Cu 20 de kilograme mai slab, patronul firmei de salubritate Romprest, omul de afaceri Florian Walter, a fost adus sămbătă seara la București, din Emiratele Arabe Unite, sub escorta Poliției Române.
”La această oră, W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul Poliției România
Patronul Romprest fusese dat în urmărire internațională, la 22 mai 2015, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui, fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile de Tribunalul Prahova. La data de 2 iunie 2015, Florian Walter a fost localizat în Emiratele Arabe Unite, în urma colaborării dintre autoritățile române și cele străine, desfășurate prin Interpol.
”Documentele oficiale de extrădare au fost trimise, prin intermediul Ministerului Justiției, autorităților judiciare din Emiratele Arabe Unite, care au acordat extrădarea”, precizează sursa citată. Dosarul omului de afaceri Florian Walter, care a fost disjuns de DIICOT Ploiești din dosarul Romprest, a fost preluat de DNA, structura centrală, și conexat la o altă cauză instrumentată de procurorii de aici.
Potrivit acestora, Florian Walter va fi prezentat, duminică, Tribunalului Prahova, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele său în mai 2015. Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.
Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite
Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.
Magistrații Curții de Apel Brașov au respins sâmbătă propunerea
de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării
preventive, cerută joi de procurorii DNA pentru Remus Truică. În schimb,
judecătorii au admis propunerea de prelungire a arestului la domiciliu
cu încă 30 de zile pentru cei trei inculpați, Remus Truică, „prințul”
Paul Lambrino și avocatul Robert Roșu, cercetați în dosarul Ferma
Băneasa.
„Mai stăm încă 30 de zile acasă. Aș fi vrut să fiu liber”, a
declarat, la ieșirea din sediul Curții de Apel, Remus Truică. La rândul
său, avocatul „prințului” Paul Lambrino a declarat că acesta a făcut
contestație la măsura preventivă de prelungire cu încă 30 de zile a
arestului la domiciliu. „Prințul Paul a făcut contestație. Urmează să
vedem ce va spune Curtea Supremă de Justiție”, a spus avocatul.
Remus
Truică, Prințul Paul și avocatul Robert Roșu au fost audiați vineri,
timp de trei ore, la Curtea de Apel Brașov, toți aflându-se din luna
decembrie în arest la domiciliu. Procurorii DNA au înaintat joi Curții
de Apel Brașov referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului
la domiciliu cu arestarea preventivă în cazul lui Remus Truică, cercetat
în dosarele privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de
hectare de pădure din Snagov și a Fermei Băneasa.
Remus Truică a fost
cercetat inițial cu privire la retrocedarea Fermei Băneasa, pentru
săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional
organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz
în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit
cu consecințe deosebit de grave și dare de mită.
„În referatul de
propunere a înlocuirii măsurii procurorilor s-a reținut faptul că, de la
momentul la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestului la
domiciliu, respectiv data de 2 februarie 2016, au fost administrate o
serie de probe care au condus organul de urmărire penală la constatarea
existenței și a altor infracțiuni față de cele sus menționate, care au
fost reținute în sarcina inculpatului”, se precizează în comunicatul
DNA.
Procurorii au dispus pe 2 februarie, pe baza noilor probe,
punerea în mișcare a acțiunii penale față de Truică și pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare a banilor, comise în legătură cu retrocedarea nelegală a
suprafeței de pădure din Snagov.
Procurorii Serviciului Teritorial
Brașov al DNA au dispus extinderea anchetei în dosarul privind
retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea
nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în
localitatea Snagov, fiind plasați sub control judiciar Nicolae Jecu,
fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al
comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii
penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu
dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu
consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de
„prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul
a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave.
Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa
Procurorii DNA Brașov au dispus joi să extindă ancheta în
dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de
retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure,
situată în localitatea Snagov. Pe cale de consecinţă, au fost plasați
sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și
Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de
Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru
complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, Nicolae Jecu și
Apostol Mușat sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
În dosar, procurorii l-au reținut pe Theodor Chiriac, la data faptelor
director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția de
șef al Direcției menționate, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave, în formă continuată, și participație improprie la spălare a
banilor. El va fi prezentat joi la Curtea de Apel Brașov, cu propunere
de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, s-a dispus
luarea măsurii controlului judiciar față de Niculae Dima, la data
faptelor secretar al localității Snagov și membru în Comisia locală de
fond funciar, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru
altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Procurorul-șef
al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că prejudiciul în dosarul
retrocedării pădurii Fundul Sacului de la Snagov se ridică la
aproximativ nouă milioane de euro. „În cursul zilei de astăzi (joi –
n.red.) continuă audierile, au fost audiate mai multe persoane care au
participat la presupusa faptă penală, s-au luat și măsuri preventive în
cursul zilei ieri. Prejudiciul estimat este undeva la nouă milioane de
euro, este vorba despre o suprafață de teren de peste 40 de hectare,
situată în comuna Snagov”, a spus Kovesi, după bilanțul DIICOT.
Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări
Nu mai puţin de treisprezece percheziții au avut loc miercuri la Sibiu și București, la sediile SC Carpatica SA, într-un dosar în care se cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, instigare la fals informatic și abuz în serviciu.
UPDATE Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT
Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT, fiind acuzat că, împreună cu directorii firmei sale, a falsificat documente, pentru a ascunde problemele financiare ale companiei. Astfel, ar fi produs statului un prejudiciu de 70 milioane de lei. În total, şapte persoane au fost reținute în dosarul Carpatica. În afară de Ilie Carabulea, este vorba de Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Coşa, Georgeta Crideanu, Gheorghe Nasaru și Ana Pop (pentru aceasta din urmă se va cere mandat de arestare în lipsă).
Potrivit anchetatorilor, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului
2015, Oprea Carabulea (împuternicitul lui Ilie Carabulea), Daniel Micu,
Georgeta Crideanu, Ana Popa și Angela Toncescu au constituit un grup
infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care
se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asigurări și
evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața
asigurărilor din România.
„Astfel, la sfârșitul anului 2014, s-a
efectuat inventarierea anuală a elementelor de natura activelor,
datoriilor, capitalurilor proprii și a tranzacțiilor privind activitatea
de asigurare, constatându-se un deficit de rezervă de daună de
106.643.850,85 lei și provizioane ce trebuiau constituite de 12.155.256
lei. Deficitul de rezervă a fost comunicat conducerii societății, însă,
la solicitarea unor administratori, s-a decis reluarea procesului de
inventariere. Din cauza faptului că înregistrarea rezultatului
inventarierii efectuate conducea la majorarea necesarului de capital pe
care acționarul trebuie să-l aducă pentru ca societatea să atingă
valorile prevăzute de lege, numitul Carabulea Oprea, împreună cu
ceilalți membri ai grupului, ce dețineau funcții în Consiliul de
Administrație al societății Carpatica Asigurări, au tergiversat
înregistrarea rezultatelor inventarierii, în scopul eludării normelor
ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, au declarat
surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acestora, inculpații au
efectuat demersuri de natură să tergiverseze și să influențeze
rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere
Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată
indirect de Ilie Carabulea, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave,
împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii
rezervei de daună. Totodată, la nivelul Departamentului IT, prin
intermediul directorului Ana Popa, au fost efectuate demersuri pentru a
denatura situația financiară a societății prin modificarea sumelor ce
reprezentau rezerva de daună, mai arată sursele citate.
Astfel, au
fost introduse date nereale sau operate modificări în programul „Iris”,
cum ar fi nepreluarea de plăți, operarea cu date viitoare, nediminuarea
rezervei cu plata efectuată, neînchiderea dosarelor de daună cu plata
finalizată, scopul acestor alterări de date informatice fiind cel de a
influența indicatorii financiari ai companiei, astfel încât societatea
Carpatica Asigurări să atingă valorile indicatorilor financiari
prevăzute de lege pentru a putea funcționa pe piața asigurărilor.
Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica
Codruţ Şereş, „aghiotantul” lui Dan Voiculescu, zis şi Felix
Motanul, îşi prelungeşte şederea la puşcărie, alături de şeful său.
