„Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu”

Autor

-

24 februarie 2015

Desemnarea lui Eduard Hellvig pentru preluarea şefiei Serviciului Român de Informaţii continuă să genereze controverse. În vreme ce în Parlament s-a format o adevărată „frăţie a inelului”, mai toate forţele politice declarându-şi susţinerea pentru Eduard Hellvig ca succesor al lui George Maior, singurul care se mai încăpăţânează să-l conteste se pare că a rămas fostul şef al statului Traian Băsescu. „Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu” – aşa îl caracterizează Traian Băsescu pe viitorul James Bond dâmboviţean.
După ce punctase, chiar în ziua desemnării lui Eduard Hellvig de către Klaus Iohannis pentru şefia SRI, vulnerabilităţile acestuia, fostul preşedinte al României a ieşit marţi seară din nou la rampă, la B1 TV, pe acestă temă.
„Pentru mine a fost surpriza nominalizării, dar ce spune el, nu. Pentru mine e un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu. A fost unh şoc anunţarea axei noi Bucureşti- Berlin-Washington. România are priorităţi de securitate naţională, a fost o muncă teribilă, în primul mandat, să credibilizăm SUA şi Marea Britanie. Din punct de vedere al securităţii, încrederea o câştigi extraordinar de greu, cu atitudini pe care nu-ţi vine să le ai”, a spus Traian Băsescu.
Fostul ocupant al fotoliului de la Palatul Cotroceni a continuat atacul, pe un ton şi mai categoric: „Spun public, la fel au aflat de la mine de numirea lui Maior şi Ungureanu. Tipul acesta de slugi care le iei de la ambasade. Dacă vreau să mă consult pe o problemă sun la preşedintele Obama, nu la ambasada de la Bucureşti. Nu am luat, în 10 ani, nicio aprobare de la Ambasada Bucureşti. Spre exemplu, la SRI şi SIE, mi-ar fi trebui mult timp şi mie şi lor să îi fac credibili”.

„Premierul de la Grivco l-a numit pe omul lui Voiculescu”

Fostul şef al statului s-a declarat convins că preşedintele Klaus Iohannis nu a avut nevoie de aprobarea nimănui atunci când l-a nominalizat pe Eduard Hellvig pentru şefia SRI. Traian Băsescu nu s-a putut însă abţine în a continua atacul la adresa eurodeputatului PPE şi a actualului ocupant al funcţiei numărul unui în statul român.
„Permierul de la Grivco (firma lui Dan Voiculescu – n.red.) l-a numit pe omul lui Voiculescu. România avea nevoie la SRI de oameni care să dea credibilitate. Marea Europă nu are forţă de negociere. Cum vă imaginaţi că vor veni militari germani să abă negocieri pentru axa din Berlin?”, s-a întrebat retoric Traian Băsescu.
El a precizat că, atunci când a auzit numele lui Eduard Hellvig, a fost interesat de traseul lui profesional şi politic. „La Maior, era diplomat de carieră, era ataşat euro-atlantismului, care dovedise la MapN, unde a fost secretar de stat că a înteles politica NATO”.
În final, însă, Traian Băsescu i-a acordat oareşce circumstanţe atenuante succesorului său: „Dacă aş fi numit şefi la serviciile secrete în primele 60 zile de mandat, aş fi comis o greseală. Nu pot să-i reproşez unui preşedinte că e o greşeală”.

