von der Leyen din funcția de președintă a Comisiei Europene.

Într-un mesaj publicat în limba engleză pe rețeaua X, liderul AUR afirmă că partidul „strânge semnături pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen”.

Ce europarlamentari credeți că vor semna această moțiune?”, întreabă el în postare.

Într-adevăr, regulamentul Parlamentului European prevede că o zecime dintre membrii săi pot depune o astfel de moțiune, iar documentul trebuie să expună motivele clare ale demersului.

Ulterior, moțiunea este transmisă atât Comisiei Europene, cât și președintelui Parlamentului European, iar dezbaterea are loc la minimum 24 de ore după ce deputații au fost informați despre moțiune. Votul se organizează prin apel nominal, la cel puțin 48 de ore după începerea dezbaterii.

Conform articolului 234 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, este nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor Parlamentului European.

Și pe plan intern, AUR a anunțat că a cerut președintelui Camerei Deputaților să sesizeze Curtea Constituțională, acuzând întârzierea nejustificată a desemnării unui premier și generând un blocaj instituțional care afectează funcționarea statului și încălca echilibrul constituțional, explicând și că nu au participat la consultările din luna mai deoarece acestea nu au urmărit desemnarea unui premier, ci s-au axat pe stabilirea unor măsuri de austeritate pentru români.

Articolul precedentKelemen Hunor, despre viitorul premier: „În câteva zile vom avea o nominalizare”
Articolul următorProcurorii anticorupție au descins la Primăria Iași