Nimeni n-a sesizat gravitatea unei declaraţii făcute luni de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Edilul şef spunea, într-un interviu acordat HotNews.ro, că ar cumpăra tramvaie moderne, dar că ele sunt prea scumpe, preţul unei garnituri ridicându-se la 2,4 milioane de euro. Cu aproape un milion de euro mai mare decât cel plătit în 2012 de Primăria Cluj Napoca. RATB are nevoie de circa 400 de tramvaie noi pentru a-și moderniza flota, investiţie care s-ar ridica la un miliard de euro, bani pe care municipalitatea nu-i are, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu. “Eu am nevoie de 400 de tramvaie noi. Problema mea este că prețul tramvaielor moderne este foarte mare, de exemplu un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro. Un troleibuz nou costă circa 95-98.000 de euro. De autobuze am nevoie să schimb o parte dintre ele, fiindcă doresc să trec pe electric. Este un număr relativ mic, circa 70-80. În rest, autobuze au fost cumpărate pe un credit din 2006 pe care abia l-am terminat de plătit, fiindcă l-au pasat la Primăria generală. Deci au fost cumpărate 1300 de autobuze Mercedes. Din astea flota funcțională este de circa 1.100. Deci la autobuze nu avem mare lucru de făcut”, a spus Oprescu. Stop joc. Cum adică „un tramvai Bombardier cu podeaua coborâtă se duce la 2,4 milioane de euro”? La licitaţia organizată în 2012 de Primăria Cluj Napoca, Bombardier a avansat o ofertă de puţin peste 1,5 milioane de euro pe tramvai. În urma unei licitaţii controversate, a câştigat firma poloneză Pojazdy Szynowe PESA Bydgoszcz, care a şi fost pusă sub urmărire penală de DNA, care a vândut tramvaiele cu 1,5 milioane de euro. Cu alte cuvinte, edilul şef al Bucureştilor ridică din start potul pentru o eventuală licitaţie de achiziţionare a tramvaielor. Şi nu cu puţin, ci cu aproape un milion de euro pe bucată. Şi se mai pune întrebarea de ce Sorin Oprescu a menţionat firma Bombardier şi nu, de exemplu, producătorul român Astra Vagoane Călători Arad? Societatea arădeană produce din 2011 tramvaiul Imperio, cu podea coborâtă, livrat la export. Astra Vagoane Călători a participat şi la licitaţia de la Cluj Napoca, fiind cea care a introdus plângere penală împotriva polonezilor care au câştigat, demers care, aşa cum am arătat, s-a soldat cu un dosar penal.
O colaborare abandonată de RATB
În continuarea interviului de luni, primarul general a spus că ar putea scăpa mai ieftin cu tramvaiele dacă s-ar face un parteneriat între uzina de reparaţii a RATB și o fabrică de tramvaie. “Am încercat să fac o jumelare cu fabrica de tramvaie a RATB, că ei acum fac numai mentenanța, și îmi scot pălăria în fața lor, fiindcă ei țin în picioare tramvaie TATRA din 1968, cu siguranța călătorilor, nu că le spală. Tramvaiele rămân o problemă fiindcă doresc de cinci ani să găsesc o jumelare cu una dintre fabrici a uzinei de la RATB”, a declarat Oprescu. O astfel de asociere fusese stabilită în 2012 tocmai cu Astra Vagoane Călători, la Bucureşti fiind produs şi primul tramvai, prezentat presei în luna iulie a acelui an. Colaborarea nu a mai continuat însă.
Procurorii DNA au descins luni pentru a face percheziţii la
cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie,
printre cei vizaţi fiind prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu,
primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu
Milutinovici.
De asemenea, vizaţi de aceste percheziţii sunt şi şeful Poliţiei
Judeţene Timiş şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş,
precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, au declarat surse
judiciare citate de Mediafax.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii
în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii
publice, iar restul la sediile unor firme şi la domiciliile unor
persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi
asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 –
2014.
Omul de afaceri Gelu Milutinovici este soţul şefei Direcţiei Generale
de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Timiş, Valentina
Emilia Milutinovici, care este şi preşedintele Organizaţiei de Femei a
PSD Timiş. Prefectul Eugen Dogariu a spus că este la Prefectură şi că nu
ştie nimic despre ancheta DNA, aflând din presă că se fac mai multe
percheziţii la instituţii publice din Timişoara.
Sursele judiciare au precizat că cele cinci instituţii unde au loc
percheziţii sunt IPJ Timiş, Serviciul Circulaţie Rutieră, care se află
în aceeaşi clădire cu IPJ, Poliţia oraşului Recaş, Primăria Recaş şi
Poliţia Locală din cadrul Primăriei Recaş, precum şi Secţia de Poliţie
Autostrăzi – Biroul de Poliţie Autostrada A1 Deva – Nădlac.