Eduard Hellvig se pregăteşte de susţinere totală în Parlament

Declaraţiile fostului preşedinte survin la finalul unei zile în care Eduard Hellvig a tgrecut nestingherit prin „furcile” Comisiei parlamentare de control al SRI.
Comisia a avizat propunerea de numire a sa în fruntea SRI cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. “Audierea domnului Hellvig s-a concentrat pe viziunea privind securitatea națională a României și proiectul managerial pe care domnul Hellvig îl are. În al doilea rând, am verificat aspectele și criteriile stricte de legalitate necesare ocupării funcției de director al SRI. În urma acestor audieri, comisia s-a pronunțat prin vot, comisia are rol de aviz și practic avizul nostru este un aviz consultativ pentru plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului și Parlamentul prin vot va decide. Votul în comisie a fost de aviz favorabil cu fost șapte voturi pentru și un vot împotrivă”, a declarat președintele Comisiei pentru controlul SRI, Georgian Pop, după audierea lui Eduard Hellvig.
După audierea din comisie, Eduard Hellvig a precizat, mai încrezător ca niciodată că va primi funcţia mult-râvnită, şi ce va face în continuare. „Voi demisiona din PNL și din Parlamentul European imediat ce voi primi acest mandat de la Parlament. Este un moment important în cariera mea, e o decizie pe care am luat-o de a ieși din spațiul public ca om politic, dar înțeleg extrem de bine ce înseamnă să fii un reprezentant civil într-o instituție ca SRI și, mai mult decât atât, înțeleg importanța ca această instituție să nu fie grevată de nicio imixtiune, de niciun fel politică. Ca atare, în perioada în care voi fi director al SRI vă garantez că nu va exista nicio imixtiune politică în activitatea instituției și nimeni nu-și va permite să exercite presiuni asupra instituției din punct de vedere politic”, a spus Eduard Hellvig la Palatul Parlamentului.

Percheziţii la firma fratelui lui Sebastian Ghiţă.

Autor

Dănilă Chirovici

-

23 februarie 2015

Procurorii DNA fac luni percheziţii la două firme din Voluntari, judeţul Ilfov, dintre care una aparţine fratelui mogulului de la RTV, Sebastian Ghiţă, într-un dosar privind o licitaţie din 2013 a Ministerului Educaţiei, pentru un proiect cu fonduri europene, în valoare de 33 milioane de euro.

Surse judiciare citate de Mediafax au precizat că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac percheziţii la sediile firmelor 2K Telecom SRL, care aparţine lui Alexandru Ghiţă, fratele deputatului Sebastian Ghiță, şi Avitech Co. SRL, ambele din oraşul Voluntari. Percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări în legătură cu o licitaţie din 2013 a Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului, pentru proiectul „Internet în şcoala ta”, finanţat integral din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 33 milioane de euro.

Firma 2K Telecom este controlată de Alexandru Ghiţă – 67,12%, Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu – 24,83%. Numele firmei apare şi în raportul Curţii de Conturi pe anul 2013, publicat recent, în care se arată că au fost constatate nereguli privind condiţiile în care reprezentanţii MAI au semnat un contract cu SC 2K Telecom SRL pentru realizarea sistemului call center (reţeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact). Specialiştii susţin că, la data efectuării misiunii de audit, sistemul call center nu era funcţional, deşi contractul a fost încheiat la data de 16.10.2009, cu o durată iniţială de 26 de luni.

Perioada a fost modificată prin 11 acte adiţionale până la data de 31 decembrie 2014. Perioada mare de derulare a contractui are ca efect „uzura morală a echipamentelor şi a soluţiilor software alese, situaţie care generează cheltuieli suplimentare de upgradare”, menţionează inspectorii Curţii de Conturi. În acelaşi timp, Curtea de Conturi a atras atenţia cu privire la faptul că prin contract au fost incluse servicii de mentenanţă, garanţie şi suport în valoare de 432.000 de lei cu TVA, contrar legii privind vânzarea produselor şi garanţiilor asociate acestora, unde se prevede gratuitatea garanţiei acordate.

