Şpagă în carduri de combustibil, telefoane mobile şi bani de dus la nuntă.

Autor

-

18 februarie 2015

Mai multe percheziţii începute miercuri dis-de-dimineaţă la CFR SA, compania de stat responsabilă cu administrarea infrastructurii feroviare, şi la firma privată de transport pe calea ferată Regiotrans au scos la iveală aspecte incredibile. După modelul fostului primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, o şefă de serviciu din CFR a apelat şi ea, susţin procurorii, la şpagă în produse şi servicii. Estrella Ştefănescu, şef de serviciu în CFR, ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana în licitaţii, primind în schimb de la aceştia carduri de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile şi bani de nuntă.

Şefa Serviciului urmărire transporturi din CFR este vizată pentru posibile fapte de corupţie, într-un dosar în care DNA a făcut miercuri percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR SA, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans SRL Braşov, au precizat pentru Mediafax surse judiciare.

Aceasta din urmă este compania deţinută de Iorgu Ganea şi Costel Comana (fost şef de gară la Braşov) şi care administrează liniile ferate pe care le-au preluat de la CFR, prin închiriere, de-a lungul a mai bine de un deceniu. Cei doi oameni de afaceri mai deţin şi compania Regiotrans Braşov, care se ocupă de operarea trenurilor de călători atât pe infrastructura neinteroperabilă (linii secundare) preluată prin închiriere de la CFR SA, cât şi pe cea interoperabilă (marile magistrale feroviare).

De exemplu, Regiotrans are curse zilnice de la Bucureşti la Braşov şi retur. Estrella Ştefănescu este suspectată că ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana pentru preluarea multor trasee de la CFR Călători, pentru care aceste firme încasau subvenţii de la stat.

Inside informations pentru Ganea şi Comana

Pentru a-i favoriza, ea le-ar fi pus la dispoziţie celor doi oameni de afaceri informaţii despre companiile concurente, astfel că ei ştiau exact ce oferte să facă pentru a câştiga licitaţiile.

SC RC CF Trans SRL Braşov a câşigat contractul de închiriere integrală a infrastructurii neinteroperabile de pe raza Regionalei CFR Timişoara. Pentru aceste favoruri, Ştefănescu ar fi primit de la cei doi oameni de afaceri card de combustibil pentru mii de kilometri, revizie la maşina sa Audi, anvelope, o bicicletă, cazare gratuită pentru ea şi fiica ei la pensiuni, telefoane mobile de ultimă generaţie, un laptop performant, dar şi bani pentru a merge la o nuntă în familie, susţin anchetatorii.

Mai mult, copiii ei au fost angajaţi formal, pe perioada verii, controlori de bilete pe ruta Bucureşti – Constanţa pe care operează curse firma privată Regiotrans. Estrella Ştefănescu urmează să fie adusă la DNA, alături de alte persoane vizate în acest dosar. Directorul general al operatorului feroviar privat Regiotrans, Florin Hădărean, este deja audiat la DNA în acest dosar.

Miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în domeniul transportului feroviar privat de călători şi subvenţiilor, infracţiuni comise în perioada 2008 – 2013. În acest dosar au avut loc percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la 19 adrese, din care două sunt sediile unor instituţii publice, iar restul sediile unor firme şi domiciliile unor persoane fizice. Procurorii suspectează, printre altele, că, din 2010 până în prezent, funcţionari din Ministerul Transporturilor şi CFR SA au favorizat operatorul privat Regiotrans, care ar fi primit, numai în 2011, subvenţii de 182 milioane de lei.

Printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau, fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui contract de lucrări. Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri braşovean Iorgu Ganea Iorgu, pentru favorizarea firmei private de transport feroviar RC-CF Trans.

Percheziţii DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta

Autor

Dănilă Chirovici

-

17 februarie 2015

Procurorii DNA fac marţi dimineaţă 14 percheziţii în Bucureşti şi Ploieşti la sediile mai multor firme, printre care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, precum şi la locuinţa acestora, într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a fondurilor europene.

UPDATE Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, a fost reţinut de DNA

Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reținut de DNA Ploieşti în noaptea de marți spre miercuri, alături de alți doi oameni de afaceri.
Cei trei se aflau de aproximativ 17 ore în sediul DNA Ploiești, de unde au fost scoși încătușați, urmând a fi transferați în arestul IPJ Prahova.
Procurorii DNA Ploiești fac cercetări într-un dosar privind fapte de corupție și fraudare de fonduri europene alocate pentru extinderea reţelei de canalizare din oraşul Comarnic. Potrivit unor surse judiciare, faptele vizate sunt deturnare de fonduri europene de peste 7 milioane de lei și evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 2,5 milioane lei. Faptele ar fi fost comise în perioada 2011-2015.
În dosar mai sunt urmăriți penal sub control judiciar deputații Sebastian Ghiță (mogulul de la RTV) și Vlad Cosma și președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma. Totodată, a fost reținut fostul consilier județean Mihail Coman, în prezent consilier la SC Hidro Prahova.