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat luni definitiv pe
fostul ministru al Economiei la patru ani de închisoare cu executare în
Dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins
apelul declarat de Codruț Șereș și a menținut sentința dată de instanța
de fond în martie 2014.
Fostul ministru se află deja în spatele
gratiilor, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni
de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar,
trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnați la
câte şapte ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea
(director general) și George Asan (director Direcția furnizare). Aceștia
primiseră la instanța de fond câte cinci ani închisoare, pedepsele
fiind majorate acum de completul de cinci judecători.
Alte
condamnări: Nicolae Opriș (fost șef serviciu Hidroelectrica) – cinci ani
cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – patru ani de
închisoare cu executare; Georgeta Iosif (director economic) – patru ani
de închisoare cu executare. Și în cazul acestora instanța a majorat
pedepsele. Opriș primise la fond patru ani, iar Geormăneanu și Iosif
aveau închisoare cu suspendare.
Pe latură civilă, judecătorii au
dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria
Geormaneanu și Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei
despăgubiri civile către statul român, reprezentat de Ministerul
Finanțelor Publice și ANAF, precum și 339.916.431 lei către Ministerul
Energiei. Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus
asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În
plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria
Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000
de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț
Șeres trebuie să achite suma de 25.000 de lei.
Codruț Șereș și
membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în
judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011. Procurorii susțin
că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională
împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere
deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat
activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului
societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea
infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de
energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de
la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a
condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a
rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului
Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de
natură să submineze economia națională.
În sarcina acestora se reține
că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă
hidrologică pentru Dunăre și a prognozelor meteorologice privind
situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de
forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice,
până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în
vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei
pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel,
în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra
funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu
au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente
contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și
furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în
sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar
depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo
la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de
vânzare de energie electrică.
Se mai reține în cauză că, în perioada
2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC
Termoelectrica SA la prețuri mari, pe care au revândut-o către
furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult
diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu
aceștia.
Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani
Directorul companiei Alstom Power România SRL, Georgios Syrakas,
(la data faptelor) și un avocat din Baroul Dâmbovița, Aurel Octavian
Rogozea, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Ploiești într-un dosar de evaziune fiscală și
spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al PCA Ploiești postat vineri pe site-ul
Ministerului Public, Rogozea a fost deferit justiției sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune
fiscală și spălare a banilor, în timp ce Georgios Syrakas este acuzat de
evaziune fiscală și spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit de
procurori se arată că, în cursul anului 2008, în contabilitatea SC
Alstom Power România SRL, al cărei administrator era Georgios Syrakas,
s-au înscris operațiuni comerciale fictive privitoare la derularea unui
contract de prestări servicii care a fost încheiat cu SC Ister
International Company, al cărei administrator era avocatul Aurel
Octavian Rogozea. Procurorii spun că, în acest fel, SC Alstom Power
România SRL s-a sustras de la plata către bugetul statului a impozitului
pe profit în sumă de 104.566 lei și TVA în sumă 124.172 lei, iar
cealaltă firmă s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de
24.237 lei.
„Ulterior, prin simularea unor tranzacții reale, aceștia
au efectuat operațiuni care nu aveau nicio legătură cu fapte reale, în
scopul retragerii de valori financiare de la SC Alstom Power România
SRL, săvârșind astfel infracțiunea de spălare a banilor, prejudiciul
reținut în sarcina SC Alstom Power România SRL fiind de 777.711,78 lei,
iar cel reținut în sarcina SC Ister International Company fiind de
127.242 lei”, se arată în comunicat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Ploiești.
Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.
Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat vineri la șase
ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galați Mihail
Boldea. Sentința poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea
acesteia, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Curții de
Apel Brașov, judecătorul Răzvan Dicu.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail
Boldea pentru mai multe fapte de corupție, printre care și șantaj și
spălare de bani.