Remus Truică control judiciar şi sechestru pe avere

Autor

Dănilă Chirovici

-

20 februarie 2015

Fostul şef al cancelariei lui Adrian Năstase, omul de afaceri Remus Truică, a fost pus sub control judiciar de procurorii DIICOT în dosarul creditelor ilegale luate de la BRD. El este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, instigare la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.
Remus Truică a fost chemat marți la sediul DIICOT, pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile. La ieșirea de la audieri, fostul (sau poate şi actualul?) pesedist de frunte a declarat că a avut un credit, „care a fost însă rezolvat”. Avocatul său a cerut un termen pentru studierea dosarului, Truică urmând să fie audiat din nou la începutul lunii iunie.
Potrivit unor surse judiciare citate de Agerpres, procurorii au pus sechestru asigurător pe averea lui Truică, respectiv conturi bancare, terenuri și imobile, inclusiv casa din Snagov, până la concurența sumei de 35 milioane de euro, prejudiciul reținut în sarcina acestuia. Din primele cercetări rezultă că Remus Truică ar fi fost beneficiarul unor credite de zeci de milioane de euro luate de la o sucursală a BRD.
Creditele au fost luate fraudulos prin interpuși, persoane fizice sau firme, aflate sub controlul direct al lui Truică, banii fiind ulterior depuși în conturi din străinătate. Conturile cu pricina erau controlate fie de Remus Truică, fie de șoferul său, Cristian Aparaschivei.
În acelaşi dosar sunt implicate şi alte nume grele. Săptămâna trecută, procurorii i-au pus sub acuzare pe mogulul Adrian Sârbu și pe fostul ziaris Sorin Roșca Stănescu, pentru înșelăciune și spălare de bani, după ce au luat credite de la o sucursală a BRD fără a mai da banii înapoi. Prejudiciul reținut în sarcina lui Adrian Sârbu este de patru milioane de dolari, iar în cazul lui Sorin Roșca Stănescu prejudiciul este de trei milioane de euro. Tot în acest dosar apare și numele Elenei Udrea, în legătură cu un credit de trei milioane euro luat de la BRD, însă cauza a fost declinată la DNA.
Ziarul de Investigaţii a scris încă de acum cinci ani despre matrapazlâcurile făcute cu banii publici şi terenurile statului de Remus Truică şi Sorin Roşca Stănescu.

Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

19 februarie 2015

Klaus Iohannis l-a nominalizat joi seara pe eurodeputatul Eduard Hellvig pentru funcţia de director general al Serviciului Român de Informaţii, rămasă vacantă după demisia lui Geroge Maior. În tabăra PNL propunerea a fost primită cu entuziasm, în cea a PSD cu moderaţie. În schimb, parlamentarul PC Bogdan Ciucă s-a grăbit să-i laude calităţile noului James Bond cu ochi albaştri (la propriu). Nimic nu este întâmplător, din moment ce Eduard Hellvig, în cariera sa politică, a făcut o escală şi la Partidul Conservator, fondat de Dan Voiculescu, pe care fostul preşedinte Traian Băsescu îl numea „Felix Motanul”. Evident, aluzie la numele conspirativ de Felix al lui Voiculescu, în calitate de colaborator al Securităţii.
„Ambele servicii secrete au rămas, în ultima perioadă, fără directori, atât SRI, cât și SIE, din motive diferite. În ultimele săptămâni, datorită unor evoluții în viața politică și în mediul public, SRI a fost de foarte multe ori în atenția publică. Am considerat că, în această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă pentru a instaura calmul necesar acolo. Astfel, am decis să fac o nominalizare pentru poziția de director al SRI. În această seară, am semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentului și l-am propus pe domnul Eduard Hellvig pentru poziția de director al Serviciului Român de Informații”, a declarat la Palatul Cotroceni președintele Iohannis.
El a continuat, arătând că, în cursul zilei, a discutat cu liderii partidelor parlamentare, pe care i-a informat cu privire la intenția de a-l propune pe Eduard Hellvig la SRI, și că despre același subiect a vorbit și cu cei doi președinți ai camerelor Parlamentului.
„Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o propun la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziție, care are energia necesară, care cunoaște actorii politici, care are suficiente cunoștințe despre activitatea SRI și care este o persoană care să aducă calmul necesar. Pe de altă parte, am căutat o persoană care, pentru mine, reprezintă garanția unui parcurs de modernizare și de europenizare și pentru SRI. SRI a câștigat foarte mult ca imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile și s-au făcut progrese semnificative. Toate acestea trebuie să fie duse mai departe de cel care va fi director al SRI și am convingerea că domnul Hellvig va face aceste lucruri”, a spus el.
Șeful statului a indicat că, probabil în cursul săptămânii viitoare, Parlamentul va lua în dezbatere numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI.