UPDATE Sebastian Ghiţă, urmărit penal

Deputatul Sebastian Ghiță, mogulul de la România TV, este urmărit penal pentru folosirea influenței și autorității cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul. Ghiță a sosit marți, fiind adus cu mandat, la sediul DNA Ploiești. El a declarat, înainte de intrarea în sediul instituției, că presupune că se află în acest loc în legătură cu cazul în care este cercetat cumnatul premierului Ponta, Iulian Herțanu. Ghiță a precizat, răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor, că îl cunoaște pe Herțanu însă nu are o relație ”foarte strânsă” cu acesta.

Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat 54% din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare citate de Mediafax.
În cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală. Prejudiciul produs a fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Firma Exfin SRL a fost fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, iar acum este controlată de sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

DNA la Primăria Constanţa. Radu Mazăre: “Dacă mă saltă….

Autor

Dănilă Chirovici

-

16 februarie 2015

Procurorii DNA au descins joi dimineaţă, pentru percheziţii, în 13 locuri dn Bucureşti, Constanţa şi Cluj, la sediile unor firme, precum şi al unei instituţii publice. Surse judiciare au precizat că sunt vizate Primăria Constanţa şi SC Soti Cable Neptun, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie comise în perioada 2008-2014. Radu Mazăre nu a stat nici o oră la Primărie. „M-am pregătit pentru orice; dacă mă saltă, bine, dacă nu, mă duc să mă dau cu caiacul”, a spus el zeflemitor.

”Au rămas în primărie viceprimarul Făgădău, şefa mea de cabinet şi ceilalţi colegi ai mei, ca să predea documentele, care sunt pentru o perioadă îndelungată. Vor să ia documentele cu societatea de televiziune unde am fost angajat (Soti Neptun – n.red.), de la ziar, cu firma care strânge gunoul şi care are contract cu Primăria de prin ’90 şi ceva. A sunat ofiţerul judiciar la procuror, este vorba despre contracte din 2007 încoace, contracte care au mai fost verificate, şi autorizaţiile de construcţie pentru două societăţi, pentru construcţia mall-ului de la Maritimo şi cealaltă pentru un centru comercial care nu s-a mai construit”, a spus Radu Mazăre.

Primarul a mai declarat că i-a întrebat pe anchetatori dacă este nevoie să participe şi el la percheziţii, care vor fi de lungă durată, având în vedere că sunt căutate mii de documente pentru contracte încheiate începând cu anul 2007, iar procurorii i-au răspuns că nu este necesară prezenţa sa. ”Sunt mii de documente, acţiune care durează. I-am întrebat pe procurori: <mă luaţi, nu mă luaţi?>. Mi-au zis <nu, că n-am venit să vă luăm>. I-am întrebat dacă pot să plec, le-am spus că este viceprimarul, semnează el. Având în vedere că sunt liber astăzi, fac o tură cu caiacul, poate mâine nu mai apuc. Dacă mă saltă, bine, dacă nu, mă duc să mă dau cu caiacul pentru că e o zi frumoasă”, a mai spus Mazăre.

Ce i-a spus primarul la prima oră menajerei filipineze

Întrebat dacă percheziţiile procurorilor au legătură cu sesizarea făcută de ANI în decembrie 2014, el a replicat că nu ştie şi că ştie doar că sunt percheziţii şi la TV Neptun, unde sunt căutate tot contractele încheiate de SC Soti cu Primăria Constanţa.

Radu Mazăre a precizat că aceste contracte au mai fost verificate de anchetatori ”în nenumărate rânduri” şi că el nu mai este de 12 ani acţionar în aceste firme. ”Nu mai sunt acţionar de 12 ani la ziar, la televiziune, la firma de pază. Contractele cu aceste firme sunt cerute, care ar urma să fie acuzaţiile nu ştiu, au mai fost verificate în nenumărate rânduri. M-am obişnuit să trăiesc în România, m-am obişnuit să mă culc seara şi a doua zi….Oricum, când m-a trezit filipineza (menajera – n.red.), zic <e DNA, sigur, pe undeva?”, a adăugat Radu Mazăre. Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat, că în acest dosar se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, de serviciu şi a unor infracţiuni economice, care ar fi fost comise în perioada 2008-2014.