Percheziţii au loc şi la locuinţa lui Marcel Crăciunescu, din satul
Ghiroda, precum şi la locuinţa părinţilor acestuia, din Timişoara.
Eugen Dogariu, în vârstă de 38 de ani, este prefect al judeţului Timiş
din mai 2012, după ce în perioada august 2010 – mai 2012 a fost şeful
Biroului audit şi control intern la SC Drumuri Municipale SA. El a
lucrat pentru câteva luni şi la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Timiş, iar în perioada martie 2009 – februarie 2010 a fost subprefect.
Fără amenzi în campania electorală!
Primarul din Recaş, Pavel Teodor, se află la primul mandat, fiind
ales din partea PNL. În septembrie 2014, el a trecut de la PNL la PSD,
în baza ordonanţei care a permis migraţia aleşilor locali fără a-şi
pierde mandatul.
El este suspectat că ar fi intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru
a interzice controalele rutiere în perioada campaniei electorale.
Conform unor surse din rândul anchetatorilor, Teodor Pavel, ar fi
intervenit pe lângă şefi de poliţie pentru a interzice controalele
rutiere pe anumite sectoare drumuri. El ar fi făcut aceste intervenţii
pentru ca cetăţenii să nu fie sancţionaţi în perioada campaniei
electorale prezidenţiale.
Unor poliţişti de la Poliţia Recaş li s-a cerut să nu-şi îndeplinească
atribuţiile de serviciu de către unii şefi care le-au interzis
lucrătorilor din cadrul compartimentului rutier Recaş efectuarea de
controale şi acţiuni pe linie de poliţie rutieră pe drumul comunal DC
147, drumul judeţean DJ 609E, precum şi pe străzile din localităţile
aflate pe raza de competenţă a Poliţiei oraşului Recaş.
Motivul invocat ar fi fost că primarul din Recaş, Teodor Pavel, nu
doreşte să mai fie sancţionaţi cetăţenii oraşului Recaş, mai ales în
perioada campaniei electorale prezidenţiale.
În documente ale anchetatorilor se precizează că poliţiştii care nu
conformau acestei dispoziţii erau mutaţi în alte posturi sau le erau
desfiinţate posturile, iar pentru a-şi îndeplini scopul primarul acţiona
şi pe linie politică, apelând la omul de afaceri Gelu Milutinovici şi
la reprezentanţi ai Prefecturii Timiş.
Sursele citate mai spun că şefi din Poliţie ar fi luat mită sub formă de
anvelope pentru autoturisme, pentru avansări în grad, avansările fiind
făcute la 1 decembrie 2014.
Fostul patron al Rapidului, George Copos, şi Camelia
Voiculescu, fiica mogulului Dan Voiculescu mai au de aşteptat sentinţa
în Dosarul Loteria II. Noul judecător din dosar, Georgiana Iorguţă, a
stabilit vineri ca toate actele efectuate până în prezent să fie
anulate, iar administrarea probelor din această cauză să se facă de la
zero.
Tribunalul Bucureşti a reluat dezbaterile în dosarul Loteria II,
în care George Copos, Camelia Voiculescu şi alte 11 persoane sunt
judecate pentru manipularea pieţei de capital. Şedinţa a fost condusă de
judecătoarea Georgiana Iorguţă, fost procuror, care a primit cauza
pentru judecare, în urma repartizării aleatorii, după ce magistratul Ana
Otilia Bomboş s-a abţinut de la soluţionarea cauzei.
Magistratul urmează să reaudieze inculpaţii şi martorii, să
administreze din nou probele solicitate atât de DNA, cât şi de
inculpaţi, în condiţiile în care toate actele efectuate până în prezent
în dosar vor rămâne nule. Atât procurorul DNA prezent la şedinţă, cât şi
avocaţii inculpaţilor din dosar au fost de acord cu argumentele
judecătoarei, iar aceasta a stabilit ca judecata în proces să înceapă în
27 februarie.
În Dosarul Loteria II, procurorii anticorupţie i-au trimis în
judecată, pe 29 decembrie 2008, pe George Copos, Camelia Voiculescu şi
Sorin Pantiş, alături de alte zece persoane, pentru manipularea pieţei
de capital. Copos este acuzat, în calitate de preşedinte al Consiliului
de Administraţie al Ana Electronic SA Bucureşti şi de acţionar majoritar
al Ana Grup SA Bucureşti, de spălare de bani, fals în înscrisuri sub
semnătură privată, instigare la participaţie improprie la fals
intelectual, de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea,
pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect,
de instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de
dezvăluirea acestora, de recomandarea către alte persoane de a dobândi
sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele
informaţii şi, respectiv, de manipulare a pieţei de capital.