În același dosar a fost trimis în judecată și
Costache Roșca, fost Roșca Caloenescu, prim-procuror al Parchetului de
pe lângă Judecătoria Galați, Valentina Cojocaru și Matei Oprea,
administratori la SC Fitoplant 2007 SRL București, Mircea Marosy,
administrator la SC Delconi SRL și SC Derek 1 SRL Galați, Ionel Mihăilă,
persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate
”Mihăilă Ionel” Galați.
DNA susține că, în perioada mai 2000 – mai
2007, Matei Oprea, de profesie pilot de aeronave, și Valentina Cojocaru,
în calitate de asociați și administratori ai SC Fitoplant și ulterior
ai SC Fitocom Serv, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni,
având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha,
situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galați, aparținând SC
Aviația Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren.
Aceștia
au fost sprijiniți în demersurile lor de Mihail Boldea, Mircea Marosy
și Costache Roșca, acesta din urmă înlesnindu-le dobândirea și
valorificarea prin dezmembrare a terenului. Prejudiciul stabilit în
acest caz este de peste 21 milioane de euro. Ziarul de Investigaţii a
dezvăluit, în cadrul mai multor anchete jurnalistice, ilegalităţile
comise de fostul deputat de Galaţi.
Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt
Anul trecut au fost trimiși în
judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel
înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât
în 2013, a anunţat joi procurorul-șef al Direcției Naționale
Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanţul DNA.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la
înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au
fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de
corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci
ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru,
cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr
de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri
asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai
impresionante cifre de la înființarea DNA”, a spus Kovesi, la
prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit
acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care
funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”. Șefa DNA a
precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost
trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul
precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost
realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în
ședințe de judecată. „Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară
sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat
definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile
pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist
al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de
achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut,
deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele
judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a
arătat ea.
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că este important ca
soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a
statului de drept. „Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea
și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale
societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile
judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu
execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați
condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri
administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității
statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis
Kovesi.
Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.
Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului Feroviar Român, a
fost condamnat definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție
la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul privind
trucarea unei licitații publice organizate de Complexul Energetic
Oltenia. În același dosar, avocatul Doru Boștină a fost condamnat la un
de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai
completului, care au admis apelurile declarate de Gruia Stoica și Doru
Boștină împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești din martie 2015 în
sensul scăderii pedepselor de la patru ani cu executare la doi ani și
șase luni cu suspendare în cazul lui Stoica și de la trei ani cu
executare la un an cu suspendare pentru Boștină. Al treilea judecător a
opinat că ar trebui menținută pedeapsa de patru ani cu executare pentru
Stoica și doar modificată sentinţa pentru Boștină.
Instanța a mai
dispus ca cei doi să respecte mai multe obligații: să se prezinte la
Serviciul de Probațiune Ilfov (Gruia Stoica) și la Serviciul de
Probațiune București (Doru Boștină), la datele fixate de acestea; să
primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea
lor; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare
care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă,
precum și informațiile și documentele de natură a permite controlul
mijloacelor lor de existență.
Pe parcursul termenelor de
supraveghere, ei vor presta muncă neremunerată în folosul comunității pe
perioadele de 60 de zile — Doru Boștină și de 90 de zile — Gruia
Stoica. Patronul GFR va presta munca în folosul comunității la Direcția
de Asistență Educațională sau la Societatea Medicală ”Sfânta Cuvioasă
Paraschiva”, ambele situate în orașul Voluntari, județul Ilfov; Doru
Boștină — la Agenția Națională Antidrog — Centrul de Asistență Integrată
în Adicții ”Obregia” sau la Centrul de Asistență Integrată în
Adicții, ambele din municipiul București, potrivit deciziei instanței.
Pe
5 martie 2015, Gruia Stoica a fost condamnat de Curtea de Apel Ploiești
la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii
de cumpărare de influență. În același dosar, avocatul Doru Boștină a
primit trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.