Primăria Galaţi a finanţat o gală de box şi o firmă fără activitate

Autor

Adrian Bărbulescu

-

16 februarie 2015

Primăria Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei pentru organizarea unei gale de box, iar timp de un an a finanţat, în mod nejustificat, o firmă care nu avea activitate, relevă Raportul Curţii de Conturi pe 2013.Potrivit documentului, Primăria Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei pentru organizarea unei gale de box. Astfel, municipalitatea a alocat 263.000 de euro pentru acest eveniment, însă din totalul sumei nu a putut justifica pe bază de documente 821.000 de lei.
”Entitatea nu a prezentat documente justificative care să justifice recepţia bunurilor şi executarea serviciilor, precum şi exactitatea plăţilor în sumă de 821.015,7 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea evenimentului sportiv Gală de Box, din 22 februarie 2013, co-organizat de SC Gospodărire Urbană SRL Galaţi prin delegare de atribuţii şi finanţat din bugetul local al municipiului Galaţi, în limita unui buget de alocat de 263.000 de euro, fără TVA, potrivit prevederilor hotărârii Consiliului Local Galaţi, nr. 4/17.01.2013”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Reprezentanţii instituţiei de control estimează că este vorba despre o abatere financiară de 1.080.000 de lei în acest caz.
Pe 22 februarie 2013 la Patinoarul Dunărea din Galaţi a avut loc o gală de box în cadrul căreia s-au disputat şapte meciuri, inclusiv cel dintre Cristian Hammer Ciocan şi Oleksîi Mazikin.
În aportul Curţii de Conturi se mai arată că Primăria Galaţi a aprobat, în mod nejustificat, bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Industrial Parc SRL Galaţi pe anii 2013-2014, în condiţiile în care firma cu pricina nu a desfăşurat nicio activitate în perioada respectivă, veniturile preliminare fiind supradimensionate în raport cu veniturile încasate efectiv, iar cheltuielile fiind suportate din aportul în bani la capitalul social realizat de către Consiliul Local. În acest caz, Curtea de Conturi estimează că este vorba despre abateri de 39,6 milioane lei.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au arătat şi că municipalitatea a angajat suplimentar, în mod nejustificat, servicii de asistenţă juridică de 1,5 milioane de lei cu trei case de avocatură. Potrivit sursei citate, deşi iniţial Primăria a încheiat 406 contracte de asistenţă juridică cu una dintre aceste case de avocatură la preţul de 1.000 de lei pentru un dosar, plus TVA, acestea au fost renegociate la 4.000 de lei pentru un dosar, plus TVA, în condiţiile în care municipalitatea achitase deja aproape 200.000 de lei pentru 161 de contracte încheiate.
În raportul Curţii de Conturi se semnalează, de asemenea, că Primăria Galaţi a plătit nelegal, în 2013, indemnizaţiile de şedinţă pentru consilieri locali care nu au participat la anumite şedinţe din forul legislativ, estimându-se o abatere de 19.000 de lei.
În total, Curtea de Conturi a estimat la Primăria Galaţi abateri cifrate la aproximativ 53 de milioane de lei.
Reprezentanţii Primăriei Galaţi au declarat că au contestat în instanţă raportul Curţii de Conturi.

Autostrada Comarnic-Braşov, 8.5 mld €. La Berceanu era mai ieftin

Autor

Adrian Bărbulescu

-

14 februarie 2015

Nu mai puţin de 160 milioane de euro pe kilometru, adică aproape 8,5 milioane de euro. Acest preţ record va fi plătit de statul român pentru autostrada Comarnic-Braşov în cei 26 de ani cât ar urma să dureze concesiunea. Aşa cum promisese marţi premierul Victor Ponta, documentul cu informațiile legate de proiectul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov a fost făcut public de Ministerul Transporturilor.

În document sunt prezente informațiile prezentate în urmă cu un an de zile, când a fost semnat memorandumul între Guvern și concesionarul Vinci-Aktor-Strabag – lungimea de 53 de km, costul de 1,8 miliarde de euro pentru construcție și poiectare şi valoarea taxei de 7 lei pe autoturism.

Ca element de noutate, apare suma pe care statul român ar urmă s-o plătească firmei concesionare: 325,2 milioane euro anual. În cei 26 de ani cât ar urma să dureze concesiunea, statul român ar urmă să plătească în total 8,45 miliarde de euro pentru cei 53 de km de autostradă. Concesiunea a fost atribuită în decembrie 2013 asocieri Vinci-Strabag-Aktor, iar în ianuarie 2014 Guvernul României a semnat cu asocierea un memorandum și, astfel, au fost prezentate primele informații concrete despre proiect.

În urmă cu mai bine de doi ani de zile, premierul Victor Ponta declara categoric că în 2016 nu va mai candida la nicio funcţie politică dacă până atunci nu va fi gata autostrada. Construcția ar urmă să dureze patru ani, iar apoi timp de 26 de ani concesionarul se va ocupa de operarea și întreținerea autostrăzii. Taxa pentru folosirea autostrăzii ar urma să fie de 7 lei (inclusiv TVA) pentru autoturisme, crescând în funcite de numărul de osii, și este stabilită de stat.

Modalitățile de plată către concesionar sunt prezentate la paginile 24-25-26 din document: „Plata de disponibilitate (banii pe care-i plăteşte statul român – n.red.) care este stabilită pentru fiecare perioadă conform regulilor contractuale este principală sursă de venituri a partenerului privat, care trebuie să-şi acopere toate costurile (pentru construcție, întretinere, operare, finanțare etc.) din aceste venituri”. În document se stipulează faptul că, anual, totalul plăţilor de disponibilitate ale statului român catre concesionar ar urma să se ridice la 325,2 milioane de euro. Aceste plăţi ar urma să înceapă după cei patru ani de construcţie, timp de 26 de ani, cât va dura concesiunea. Pe cale de consecinţă, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune, statul roman va fi plătit pentru proiectul Comarnic – Braşov peste 8,45 miliarde de euro. Varianta semnată de fostul ministru Radu Berceanu în 2009, şi care nu s-a mai dus la bun sfârşit, costa statul român doar 4,8 miliarde de euro.

Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Autor

Adrian Bărbulescu

-

13 februarie 2015

Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.

Un complet de cinci judecători a menținut sentința dată în cazul lui Mitrea de instanța de fond. În schimb, a fost majorată suma confiscată de la fostul ministru, respectiv de la 169.000 de lei în primă instanță, la 327.000 de lei. De asemenea, instanța a menținut condamnările date celorlalți inculpați: Irina Jianu — cinci luni închisoare cu executare şi Nicolae Popescu — cinci luni închisoare cu executare. Decizia instanței este definitivă, urmând ca Miron Mitrea să fie încarcerat.