Camelia Voiculescu, fiica cea mare a preşedintelui fondator al
Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este acuzată de folosirea unor
informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe contul
unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente financiare la
care aceste informaţii se referă şi, respectiv, efectuarea, împreună cu
alte persoane, în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de
capital.
Fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş este acuzat, în
calitate de reprezentant al societăţii Grivco SA Bucureşti, de folosirea
de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe cont propriu sau pe
contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente
financiare la care aceste informaţii se referă, de faptul că a dezvăluit
aceste informaţii şi de recomandarea făcută altor persoane de a dobândi
sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă acele
informaţii şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod
concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.
Companiile promit să reducă din cantitatea de chimicale care pot cauza cancerul.
Produsul chimic MI4 ( metilimidazol) se afla în centrul
unei noi dezbateri legate de potenţialul său cancerigen , afirma
redactorii cotidianului britanic Daily Mail.
Conform acestora, autorităţile din California – Statele Unite au
clasificat controversatul aditiv ca fiind unul carcinogen, adică
producător de tumori, dar autorităţile europene care reglememteaza
acest domeniu au precizat de multe ori ca acest aditiv este unul sigur.
Coca Cola şi alte companii au promis să reducă nivelul de MI4 din
băuturile pe care le comercializează.
Autorităţile din domeniul sănătăţii alimentare au lansat o nouă
investigaţie cu privire la siguranţa folosirii coloranţilor caramelici
în băuturile răcoritoare precum Coca Cola sau Pepsi. Decizia a fost
luată de FDA(Agenţia Americană a Medicamentului) ca răspuns la
numeroasele teste efectuate asupra acestor băuturi care au arătat
diferite nivele de 4MI (metilimidazol) în 12 sortimente de băuturi
răcoritoare. Agenţia a mai afirmat că va reanaliza noile date
referitoare la siguranţa folosirii acestui compus şi în alte produse. În
trecut, FDA dar şi forurile de supraveghere omonime din Marea Britanie
şi Europa au afirmat că acest compus chimic nu este un pericol pentru
sănătatea consumatorilor. În orice caz, autoritatea din domeniul
sănătăţii din California a inclus această substanţă pe lista factorilor
cancerigeni. Ca rezultat al acestei decizii, companiile producătoare de
băuturi răcoritoare sunt nevoite să pună o atenţionare de cancer pe
etichetele produselor care conţin un nivel ridicat de metilimidazol. În
această situaţie, Coca Cola, Pepsi şi alţi producători de băuturi au
înştiinţat producătorii de coloranţi care îi aprovizionează să reducă
nivelul de MI4, iar Coca Cola a promis chiar că va reduce nivelul de MI4
din băuturile vândute în întreaga lume. Însă aceeaşi decizie de
siguranţă nu a fost luată şi de către Pepsi, fapt care a enervat
activiştii britanici care promovează consumul de alimente şi băuturi
sănătoase. Consumer Reports, cea mai mare companie de testare
independentă din lume a testat Sprite, Cola dietetică, Coca-Cola, Cola
Zero, Dr Pepper, Dr Snap, Brisk Iced Tea, A&W Root Beer, Pepsi, Diet Pepsi, Pepsi One şi Malta Goya. Testele
au reliefat că doar două eşantioane de produse achiziţionate în
California –Pepsi One şi Malta Goya au un nivel ridiccat de MI4 care ar
fi necesitat atenţionarea de cancer pe etichetă produsului. Un nivel
insignificant de MI4 s-a găsit în bautaura Sprite şi nivele foarte mici
în produsele Cola Doctorul toxicolog Urvashi Rangan , cel care a
condus investigaţia Consumer Reports a declarat: “Nu există nici un
motiv pentru care consumatorii trebuie să fie expuşi la aceste riscuri
evitabil și inutile, care pot rezulta din consumarea colorantului
alimentar și băuturilor maro. „ Oricum, Pepsi a contestat acurateţea
acestor teste. Aurora Gonzalez, purtător de cuvânt al Pepsi a afirmat că
, compania este extrem de preocupată de acurateatea acestui studiu şi
că „Pepsi Co respecta legea oriunde îşi desfăşoară businesul. Autorităţile
din Marea Britanie au respins reclamaţiile conform caroara MI4 ar fi un
risc pentru sănătate. Anul trecut , ele au afimat că „Nu este nicio
dovadă ştiinţifIcă cum că folosirea MI4 în mâncare şi băuturi este o
ameninţare la adresa sănătăţii umane. Reglementările UE prevăd în
continuare ca MI4 nu prezintă un risc pentru sănătate.