Eduard Hellvig a acceptat numaidecât

Eduard Hellvig a acceptat imediat nominalizarea, arătându-se onorat de încrederea acordată de președintele României și și-a exprimat speranța că parlamentarii vor susține acest demers.
„Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații. Sper că, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris Eduard Hellvig într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Potrivit eurodeputatului, interesul național înseamnă, în actuala etapă a democrației românești, și conform voinței cetățenilor, consolidarea statului de drept. „De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței — în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale. Țin, totodată, să precizez de pe acum că sunt ferm convins că o democrație funcțională are resorturile necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna de aceeași parte a baricadei. Cu o condiție: ca toate instituțiile să acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a precizat Eduard Hellvig.

Atitudine rezervată la PSD, entuziasm la PC

Premierul Victor Ponta nici n-a sărit în sus de bucurie la aflarea veştii, nici nu a contestat decizia luată de Klaus Iohannis.
„Vom discuta această propunere în grupurile noastre parlamentare”, a precizat pentru Agerpres președintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta.
Mai mult entuziasm s-a manifestat în tabăra Partidului Conservator, formaţiune din care Eduard Hellvig a făcut parte într-o anumită perioadă.
Vicepreședintele PC Bogdan Ciucă a declarat, ţinând să precizeze că vorbeşte în nume personal, că Eduard Hellvig, propus pentru șefia SRI, este un om echilibrat. „Precizez că este un punct de vedere personal, nu este ca urmare a unei consultări cu colegii mei din grup sau din partid, este o părere strict personală și determinată de faptul că, la un moment dat, cu domnul Hellvig am avut proiecte comune și, ca urmare a acestor experiențe, cred că este o persoană echilibrată și asta e mare lucru pentru această funcție, are abilități executive, abilități obținute ca urmare a funcției de europarlamentar, pe care a deținut-o într-o anumită perioadă, de parlamentar, Cred că, ajutat de structura operativă a serviciului, împreună vor putea să coordoneze un serviciu extrem de important pentru orice stat, poate mai ales pentru noi în această perioadă. Eduard Hellvig, dacă va combina echilibrul, abilitățile sale și, evident, experiența și expertiza structurilor operative ale serviciului, va reuși să facă o figură frumoasă și eficientă”, a declarat Ciucă.
El a adăugat că bănuiește că nu vor fi probleme din punct de vedere al procedurilor de vot în Parlament. Bogdan Ciucă a precizat, însă, că se va decide la nivel de partid și de coaliție, înainte de a se da votul în plenul Parlamentului, dacă PC îl va susține sau nu pe Eduard Hellvig.

O atitudine radicală a venit din partea fostului preşedinte Traian Băsescu. „Premierul de la Grivco reuşeşte să nominalizeze pentru şefia SRI un om al lui Voiculescu. Şocant !!!”, a scris pe Facebook fostul șef al statului.