Potrivit DNA, în perioada 2001-2002 Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în cuantum de 927.420 de lei în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef adjunct și inspector-șef al Inspectoratului de Stat pentru Construcţii. Procurorii DNA susțin că această sumă reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare efectuate cu titlu gratuit și în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză de SC Conimpuls SA Bacău, SC Vertcon SA Bacău, SC Durimpuls SRL Bacău și SC Regal Glass SRL Bacău la un imobil din județul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

12 februarie 2015

Aeroportul Craiova rămâne prioritatea României în Master Planul de transport, adică obiectivele de investiţii care vor fi finanţate cu bani europeni până în 2020.

Aşa figurează în versiunea revizuită a documentului, prezentată de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în comisia de specialitate a Parlamentului. Asta cu toate că, dacă e să dăm crezare aceluiaşi Master Plan, peste câţiva ani vom „zburda”, atât cu maşina, cât şi cu trenul, între Craiova şi Bucureşti.
Master Planul de transport al României continuă să fie surprinzător chiar şi după ce documentul realizat de canadienii de la AECOM a fost supus dezbaterii publice şi a fost „periat” de specialiştii Ministerului Transporturilor.
Documentul care trasează liniile directoare ale obiectivelor de investtiţii ce pot primi finanţare de la Bruxelles în perioada următoare (evident, dacă autorităţile române, fie ele centrale sau locale, vor depune proiecte în acest sens) pare a fi făcut pe genunchi. Primul lucru care sare în ochi la o privire mai atentă este faptul că textul documentului pare a fi făcut „din bucăţi”.
Cu alte cuvinte, autorii Master Planului au vrut să mulţumească pe toată lumea, indiferent de zona geografică sau de modul de transport. Dacă îţi place să conduci, îţi facem autostradă. Dacă îţi place să mergi cu trenul. Îţi facem cale ferată de mare viteză. În fine, dacă îţi place să mergi cu avionul, îţi facem aeroport internaţional la tine acasă.
Problema este că nimeni nu a coordonat toate modurile de transport în aşa fel încât ele să nu se suprapună şi, mai grav, să se contrazică. Un exemplu emblematic este cel al municipiului Craiova.
Aeroportul de la Craiova este unul pe care mişcările de aeronave în cursul unei zile (decolări şi aterizări) pot fi numărate fără prea mare efort pe degetele de la cele două mâini. Cu toate acestea, aerogara de la Craiova este creditată cu potenţial imens de dezvoltare în următorii ani, urmând ca, în opinia canadienilor de la AECOM, girată de autzorităţile române, să devină al doilea „nod aerian” al ţării, după Otopeni, până în 2030.
În Master Planul de transport, Aeroportul Craiova este clasificat ca „internaţional”, alături de Timișoara, Cluj -Napoca, Iași, Constanța, Bacău, Sibiu şi Târgu Mureș. Unul singur este clasificat ca „aeroport internaţional major”, şi anume Hernri Coandă – Otopeni.
În document mai figurează patru aeroporturi regionale: Tulcea, Baia Mare, Suceava, Oradea şi un „aeroport regional de mici dimensiuni”, Bucureşti Băneasa. Evident că partea leului în alocarea fondurilor europene şi-o vor adjudeca aeroporturile internaţionale, cum este şi cazul celui de la Craiova.

Cu trenul, dar şi cu maşina vei ajunge imediat de la Craiova la Bucureşti

În Master Plan, Aeroportul Craiova figurează cu un necesar de investiţii de 46,6 milioane de euro în următorii ani. Totul bazându-se pe o estimare de creştere a traficului precum Făt Frumos din poveste. Estimarea are la bază o ipoteză (spun eu greşită) care ia în calcul „bazinul de captare”, adică ce număr de locuitori se află în vecinătatea aerogării.
Într-adevăr, numărul este impresionant, dacă ţinem cont că la Craiova este singurul aeroport din Muntenia (incluzând şi Oltenia), exceptând Bucureştiul. Aici apare prima ruptură logică în raţionamentul celor de la AECOM. Canadienii nu ţin cont nici de situaţia economicăî din zona Olteniei, şi nici de apropierea oraşului Craiova de Bucureşti.
De altfel, distanţa dintre Craiova şi Bucureşti se va „micşora” considerabil în următorii ani, dacă este să dăm crezare aceluiaşi Master Plan. La capitolul Transport feroviar, ruta Bucureşti – Craiova (209 km) este menţionată ca fiind una dintre magistralele feroviare pe care se va circula cu 160 km/oră. Mai mult, în Master Plan este prevăzută şi construcţia unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti (de acolo fiind deja autostradă până la Bucureşti, construită încă din perioada comunistă).
Şi atunci, de ce ar opta craioveanul pentru un zbor de la aeroportul din oraşul său natal, în detrimentul unui drum, extrem de scurt (nici nu apucă să mănânce o paporniţă de praz), până la Otopeni, de unde are curse aeriene către aproape orice destinaţie?
P.S. Cum Băneasa este considerat „aeroport regional de mici dimensiuni”, în dreptul lui suma estimată pentru investiţii este zero. Pour les conaisseurs – MRU vă spune ceva?