După ce a fost prinsă în flagrant când lua şpagă 11.000 de
euro, şefa Serviciului resurse umane de la Primăria Sectorului 2,
Daniela Năstase, a fost reţinută joi de procurorii DNA. Mita fusese
pretinsă pentru a interveni în vederea soluţionării unor dosare privind
acordarea de apartamente ANL.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au reţinut-o
pentru 24 de ore pe Daniela Năstase, pentru trafic de influenţă şi vor
cere joi Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acesteia pentru
30 de zile.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în noiembrie 2014, la propunerea unei
persoane, denunţătoare în cauză, Daniela Năstase, şefa Serviciului
resurse umane de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, a acceptat ca, în
schimbul sumei de 11.000 de euro, să intervină pe lângă un coleg de la
Serviciul spaţiu locativ, pentru ca acesta să înregistreze cinci dosare
cu solicitarea de acordare a unor apartamente ANL către persoane
recomandate de denunţător, fără ca solicitanţii să fie prezenţi
personal, aşa cum impun dispoziţiile legale. Pentru acest „serviciu”,
Daniela Năstase intenţiona să-i ofere celuilalt funcţionar 1.000 din cei
11.000 de euro ceruţi.
Totodată, Daniela Năstase i-ar fi promis denunţătorului că intervine
la persoane cu putere de decizie din Primăria Sectorului 2, pentru ca
cererile privind acordarea de locuinţe ANL să fie aprobate.
Daniela Năstase a fost prinsă miercuri în flagrant, în timp ce primea
suma de 11.000 de euro, fiind dusă la audieri şi reţinută în noaptea de
miercuri spre joi.
Policlinica cu Plată nr. 1 de pe Calea Victoriei, sediul
Kandia – Excelent SA de pe Şoseaua Viilor, zeci de hectare de teren în
Dobroeşti-Pantelimon şi lista ar putea continua. Toate sunt revendicate
de un cetăţean argetinian, pe baza unui certificat de moştenitor mai
mult decât dubios, întocmit de o notăriţă cu aplecare spre spiritism.
Este singura concluzie care se poate trage studiind această speţă, având
în vedere că notarul bucureştean Ruxandra Ioana Cocea nu găseşte nimic
neobişnuit în declaraţia unui cetăţean român născut în 1975 care susţine
sub propria semnătură (legalizată de notar) că l-a cunoscut pe un evreu
fugit din România în 1941 şi decedat în 1962 în Argentina! Alfred Lowenbach era în perioada interbelică un evreu ale cărui
afaceri prosperau în România. Numai că vremurile nu aveau să fie de
partea sa. Mirosind că treaba se-mpute rău la Bucureşti, mai ales
pentru cei de etnia sa – şeful statului era mareşalul Ion Antonescu, iar
legionarii erau la putere – Alfred Lowenbach părăseşte România în anul
de graţie 1941 şi se stabileşte în Argentina. Ce a făcut el pe la
Buenos Aires nu este foarte clar. Mai ales că legăturile sale cu România
s-au încheiat definitiv, având în vedere că, la doar câţiva ani după
fuga sa din ţară, la Bucureşti se instaurează Guvernul Dr. Petru Groza,
iar la 11 iunie 1948 are loc naţionalizarea principalelor mijloace de
producţie. Rezumând, nu ar mai fi avut nicio problemă legată de etnia
sa, dar tot ar fi înfundat puşcăria, fiind socotit de comunişti ca fiind
chiabur. Aşa cum spuneam mai devreme, nimeni nu poate spune cu
certitudine ce a făcut Alfred Lowenbach în ultima parte a vieţii lui, pe
meleaguri argentiniene, însă asupra unui aspect toată lumea este de
acord: şi-a dat obştescul sfârşit pe 5 iunie 1962, la Gaona, Argentina.
Intră în scenă „unicul moştenitor”
Peripeţiile evreului nostru nu au mai preocupat pe nimeni decenii
bune. În România era la putere Partidul Comunist şi nimănui nu-i trecea
prin cap să revendice averea lăsată de izbelişte de Alfred Lowenbach
atunci când s-a autoexilat în Argentina. Deh, doar era vorba de „avutul
obştesc” sau „proprietatea întregului popor”, cum vreţi să-i spuneţi. Însă
schimbarea de regim din decembrie 1989 a reaprins interesul
presupuşilor moştenitori ai omului de afaceri pentru clădirile şi
terenurile pe care le deţinuse acesta cu mai bine de jumătate de veac în
urmă. Aşa că în 2010 intră în scenă un anume Jacobi Pedru Heriberto
German, octogenar cu domiciliul în Buenos Aires, care solicită că este
unicul moştenitor al lui Alfred Lowenbach. Acest cetăţean argentinian
susţine că este unicul fiu al Margaritei Lowenbach, căsătorită Jacobi,
la rândul ei singura fiică a lui Alfred Lowenbach. Margarita Lowenbach a
decedat la data de 31 iulie 1997, la venerabila vârstă de 95 de ani,
deci nu mai poate fi consultată asupra veridicităţii acestor afirmaţii. În
acest punct al istorisirii, se impune menţionat faptul că, în cazul
oricărei succesiuni, moştenitorii trebuie să vină cu martori care să
declare pe propria răspundere, în faţa notarului, că l-au cunoscut pe
răposat şi că acesta nu a mai avut alţi copii (legitimi sau „din
flori”).