Susţinere necondiţionată din partea PNL pentru Eduard Hellvig

De susţinere necondiţionată Eduard Hellvig va avea parte de la PNL. Co-președintele PNL Alina Gorghiu a declarat că liberalii îl vor susține în Parlament pe Eduard Hellvig, nominalizarea făcută de către șeful statului, Klaus Iohannis, pentru conducerea Serviciului Român de Informații.
„Propunerea făcută de președintele României are menirea de a pune capăt unei situații de interimat la SRI și de a întări autoritatea unei instituții care a fost supusă mai multor atacuri politice în ultima perioadă. Domnul Eduard Hellvig are o serioasă activitate publică, corectă și necontroversată, iar nominalizarea sa va fi susținută de către PNL în Parlament”, afirmă Gorghiu, într-un comunicat de presă remis dat publicităţii joi seara.
Liderul PNL susține că este vorba de o procedură normală, în care, așa cum arată Constituția, Parlamentul este chemat să numească, la propunerea preşedintelui României, un director de serviciu de informații. „În spiritul și litera legilor și ale Constituției României, cât și prin natura valorilor pe care le promovează, Partidul Național Liberal consideră că este absolut firesc ca din partea Președintelui României să vină o propunere civilă pentru conducerea Serviciului Român de Informații. Conducerea civilă a serviciilor de informații reprezintă atât o practică a țărilor cu democrații consolidate, cât și un angajament al României ca țară membră NATO”, a adăugat Alina Gorghiu.

Cum a plecat George Maior de la şefia SRI

George Maior și-a înaintat, pe 27 ianuarie, demisia de la conducerea SRI președintelui Klaus Iohannis, care a acceptat-o imediat.
Funcția de director al SRI a devenit oficial vacantă pe 3 februarie, când Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens, cu 362 de voturi „pentru” și o abținere. Mai înainte, plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului luase act, în aceeași ședință, de demisia lui George Maior din funcția de director al SRI.
Potrivit art.23 din Legea nr.14 din 24 februarie 1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, SRI este condus de un director, cu rang de ministru. Acesta este „numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, la propunerea președintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care va prezenta un raport în fata celor două Camere ale Parlamentului.”

Şpagă în carduri de combustibil, telefoane mobile şi bani de dus la nuntă.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

18 februarie 2015

Mai multe percheziţii începute miercuri dis-de-dimineaţă la CFR SA, compania de stat responsabilă cu administrarea infrastructurii feroviare, şi la firma privată de transport pe calea ferată Regiotrans au scos la iveală aspecte incredibile. După modelul fostului primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, o şefă de serviciu din CFR a apelat şi ea, susţin procurorii, la şpagă în produse şi servicii. Estrella Ştefănescu, şef de serviciu în CFR, ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana în licitaţii, primind în schimb de la aceştia carduri de combustibil, cazări la pensiuni, telefoane mobile şi bani de nuntă.

Şefa Serviciului urmărire transporturi din CFR este vizată pentru posibile fapte de corupţie, într-un dosar în care DNA a făcut miercuri percheziţii la Ministerul Transporturilor, Compania Naţională CFR SA, Regionala CFR din Braşov şi mai multe firme, printre care RC CF Trans SRL Braşov, au precizat pentru Mediafax surse judiciare.

Aceasta din urmă este compania deţinută de Iorgu Ganea şi Costel Comana (fost şef de gară la Braşov) şi care administrează liniile ferate pe care le-au preluat de la CFR, prin închiriere, de-a lungul a mai bine de un deceniu. Cei doi oameni de afaceri mai deţin şi compania Regiotrans Braşov, care se ocupă de operarea trenurilor de călători atât pe infrastructura neinteroperabilă (linii secundare) preluată prin închiriere de la CFR SA, cât şi pe cea interoperabilă (marile magistrale feroviare).

De exemplu, Regiotrans are curse zilnice de la Bucureşti la Braşov şi retur. Estrella Ştefănescu este suspectată că ar fi favorizat firmele oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana pentru preluarea multor trasee de la CFR Călători, pentru care aceste firme încasau subvenţii de la stat.

Inside informations pentru Ganea şi Comana

Pentru a-i favoriza, ea le-ar fi pus la dispoziţie celor doi oameni de afaceri informaţii despre companiile concurente, astfel că ei ştiau exact ce oferte să facă pentru a câştiga licitaţiile.