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Autor

Dănilă Chirovici

-

10 februarie 2015

Parlamentarii nu s-au lăsat impresionaţi de discursul lacrimogen al Elenei Udrea, condimentat din plin cu teorii ale conspiraţiei şi cu referiri la perioada incipientă a nazismului, inclusiv prin recitarea unui poem compus de un pastor luteran. Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni șase cereri ale procurorilor pe numele colegei lor pentru începerea urmăririi penale, reținere și arestare preventivă în două dosare: „Gala Bute” și „Microsoft”. Acum Elena Udrea poate fi arestată în orice moment, după ce decizia Camerei Deputaților privind aprobarea cererii DNA în acest sens a fost publicată „în timp real” în Monitorul Oficial.

UPDATE Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri seara arestarea preventivă pentru 30 de zile a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft. Decizia a fost anunțată de unul din avocații Elenei Udrea, Marius Striblea. El a precizat că judecătorii au revocat controlul judiciar și s-a emis un mandat de arestare preventivă în legătură cu denunțurile făcute de Dinu Pescariu. Avocatul a mai spus că va contesta decizia de arestare. În urma hotărârii instanței supreme, Elena Udrea va fi dusă în arestul Poliției Capitalei.

UPDATE Elena Udrea a fost reţinută
La finalul a aproape zece ore de audieri la sediul central al DNA, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a Elenei Udrea. Deputatul a plecat de la DNA cu cătuşe la mâini, dar a ajuns fără ele la arestul Poliţiei Capitalei, lucru nemaîntâlnit până acum în cazul niciunei persoane reţinute. Elena Udrea urmează să fie prezentată miercuri Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
DNA a anunţat că Elena Udrea a fost reținută în dosarul Microsoft pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea); trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România), trafic de influență (fapte în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro) și spălare de bani.

UPDATE Elena Udrea a ajuns la DNA

Elena Udrea a venit marţi la prânz la DNA, după ce a fost citată de procurori, în urma avizelor de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă, în dosarele Microsoft şi Gala Bute, în care este acuzată de fapte de corupţie. Deputatul PMP Elena Udrea a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu cinci minute înainte de ora 12,00, stabilită cu procurorii care au citat-o să se prezinte, în dosarele Gala Bute şi Microsoft. Udrea a spus, la intrarea în sediul DNA, că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft.

Strategia Elenei Udrea a fost una extrem de bine calculată. Esenţa discursului său a fost „daţi aviz favorabil urmăririi penale, dar nu permiteţi arestarea mea”. Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din Palatul Parlamentului
„Știu că există o presiune publică asupra dumneavoastră, știu că există presiuni și de altă natură și chiar calcule politice. Ceea ce vă cer eu astăzi nu este clemență, nu este să blocați Justiția, din contră, vă cer să lăsați Justiția să funcționeze și în cazul Elenei Udrea. Vă cer ca Elena Udrea, dacă este acuzată de ceva, să fie anchetată, ceea ce vă cer în schimb este să nu fiți părtași la un abuz care este încercarea de arestare a mea. Vă cer să fiți puternici și să votați conform conștiinței pe care o aveți, dând Parlamentului rolul și importanța pe care această instituție ar trebui să o aibă într-un sistem democratic în care fiecare putere își exercită atribuțiile în mod legal și nicio putere nu poate exercita asupra altei puteri din stat un abuz”, a declarat Elena Udrea în plenul Camerei Deputaților.
Ea a continuat, denunţând denunță decredibilizarea și slăbirea Parlamentului în fața unor instituții de forță. Elena Udrea a recunoscut că şi ea a pus umărul la decredibilizarea Parlamentului, spunând că acum îşi dă seama că a greşit.
„Un parlamentar al României, de data aceasta Elena Udrea, este pus la stâlpul infamiei, cu trei cereri de începere a urmării penale, trei cereri de arestare preventivă, dintre care una de reținere și arestare preventivă. Aștept aici execuția.”, a spus ea de la tribuna Camerei Deputaților.
Apogeul discursului său a fost atins atunci când a făcut referire la un poem al pastorului luteran Martin Niemoller, unul dintre cei care au făcut o critică profundă intelectualităţii germane care, prin tăcerea sa, a legitimat nazismul. Apoi i-a şi dat citire poemului.
„La început au venit şi i-au luat pe socialişti/Nu am reacţionat, pentru că nu eram socialist
Apoi au venit şi i-au luat pe sindicalişti/ Nu am reacţionat, pentru că nu eram sindicalist
Apoi au venit şi i-au luat pe evrei/ Nu am reacţionat pentru că nu eram evreu
Apoi au venit şi m-au luat pe mine/ Şi nu mai rămăsese nimeni care să reacţioneze”, a citat Udrea.