Contract de mandat cu semne de întrebare
Ceea ce s-a întâmplat şi în speţa noastră, însă modul cum a fost
făcut acest lucru în cadrul unui cabinet notarial ridică serioase
îndoieli. Mai întâi,
Jacobi Pedru Heriberto German încheie un contract de mandat cu
cetăţenul român Mihail Istrate, căruia îi dă mână liberă să se ocupe de
tot ceea ce înseamnă reprezentări în faţa notarului, în faţa
autorităţilor statului competente în ceea ce priveşte drepturile
succesorale, în justiţie şamd. Ceea ce ridică primele semne de
întrebare este următoarea frază, prezentă la capitolul Clauze finale din
respectivul contract de mandat: “Toate cheltuielile ocazionate de
îndeplinirea prezentului mandat sunt suportate prin convenţia părţilor
de către mandatar”. Ce interes ar avea mandatarul să achite toate
cheltuielile din buzunarul propriu, pentru ca apoi imobilele revendicate
să intre în proprietatea argentinianului? Apoi, mai apare o
situaţie cel puţin atipică: la 82 de ani, presupusul moştenitor face
două călătorii din Argentina în România, şi în iunie, când dă o procură
generală de reprezentare avocatului Viorel Budai, dar şi în noiembrie,
când încheie contractul de mandat cu Mihail Istrate. Cam obositor pentru
un octogenar, nu?
Notăriţa care are roaming cu Lumea de Apoi
Însă
ceea ce urmează este cu adevărat halucinant. Notarul Ruxandra Ioana
Cocea emite un certificat de moştenitor pe baza a trei declaraţii de
notorietate date de martori. Aceştia sunt Marian Cucu, născut la 27
ianuarie 1945, şi Mihai-Alin Pavel, care a văzut lumina zilei pe 29
august 1975. În prima declaraţie notarială, cei doi susţin că au
cunoscut-o “de mai mulţi ani” pe Margarita Lowenbach (căsătorită
Jacobi), decedată în Argentina pe 31 iulie 1997, şi au cunoştiinţă că
aceasta era cunoscută în familie, în societate şi în unele acte oficiale
ca Margareta Lowenbach. Înainte de 1989 era imposibil ca cei doi s-o fi
cunoscut pe argentiniancă, din moment ce aceasta nu a venit în România
niciodată, iar după… puţin probabil (în 1989 Mihai-Alin Pavel avea 14
ani). Următoarele două declaraţii sfidează însă orice urmă de bun
simţ. Cei doi declară în faţa notarului, care le legalizează
declaraţiile, că l-au cunoscut “de mai mulţi ani” chiar pe defunctul
Alfredo Lowenbach, decedat pe 05.06.1962. Or, Mihai-Alin Pavel este
născut în 1975, la 13 ani după ce Alfred(o) trecuse în lumea celor
drepţi, aşa că nu ar fi putut să-l cunoască decât dacă notăriţa are
serioase înclinaţii spre spiritism şi să le fi facilitat celor doi o
întrevedere. Altfel nu vedem cum, din moment ce, după ştiinţa noastră,
niciun operator de telefonie mobilă nu oferă roaming cu Lumea de Apoi.
Revendicări cu “greutate”
Dar să vedem ce revendică argentinianul octogenar (în curând
nonagenar, îi urăm mulţi înainte!). Pe rolul Tribunalului Municipiului
Bucureşti se află nu mai puţin de 11 acţiuni în revendicare imibiliară introduse de Jacobi Pedru Heriberto German. Iar
imobilele şi terenurile revendicate nu sunt deloc de lepădat – două
imobile pe Calea Victoriei din Bucureşti, într-unul funcţionând în
prezent Policlinica cu Plată nr. 1. Apoi, pe lista de revendicări a
argentinianului se află un teren de 25.384 mp în Şoseaua Viilor nr. 20,
pe care funcţionează fabrica de ciocolată Kandia – Excelent. Nu în ultimul rând, pe listă se află şi un teren de 50 de hectare lângă Bucureşti, la Dobroeşti-Pantelimon. Notă.
Aspectele prezentate în aceste rânduri nu sunt singurele la limita
legii (sau chiar dincolor de ea) din acest dosar, aşa că vom continua
să-l luăm la puricat în perioada următoare. Abia ne-am stârnit.
Place de la Republique din Paris a devenit duminică după
amiază neîncăpătoare pentru sutele de mii de manifestanţi
anti-fundamentalism, după unele estimări chiar aproape un milion.