Potrivit
DNA, în luna mai 2013, Complexul Energetic Oltenia SA Târgu Jiu a
lansat public procedura de licitație ce avea ca scop încheierea
acordului cadru și a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii
de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale
Craiova II, sucursala Electrocentrale Ișalnița și sucursala
Electrocentrale Turceni. Conform fișei de date a achiziției, valoarea
estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA (195.079.200
lei pentru SE Turceni, 105.414.600 lei pentru SE Craiova II și
172.574.610 lei pentru SE Ișalnița).
La data de 17 ianuarie 2014, CE
Oltenia a transmis invitații de participare la procedura în cauză
(organizată conform normelor interne ale autorității contractante) către
CFR Marfă, SC Grup Feroviar Român SA București (GFR) și alte trei
societăți. Termenul de depunere a ofertelor de către societățile
comerciale dispuse să ia parte la procedura de licitație era data de 29
ianuarie 2014.
CFR Marfă și-a manifestat intenția de a participa la
procedura de achiziție a serviciilor de transport feroviar de cărbune
pentru cele trei sucursale aparținând Complexului Energetic Oltenia și
prin urmare a cerut să i se elibereze documentația de atribuire (fișe de
date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord
cadru). Potrivit rechizitoriului, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia
Stoica, persoană care controlează GFR SA, membră a grupului Grampet, i-a
promis avocatului Doru Boștină că-i va da suma de trei milioane euro
pentru ca acesta să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă
că o are asupra directorului general al CFR Marfă, pentru a-l determina
să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-i comunice prețul oferit de
societatea pe care o conduce, la licitația din 29 ianuarie 2014, așadar
să divulge date confidențiale. Acest demers avea ca scop adjudecarea de
către Gruia Stoica a contractului ce făcea obiectul licitației,
respectiv transport cărbune de la nivelul Complexului Energetic Oltenia.
Procurorii
susțin că, în acest context, avocatul Doru Boștină i-a promis lui Gruia
Stoica faptul că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro,
aflarea ofertei de preț și va folosi pentru realizarea traficului de
influență un intermediar care poate exercita influența directă asupra
directorului general al CFR Marfă.
Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată
Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului Interagro şi al clubului de fotbal Astra Giurgiu, rămâne după gratii, după ce Tribunalul Dâmbovița a respins vineri cererea sa de eliberare condiționată. Ioan Niculae ispăşeşte o condamnare de doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD”.
Niculae mai poate solicita eliberarea condiționată, conform soluției instanței, după data de 19 mai 2016. ”În baza art. 4251 alin. 7, pct. 2, lit. a Cod procedură penală admite contestația formulată de către Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție — Serviciu Teritorial Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 1923/21.10.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. 4344/232/2015 privind pe condamnatul Niculae Ioan, deținut în Penitenciarul Găești, și în consecință: Desființează sentința penală atacată și rejudecând respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia de liberare condiționată din Penitenciarul Găești pentru condamnatul Niculae Ioan”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Dâmbovița.
Omul de afaceri Ioan Niculae a spus, vineri, în fața instanței, că a înțeles greșeala făcută, că a încercat să se îndrepte și nu vrea decât să ajungă la familie. ”Nu am creat nicio problemă în penitenciar, nu am fost implicat în niciun incident”, a mai spus Niculae.
El și-a cerut scuze și pentru ieșirea nervoasă de la termenul anterior, când la amânarea pronunțării unei decizii privind eliberarea condiționată a spus ”mai bine mă condamnați pe viață”. Avocatul lui Niculae a precizat că au fost îndeplinite ireproșabil criteriile eliberării condiționate, lucru care reiese din concluziile comisiei de liberare condiționată. Avocatul a afirmat că a fost îndeplinită fracția de pedeapsă, susținând că Niculae a executat 385 de zile. Magnatul a scris în închisoare cinci cărți, care i-au adus o scurtare a pedepsei cu 150 de zile, iar 21 de zile le-a câștigat ca urmare a muncii prestate în penitenciar.
”A executat minimul de fracție și prin excluderea celor 150 de zile aferente scrierii lucrărilor științifice”, a precizat avocatul lui Ioan Niculae. Totodată, avocatul a depus înscrisuri prin care a demonstrat că inculpatul a achitat integral prejudiciul din dosar.