Cererile DNA, aprobate la foc automat

A început apoi votul deputaţilor, care nu i-a fost deloc favorabil fostului ministru al Turismului.
Cererea DNA privind înlocuirea controlului judiciar dispus pe 29 ianuarie cu măsura arestării preventive în dosarul „Microsoft” a fost adoptată cu 152 de voturi „pentru” şi 82 „împotrivă”. În sală au fost prezenți 272 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA privind reținerea și arestarea preventivă a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft a fost adoptată cu 202 voturi „pentru” și 65 de voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 306 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în declarația de avere, pe numele Elenei Udrea în dosarul „Microsoft”, cu voturi 243 de voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”.
Cererea DNA privind încuviințarea arestării preventive a deputatului Elena Udrea pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în dosarul „Gala Bute” a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, cu 219 voturi „pentru” și 102 voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 328 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA de încuviințare a extinderii începerii urmăririi penale pentru luare de mită în dosarul „Gala Bute” pe numele Elenei Udrea a fost aprobată luni de plenul Camerei Deputaților cu 278 voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”. În sală au fost prezenți 341 de deputați.
Cererea DNA privind începerea urmăririi penale a deputatului Elena Udrea în dosarul „Gala Bute” a fost aprobată, luni, de Camera Deputaților. 285 de deputați au votat „pentru” aprobarea cererii, 49 au fost „împotrivă”. În sală au fost prezenți 343 de parlamentari.

Ovidiu Puţura loveşte din nou. Traducătorii, la mâna notarilor.

Autor

Dănilă Chirovici

-

8 februarie 2015

Legăturile fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura cu breasla notarilor se dovedesc a fi mult mai strânse decât s-ar fi părut iniţial. La finele lunii ianuarie, demnitarul era săltat de DNA pentru afaceri nu tocmai ortodoxe cu Camera Notarilor, folosindu-se de influenţa sa pe lângă acest for profesional pentru a determina ca fiul unei judecătoare să promoveze examenul de notar public. Un scandal izbucnit recent relevă faptul că Ovidiu Puţura pregătise terenul, printr-o iniţiativă legislativă, pentru ca notarii publici să se aleagă cu venituri nesperate.

Traducerea unui contract între două firme, a unui certificat de naştere sau a oricărui alt înscris nu vor mai putea fi făcute decât cu girul notarilor. Evident, contra cost, că nimeni n-a văzut notar să lucreze pe gratis.

Asta prevede, în esenţă, un proiect de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari, elaborat de fostul secretar de stat Ovidiu Puţura. În prezent, nu este necesară legalizarea pentru toate tipurile de traduceri, unele dintre ele fiind perfect valabile din punct de vedere legal dacă poartă apostila traducătorului autorizat. Acesta răspunde, inclusiv penal, dacă, prin actul de traducere, a fost denaturat sensul documentului original. Practic, prin punerea apostilei, traducătorul îşi asumă deplina răspundere privind conformitatea textului tradus cu cel iniţial.

Diferenţa e în buzunarul notarului

Dovada faptului că „aportul” notarului nu este necesar decât în cazurile speciale prevăzute de lege stă în faptul că doar 20-30% din traducerile realizate acum pe piaţa românească sunt legalizate.

Ei bine, dacă proiectul lui Ovidiu Puţura, acum aflat după gratii, va deveni literă de lege, va trebui ca orice traducere să fie legalizată, fapt ce va scoate din buzunarele clienţilor mai mulţi bani. De exemplu, traducerea în sau din engleză a unui certificat de naştere sau a unei hotărâri de divorţ costă în prezent aproximativ 20 de lei. Dacă însă va fi nevoie şi de legalizarea acestei traduceri de către un notar, acesta din urmă va pretinde şi el minimum 40 de lei, potrivit tarifelor practicate pe piaţă. Rezultă deci că muşteriul va scoate din buzunar de trei ori mai mult decât în prezent, pentru acelaşi serviciu. Vorba celor de la Auchan: „Diferenţa e în buzunarul tău”. În cazul de faţă, al notarului.

Proiectul de act normativ iniţiat de Ovidiu Puţura îşi propune, la nivel declarativ, să reglementeze activitatea traducătorilor şi experţilor judiciari. El a fost pus, chipurile, în dezbatere publică, dar fără să fie consultate asociaţiile traducătorilor şi fără a se fi realizat vreun studiu de impact.

Ovidiu Puţura îngrădeşte dreptul la muncă

Primii loviţi de noua lege, dacă ea va fi adoptată în forma actuală, sunt tocmai traducătorii şi experţii judiciari. Acestora li se îngrădeşte practic dreptul de a desfăşura şi alte activităţi în afara celor care au legătură cu sistemul de Justiţie, lăsându-i fără o parte importantă din venituri. Importantă, pentru că la tribunal poţi fi chemat de mai multe ori într-o lună, iar în alta – deloc.

„Menționăm că persoana care a dobândit calitatea de traducător și interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere și interpretare decât cele cu caracter judiciar”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege elaborat de fostul secretar de stat Ovidiu Puţura. Perfect fals! Dacă citim cu atenţie proiectul, la art. 37 (6) scrie negru pe alb: “Este interzis traducătorului şi interpretului judiciar să desfăşoare sau intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege în cadrul biroului individual de traducere şi interpretare judiciară sau al societăţii profesionale de traducere şi interpretare judiciară”. Interducţia este întărită la art. 51 (4): „Folosirea autorizaţiei sau/şi a ştampilei de traducător şi interpret judiciar pentru exercitarea activităţii de traducere şi interpretare, alta decât cea definită la art. 2 (într-o procedură sau activitate desfășurată în fața sau de către un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia – n.red.), în orice altă formă decât cele prevăzute la art. 37 alin. (1) este interzisă şi se sancţionează cu excluderea din profesie a traducătorului şi interpretului judiciar”.