Oamenilor obişnuiţi li s-au alăturat lideri politici din toată lumea.
Francois Hollande, Angela Merkel, Matteo Renzi, David Cameron, Klaus
Iohannis, dar şi Petro Poroşenko sau Benjamin Netanyahu au stat în
primele rânduri ale manifestanţilor. Practic, Parisul a devenit duminică polul mondial al luptei
împotriva terorismului. Francois Hollande a primit la Palatul Elysee
numeroşi lideri străini, printre care şi preşedinrele României, Klaus
Iohannis. Printre liderii străini primiţi de Hollande la Elysee s-au
aflat cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron
şi cel israelian Benjamin Netanyahu. Premierul turc Ahmet Davutoglu,
cel spaniol, Mariano Rajoy, şi ministrul rus al Afacerilor Externe,
Serghei Lavrov, au ajuns şi ei la palatul prezidenţial. De asemenea, la
sediul preşedinţiei franceze a sosit şi fostul preşedinte al Franţei
Nicolas Sarkozy. Apoi, preşedintele francez şi oaspeţii săi străini
au plecat de la Palatul Elysee pentru a participa împreună la marşul
republican împotriva terorismului. Familiile victimelor atacului de
la redacţia săptămânalului francez Charlie Hebdo, care s-a soldat
miercuri cu 12 morţi, precum şi apropiaţi şi supravieţuitori au sosit
duminică la marşul republican împotriva terorismului de la Paris. Sosite
cu un autobuz, aceste persoane, care poartă pe cap câte o banderolă
albă pe care scrie „Charlie”, s-au aflat în fruntea cortegiului care a
plecat în marş din Piaţa Republicii din Paris. Mobilizarea în Place
de la Republique a început chiar cu trei ore înaintea marşului împotriva
terorismului, care a început la ora locală 15,00 (16,00, ora României). „Luaţi-vă
pixurile” sau „Libertate, egalitate, desenaţi, scrieţi”, se putea citi
pe pancarte, în cinstea celor 17 persoane ucise în trei atacuri
jihadiste comise săptămâna aceasta în Franţa, dintre care 12 la redacţia
revistei satirice Charlie Hebo. Numeroşi manifestanţi fotografiau
florile şi sloganurile, printre care deja celebrul „Je suis Charlie”,
lângă statuia Republicii din centrul pieţei de unde va începe marşul
republican, în prezenţa a zeci de echipe de televiziune din toată lumea.
„Imagine” în Place de la Republique
A fost un fel de „Imagine” al lui John Lennon, în care
diferenţele de rasă şi de religie au fost lăsate deoparte. Pe străzi au
fost laolaltă lideri din toată lumea, partide, sindicate, grupuri
religioase evreieşti, creştine, musulmane, asociaţii, personalităţi. Au
luat parte la marş opt preşedinţi africani şi numeroşi lideri europeni,
printre care preşedintele român Klaus Iohannis, preşedintele
Consiliului European, Donald Tusk, şi al Parlamentului European, Martin
Schulz, premierul Marii Britanii, David Cameron, şi cel spaniol, Mariano
Rajoy, premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel. De
asemenea, au fost prezenţi la Paris secretarul general al Consiliului
Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, şi cel
ungar, Viktor Orban, preşedintele Elveţiei, Simonetta Sommarugale, şi
prim-miniştrii danez, Helle Thorning-Schmidt, belgian, Charles Michel,
olandez, Mark Rutte, grec, Antonis Samaras, portughez, Pedro Passos
Coelho, ceh, Bohuslav Sobotka, şi leton, Laimdota Straujuma. În
total, au fost prezenţi la Paris aproape 50 de şefi de state şi de
guverne. Înaintea lui Hollande, un singur preşedinte francez a mai
participat la o manifestaţie de stradă: Francois Mitterrand, în 1980,
după profanarea cimitirului evreiesc din Carpentras, în sud-estul
Franţei.