Ioan Niculae este în prezent încarcerat la Penitenciarul Găești. El este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD” și execută pedeapsa din aprilie anul trecut.
Putregaiul de la ASF. Fostul vicepreşedinte George Daniel Tudor a fost reţinut de DNA pentru luare de mită
După ce, în cursul dimineţii de joi fusese chemat la audieri,
fostul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară
(ASF) George Daniel Tudor a fost reţinut în cursul după amiezii de
procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită.
În paralel, s-a pus în mişcare urmărirea penală a lui Ovidiu Marian,
fost secretar general al Senatului, pentru trafic de influenţă şi
„efectuarea în continuare” a urmăririi penale a senatorului PNL Anca
Doina Tudor, pentru complicitate la trafic de influenţă.
„În perioada
martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate
de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de preşedinte
al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al
Autorităţii de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul
firmei respective (denunţător în cauză), prin intermediul inculpatului
Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să
fie unul favorabil omului de afaceri”, se arată în comunicatul DNA.
Suma
de bani amintită mai sus i-a fost remisă lui Tudor în trei tranşe de
câte 100.000 euro,” o primă tranşă, în mod direct, iar următoarele două
tranşe, în mod indirect, prin intermediul soţiei sale Tudor Doina Anca,
senator în Parlamentul României, persoană care cunoştea, la momentul
intermedierii sumelor de bani, atât provenienţa cât şi scopul pentru
care erau remise aceste sume de bani. De precizat este faptul că
iniţial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri,
prin acelaşi intermediar, suma de trei milioane de euro”, susţine DNA.
„În
urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013,
inculpatul Tudor Daniel George a emis o decizie prin care s-au ignorat
în totalitate constatările controlului respectiv (care atenţiona asupra
gradului de risc ridicat al societăţii) şi a impus remedierea unor
deficienţe minore şi nesemnificative în raport cu situaţia financiară
precară a societăţii”, precizează anchetatorii.
George Tudor Daniel
urmează să fie dus la ÎCCJ cu propunere de luare a măsurii arestului
preventiv pentru 30 de zile. Şi Ovidiu Marian urmează să fie dus la ÎCCJ
cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu pentru 30 de
zile.
Un nou dosar penal pe numele lui Gabriel Oprea. Jacuzzi şi Audi A8 pentru fostul ministru de Interne
Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cere sesizarea
Senatului pentru începerea urmăririi penale față de Gabriel Oprea, în
dosarul în care sunt cercetați foști șefi ai DIPI. Fostul vicepremier şi
ministru de Interne este acuzat că, din banii destinaţi luptei
anticorupţie, şi-a dotat biroul de la minister cu un jacuzzi şi a
achiziţionat o limuzină Audi A8.
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale,
procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis
procurorului general al PÎCCJ referatul cauzei, în vederea sesizării
Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale
față de Gabriel Oprea, senator în Parlamentul României, la data faptei
viceprim-ministru pentru securitate națională și ministru al Afacerilor
Interne, în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu,
dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit”, se arată într-un comunicat al DNA dat publicităţii miercuri.
Procurorii
precizează că, la 13 iulie 2015, Gabriel Oprea, în calitate de ministru
de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul lui Nicolae Gheorghe,
secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție
Internă, și Gabriel-Nicolae Pavel, șef al Serviciului juridic, a dispus
suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli
operative ale acestei structuri de poliție și a aprobat achiziția unui
autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecției
demnitarilor.
„Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor
legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile
operative ale Ministerului Afacerilor Interne strict la situații legate
de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de
corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de
stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei. În perioada 21 august —
octombrie 2015, ministrul de Interne a beneficiat de folosința exclusivă
a autoturismului Audi A8, achiziționat în modalitatea de mai sus”,
susțin procurorii.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA, precum și copii ale dosarului de urmărire penală.
Ultimul articol
Pleacă Bolojan din Guvern? „Voi media”, spune șeful statului, în fața certurilor din coaliție
CNA a retras licența Postului Realitatea PLUS