Traducătorii, la bunul plac al notarilor

Traducerile care se legalizează sunt plătite acum de părțile interesate, care pot alege fără restricții să primească acest serviciu de la orice traducător autorizat . În viitor, dacă proiectul va deveni literă de lege, acestea nu vor mai putea fi solicitate decât de către profesiile conexe (ex: notari publici, avocați, mediatori etc.).

Este vorba aici de procuri, declarații, acte de stare civilă, testamente, acte de vânzare-cumpărare. Cât priveşte actualele traduceri autorizate, cele care sunt realizate doar cu semnătura și ștampila traducătorului autorizat, ele ar trebui să dispară pur și simplu după intrarea în vigoare a legii. În speţă, este vorba documente care se depun la Registrul Comerțului, la ANM, la ANPC, la Serviciul de înmatriculări auto, dar și la licitații publice, la Inspectoratul General pentru Imigrări sau alte instituții care au nevoie totuși de o formă de certificare a documentelor pe care le acceptă.

Or, aceste instituții nu sunt abilitate prin lege să solicite serviciile unui traducător judiciar, iar documentele amintite nu pot face obiectul legalizării notariale, astfel încât notarul să poată solicita el însuși prestarea serviciului de traducere și să acționeze deci ca intermediar în acest proces.

Tarife stabilite administrativ pe o piaţă liberă!

O altă prevedere a proiectului care ridică semne de întrebare este cea referitoare la tarifele practicate. Art. 47 (2) din proiectul de lege prevede: „Tarifele pentru plata traducătorilor şi interpreţilor judiciari se stabilesc şi se indexează anual, în funcţie de indicele ratei inflaţiei, prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Finanţelor Publice.”

Cu alte cuvinte, traducătorului judiciar i se interzice negocierea tarifelor și este obligat să încaseze aceeaşi sumă, stabilită prin ordin, pentru toate serviciile pe care le prestează, prevedere considerată anticoncurențială de traducători. Mai ales că proiectul introduce şi o prevedere prin care se instituie interdicţia de a refuza prestarea serviciului. Traducătorul este obligat să accepte solicitările primite de la organele din sistemul judiciar și din sistemul conex (art. 4 (6)).

Fără nuanțarea acestei obligații (cum ar fi limitarea la cauzele penale), traducătorul se va afla în situația de a se prezenta la notar, la avocat, la instanță sau la parchet ori de câte ori este solicitat.

Urmează mii de concedieri

Şi anomaliile nu se opresc aici. Legea, aflată în stadiu de proiect, impune crearea unei Uniuni Naționale a Traducătorilor și Interpreților Judiciari, cu un aparat administrativ impresionant (consiliu, 15 camere teritoriale, președinți, vicepreședinți, personal administrativ şamd).

În afară de evidențele financiar-contabile cerute de lege, traducătorii vor fi obligați să țină un registru în format hârtie (în plă era a Internetului!) cu evidenția activităților prestate, să depună la Uniunea nou înființată o situație statistică lunară, să notifice Uniunii, printre altele, schimbarea adresei de e-mail. Dar asta doar după ce și-au schimbat forma actuală de exercitare a profesiei în birou individual sau societate profesională.

Ei vor fi nevoiţi să-şi lichideze firma ori PFA-ul sau să-și dea demisia de la locul de muncă actual. Proiectul elaborat de Ovidiu Puţura şi care nu a fost retras nici după arestarea sa le impune traducatorilor judiciari să-și desfășoare activitatea numai sub forma de birou individual, sau societate profesională. Traducătorii autorizaţi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi exercită profesia în altă formă decât cele prevăzute sunt obligați să-și modifice forma de exercitare a profesiei în termen de trei ani.

Mai dificil va fi pentru traducătorii angajați în cadrul firmelor de traduceri, care va trebui pur şi simplu concediaţi.

Marian Oprişan a fost achitat în Dosarul Căprioara.

Autor

Dănilă Chirovici

-

7 februarie 2015

După opt ani de procese, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a scăpat basma curată, cel puţin pentru moment. El fost achitat vineri de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul Căprioara, în care a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție de abuz în serviciu, de fals și uz de fals. Sentinţa nu este definitivă.

Potrivit soluției date de judecători, s-a decis achitarea lui Marian Oprișan pentru infracțiunea de utilizare a creditului în alte scopuri decât cele legale, precum și pentru abuz în serviciu, uz de fals și fals intelectual. „În baza art. 386 C.p.p. respinge ca nefondate cererile de schimbare a încadrărilor juridice date faptelor prin rechizitoriu și achită inculpatul Oprișan Marian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizare a creditului în alte scopuri prevăzute de art.10 lit. c din Legea nr. 78/2000. Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals, achită inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu”, se arată în soluția dată de judecătorii clujeni.

Totodată, sechestrul asigurator dispus de DNA a fost ridicat. Aceleași măsuri au fost dispuse și pentru celelalte persoane inculpate în dosar. Sentința poate fi atacată cu apel în decurs de zece zile. Procesul președintelui Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, durează de opt ani, timp în care a fost mutat de la o instanță la alta.