După ore în şir în care nu se ştia ce judecători se vor aşeza la
prezidiu, Curtea de Apel București a respins marţi ca nefondată
contestația în anulare formulată de Dan Voiculescu în dosarul privind
privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) în care a fost
condamnat la 10 ani de închisoare.Un complet de divergență a
luat în discuție contestația în anulare, după ce CAB decisese, pe 9
decembrie 2014, repunerea pe rol, în complet de trei judecători, a
contestației depuse de Dan Voiculescu, după ce completul de doi
judecători care a analizat iniţial contestația, nu a căzut de acord
asupra sentinței. Într-o tiradă avocăţească ce părea să nu se mai
termine, apărătorul lui Dan Voiculescu, Gheorghiță Mateuț, a susținut că
dosarul privind privatizarea ICA nu a fost repartizat legal completului
format din magistrații Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea, proaspăt
promovați de la Tribunalul București. Mai mult, a continuat Mateuţ, cei
doi magistrați s-au grăbit în pronunțarea sentinței, nu au studiat
îndeajuns dosarul și ar fi avut o atitudine „fățiș părtinitoare”. În
replică, procurorul de la DNA a cerut respingerea contestației în
anulare, deoarece cererile de recuzare a judecătorilor pe care
apărătorii lui Voiculescu îi contestă au fost soluționate, legal, de
alte complete ale CAB. „Există două hotărâri, a CSM și a Colegiului de
Conducere al CAB, care au reglementat aceste chestiuni. Aceste cereri
pot face obiectul unui recurs în casație care se află deja pe rolul
ÎCCJ. Inspecția Judiciară a stabilit că nu sunt ilegalități în acest
proces”, a spus procurorul de ședință. Pe 8 august 2014, CAB l-a
condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan
Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a
primit op ani de puşcărie. De asemenea, Sorin Pantiș, fost ministru PNL
al Comunicaţiilor şi fost director general executiv Grivco SA, a primit
şapte ani de închisoare, iar Corneliu Popa, fost director general al
ADS, a fost condamnat la opt ani de închisoare.
Consiliul Judeţean Brăila nu are contract cu nicio firmă pentru
deszăpezirea drumurilor judeţene, deoarece licitaţia a fost amânată după
ce vicepreşedintele Florin Mija a fost reţinut pentru corupţie, în
acelaşi dosar cu Gheorghe Bunea Stancu. Potrivit reprezentanţilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Brăila, licitaţia pentru încredinţarea serviciului de
deszăpezire a drumurilor judeţene a fost amânată după ce
vicepreşedintele instituţiei, Florin Mija, a fost reţinut de DNA, fiind
acuzat de fapte de corupţie, în acelaşi dosar cu preşedintele CJ,
Gheorghe Bunea Stancu, transmite Mediafax. Ulterior, nicio firmă nu
s-a înscris la licitaţia organizată pe 3 decembrie de Consiliul Judeţean
Brăila pentru încredinţarea serviciului de deszăpezire a drumurilor
judeţene, astfel că autorităţile judeţene au propus colaborarea cu
primăriile din judeţ. Dacă este nevoie de deszăpezire, în urma
înţelegerii cu Consiliul Judeţean, primăriile trebuie să acţioneze
pentru a curăţa drumurile judeţene de zăpadă, însă în multe cazuri
unităţile administrativ- teritoriale nu au utilajele necesare şi nici
licenţă pentru activităţi de deszăpezire pe drumurile judeţene. În
judeţul Brăila, ninge neîntrerupt de sâmbătă dimineaţă, de la ora 6,00,
iar reprezentanţii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Brăila s-au întrunit în şedinţă extraordinară şi au stabilit o serie de
măsuri. Astfel, primăriile trebuie să instituie serviciul de permanenţă,
să asigure din timp transportul spre spitale al persoanelor care
necesită tratament prin dializă, precum şi al gravidelor care trebuie să
nască la termen în această perioadă, să asigure rezervele de hrană, apă
şi medicamente către populaţie şi să pregătească spaţiile de cazare
pentru persoanele surprinse în trafic. În acelaşi timp, primăriile
trebuie să coopereze în permanenţă cu reprezentanţii Poliţiei Rutiere
pentru a cunoaşte în orice moment condiţiile de trafic, precum şi cu
specialiştii Direcţiei de drumuri judeţene şi naţionale, pentru a fi la
curent cu starea drumurilor şi cu eventualele situaţii de blocare sau
îngreunare a circulaţiei pe anumite porţiuni, ca urmare a înzăpezirilor
sau a carosabilului îngheţat ori acoperit de polei.
Abia au trecut câteva zile de când fostul primar al Craiovei
Antonie Solomon a ieşit din închisoare. El riscă acum să se întoarcă
după gratii, după ce procurorii din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în
judecată a fostului edil. DNA a anunţat luni după amiază că fostul primar al municipiului
Craiova Antonie Solomon a fost trimis în judecată pentru săvârșirea
infracțiunii de abuz în serviciu. În același dosar au mai fost
trimise în judecată Liana Carmen Grigorie, aflată sub control judiciar,
care la data faptelor a fost consilier juridic la Direcția Contencios
Juridic și Asistență de Specialitate din cadrul Primăriei municipiului
Craiova, pentru abuz în serviciu în formă continuată și Nicolescu
Miulescu, secretar al municipiului Craiova, la data faptelor, pentru
abuz în serviciu. Potrivit DNA, în cursul anului 2007, Solomon, în
calitate de primar al municipiul Craiova și președinte al comisiei de
aplicare a prevederilor Legii 10/2001, împreună cu cele două inculpate,
și-au exercitat în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu cu
prilejul emiterii unei dispoziții de restituire în natură a unui imobil
compus din teren în suprafață de 1.310 mp și clădire în suprafață de 330
mp, situat în municipiul Craiova. Acest document a fost întocmit de
către Grigorie Carmen Liana fără a ține seama că actele prezentate de
persoana notificatoare nu cuprindeau motivele de fapt pe care se
întemeiază cererile de restituire și erau contradictorii, întrucât
prezentau aspecte diferite, nefiind apte să demonstreze calitatea de
moștenitor legal său testamentar al acesteia, existența unui act de
deposedare abuzivă sau să stabilească caracterul abuziv al preluării
imobilului și fără ca notificarea să fi fost examinată pe fondul ei și
să fi primit o propunere de soluționare din partea comisiei interne de
aplicare a prevederilor Legii nr. 10 /2001. Grigorie a atestat faptul
neadevărat că imobilul ar fi fost naționalizat în baza Decretului nr.
92/ 1950, deși era donat autorității publice locale prin act autentic.
Prin aceste demersuri, s-a produs o pagubă în dauna Primăriei Craiova în
valoare de 2.064.216 lei, echivalentul a 660.000 euro, mai arată DNA
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis luni ca Andrei
Hrebenciuc să fie cercetat în stare de arest la domiciliu. În schimb,
tatăl său, Viorel Hrebenciuc, dar și Ioan Adam și Paltin Gheorghe
Sturdza rămân în arest preventiv. Instanța Supremă a înlocuit în cazul lui Andrei Hrebenciuc măsura
arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu, iar celorlalți trei
inculpați le-a respins contestațiile la decizia de prelungire a
arestării preventive. Decizia ÎCCJ este definitivă. Săptămâna
trecută, ÎCCJ a decis ca Viorel și Andrei Hrebenciuc, precum și
inculpații Ioan Adam și Gheorghe Paltin Sturdza să rămână în arest
preventiv în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. „Admite
propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională
Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov. Dispune prelungirea arestării
preventive a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile, astfel: de
la data de 20 decembrie 2014 până la data de 18 ianuarie 2015, inclusiv,
pentru inculpatul Adam Ioan; de la data de 23 decembrie 2014 până la
data de 21 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpații Hrebenciuc Andrei
și Sturdza Paltin Gheorghe; de la data de 28 decembrie 2014 până la data
de 26 ianuarie 2015, inclusiv, pentru inculpatul Hrebenciuc Viorel”, se
arăta în decizia instanței. Viorel Hrebenciuc a fost arestat pe 29
octombrie, el fiind acuzat de constituire a unui grup infracțional
organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire
a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la
folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de
conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru
altul de foloase necuvenite. Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013,
Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și
Dan Bengescu, au constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină
venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea
nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și
eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare
unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre
judecătorească a Tribunalului Covasna.
Fosta șefă a DIICOT Alina Bica va petrece sărbătorile după
gratii, urmând să fie judecată în stare de arest, după ce Înalta Curte
de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că măsura arestării preventive a
acesteia îndeplinește condițiile de legalitate.
ÎCCJ a luat în discuție miercuri seară legalitatea măsurii arestării
preventive a Alinei Bica, după ce aceasta a fost trimisă în judecată, în
stare de arest, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în
dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri
Stelian Gheorghe, zis Stelu, pentru un teren din Capitală.
„Menține măsura arestării preventive a inculpaților Bica Alina
Mihaela, Bogdan Dragoș George, Alexandru Lăcrămioara, Nuțiu Emil,
Dumitrean Crinuța. În baza art. 207 alin. 2, alin. 4 și alin. 7 Cod
procedură penală (introdus prin OUG nr. 82/2014) menține măsura
preventivă a controlului judiciar față de inculpații Diacomatu Sergiu
Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana și Gheorghe Stelian”,
se arată în decizia instanței supreme.
Aceasta a fixat termen pe 6 ianuarie în vederea verificării, din oficiu,
a temeiurilor măsurilor preventive față de Alina Bica, Dragoș Bogdan,
Lăcrămioara Alexandru, Emil Nuțiu, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu,
Cătălin Teodorescu, Oana Vasilescu și Stelian Gheorghe, cu citarea
inculpaților. Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la comunicare.
Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de
grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos
necuvenit, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentant al
Ministerului Justiției în Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților (ANRP).
În dosar, au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte
persoane care erau în componența Comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte
ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți în stare de arest
preventiv, Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu,
actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ, toți sub
control judiciar, și Remus Baciu, condamnat definitiv la cinci ani
pentru corupție în altă cauză.
De asemenea, au mai fost deferiți justiției Emil Nuțiu, în stare de
arest preventiv, evaluator, și Stelian Gheorghe, sub control judiciar,
om de afaceri, beneficiar al despăgubirii, ambii pentru complicitate.
Dosarul a fost trimis spre judecare la ÎCCJ.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