În iunie 2006, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a lui Oprișan pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe președintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar și pentru modul a fost achiziționat Complexul Turistic Căprioara. În rechizitoriu se arată că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate fictiv sau incomplet, deși banii au fost plătiți în avans de CJ Vrancea.

Potrivit procurorilor DNA, Marian Oprișan a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a CJ și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic Căprioara, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, opt hectare de teren. Pentru această achiziție, Marian Oprișan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit și înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat și obținut trei miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizați tot pentru achiziția complexului. DNA a reținut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), alți 600.000 de euro în dauna Consiliului Județean și aproape 75.000 de euro pagubă la bugetul Guvernului.

Videanu a fost eliberat. La DNA s-a prezentat Mioriţa Videanu

Autor

Dănilă Chirovici

-

6 februarie 2015

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri dimineaţă eliberarea din arest preventiv a fostului primar general al Capitalei Adriean Videanu, cercetat penal de DNA alături de fosta șefă a DIICOT Alina Bica. Imediat după ce a fost eliberat, la DNA s-a prezentat, pentru audieri, soţia sa, Mioriţa Videanu.

Instanța a admis o contestație a lui Adriean Videanu față de măsura arestării preventive luată pe 31 ianuarie, în cazul acestuia fiind dispusă măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit deciziei instanței, în perioada controlului judiciar, Videanu trebuie să respecte mai multe obligații, printre care: să se prezinte la Secția 12 Poliție București ori de câte ori este chemat; să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar; să nu se apropie de coinculpații Alina Bica, Alin Cocoș, Dorin Cocoș și Florentin Mihăilescu, martorul Mihai Cristian Atănăsoaei și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect pe nicio cale.

Nici nu a ieşit bine fostul primar pe uşa arestului Poliţiei Capitalei, că la DNA s-a prezentat, pentru audieri, soţia sa, Miorița Videanu. Audierea vine după ce numele Mioriței Videanu apare în dosarul în care soţul său este cercetat penal de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu. Astfel, la data de 22 noiembrie 2013, la aproape două luni de când Adriean Videanu a transferat copiilor săi cele 80 de acțiuni pe care le deținea la SC Titan Mar SA, Miorița Videanu a depus o plângere, în calitate de reprezentant al SC Titan Mar SA, în care solicita ridicarea sechestrului asigurator pe cele 80 de acțiuni.

Potrivit DNA, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asiguratorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute la Titan Mar de Adriean Videanu. Ulterior, 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef al DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării lui Videanu și a ridicat sechestrul asigurător. Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

Rudel Obreja a fost arestat preventiv.

Autor

Dănilă Chirovici

-

5 februarie 2015

Tribunalul Bucureşti a decis joi arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzat de spălare de bani, evaziune fiscală şi complicitate la abuz în serviciu. Măsura dispusă de Tribunalul Bucureşti este executorie, iar fostul boxeur va fi încarcerat la Arestul Poliţiei Capitalei.

„Se poartă denunţurile astăzi şi toată lumea face denunţuri. Asta se doreşte: un denunţ al meu împotriva doamnei Udrea, pe care nu îl voi face, că nu am cu ce. Obreja nu spune ceea ce vor procurorii”, a declarat fostul preşedinte al FRB la intrarea în sala de judecată Obreja a mai spus că ţara trebuie „să se însănătoşească după 25 de ani de corupţie”, dar trebuie să existe şi curajul de a spune când lucrurile nu stau aşa. „Astăzi, cu ajutorul dumneavoastră, şi nu vă acuz, constat că se întâmplă nişte lucruri periculoase. Numeni nu mai are curaj să conteste nişte lucuri puse pe masă, de către procurori, din cauza acestei avalanşe de arestări, care se fac cu prezenţa dumneavoastră, lucruri în parte necesare acestei ţări. Ţara asta trebuie să se însănătoşească o dată, după 25 de ani de corupţie, însă trebuie să avem curajul să spunem când lucrurile nu stau aşa, să avem curajul să le spunem, nu să procedăm cum au procedat câte unii care au început să facă denunţuri şi să fie bătuţi de femei”, a declarat Obreja.

În dosarul „Gala Bute”, primarul municipiului Lupeni din judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu, decizia fiind luată miercuri de Tribunalul Bucureşti.

Procurorii au cerut avizarea de către Camera Deputaţilor a solicitării de arestare preventivă a Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, care va fi analizată duminică în Comisia juridică. Avizul a fost cerut după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele Elenei Udrea şi pentru luare de mită. DNA a solicitat atât avizarea urmăririi penale pentru noua faptă, cât şi încuviinţarea arestării preventive.

Ziarul de Investigații

Şpagă în carduri de combustibil, telefoane mobile şi bani de dus la nuntă.

Percheziţii DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta

DNA la Primăria Constanţa. Radu Mazăre: “Dacă mă saltă….

Primăria Galaţi a finanţat o gală de box şi o firmă fără activitate

Autostrada Comarnic-Braşov, 8.5 mld €. La Berceanu era mai ieftin

Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Ovidiu Puţura loveşte din nou. Traducătorii, la mâna notarilor.

Marian Oprişan a fost achitat în Dosarul Căprioara.

Videanu a fost eliberat. La DNA s-a prezentat Mioriţa Videanu

Rudel Obreja a fost arestat preventiv.

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...