SC RC CF Trans SRL Braşov a câşigat contractul de închiriere integrală a infrastructurii neinteroperabile de pe raza Regionalei CFR Timişoara. Pentru aceste favoruri, Ştefănescu ar fi primit de la cei doi oameni de afaceri card de combustibil pentru mii de kilometri, revizie la maşina sa Audi, anvelope, o bicicletă, cazare gratuită pentru ea şi fiica ei la pensiuni, telefoane mobile de ultimă generaţie, un laptop performant, dar şi bani pentru a merge la o nuntă în familie, susţin anchetatorii.

Mai mult, copiii ei au fost angajaţi formal, pe perioada verii, controlori de bilete pe ruta Bucureşti – Constanţa pe care operează curse firma privată Regiotrans. Estrella Ştefănescu urmează să fie adusă la DNA, alături de alte persoane vizate în acest dosar. Directorul general al operatorului feroviar privat Regiotrans, Florin Hădărean, este deja audiat la DNA în acest dosar.

Miercuri dimineaţă, Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că procurorii fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în domeniul transportului feroviar privat de călători şi subvenţiilor, infracţiuni comise în perioada 2008 – 2013. În acest dosar au avut loc percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Ilfov, la 19 adrese, din care două sunt sediile unor instituţii publice, iar restul sediile unor firme şi domiciliile unor persoane fizice. Procurorii suspectează, printre altele, că, din 2010 până în prezent, funcţionari din Ministerul Transporturilor şi CFR SA au favorizat operatorul privat Regiotrans, care ar fi primit, numai în 2011, subvenţii de 182 milioane de lei.

Printre persoanele vizate în acest dosar s-ar afla Costache Nicolau, fost director al CFR Infrastructură Regionala Braşov, care este suspectat de luare de mită de la Vasile Fanea, administratorul Vest Construct, pentru favorizarea firmei acestuia la atribuirea unui contract de lucrări. Totodată, în acest dosar Claudiu Dumitrescu, director în Ministerul Transporturilor, este suspectat că ar fi luat mită de la omul de afaceri braşovean Iorgu Ganea Iorgu, pentru favorizarea firmei private de transport feroviar RC-CF Trans.

Percheziţii DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta

Autor

Dănilă Chirovici

-

17 februarie 2015

Procurorii DNA fac marţi dimineaţă 14 percheziţii în Bucureşti şi Ploieşti la sediile mai multor firme, printre care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, precum şi la locuinţa acestora, într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a fondurilor europene.

UPDATE Iulian Herţanu, cumnatul lui Victor Ponta, a fost reţinut de DNA

Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reținut de DNA Ploieşti în noaptea de marți spre miercuri, alături de alți doi oameni de afaceri.
Cei trei se aflau de aproximativ 17 ore în sediul DNA Ploiești, de unde au fost scoși încătușați, urmând a fi transferați în arestul IPJ Prahova.
Procurorii DNA Ploiești fac cercetări într-un dosar privind fapte de corupție și fraudare de fonduri europene alocate pentru extinderea reţelei de canalizare din oraşul Comarnic. Potrivit unor surse judiciare, faptele vizate sunt deturnare de fonduri europene de peste 7 milioane de lei și evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 2,5 milioane lei. Faptele ar fi fost comise în perioada 2011-2015.
În dosar mai sunt urmăriți penal sub control judiciar deputații Sebastian Ghiță (mogulul de la RTV) și Vlad Cosma și președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma. Totodată, a fost reținut fostul consilier județean Mihail Coman, în prezent consilier la SC Hidro Prahova.

UPDATE Sebastian Ghiţă, urmărit penal

Deputatul Sebastian Ghiță, mogulul de la România TV, este urmărit penal pentru folosirea influenței și autorității cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul. Ghiță a sosit marți, fiind adus cu mandat, la sediul DNA Ploiești. El a declarat, înainte de intrarea în sediul instituției, că presupune că se află în acest loc în legătură cu cazul în care este cercetat cumnatul premierului Ponta, Iulian Herțanu. Ghiță a precizat, răspunzând unor întrebări ale jurnaliștilor, că îl cunoaște pe Herțanu însă nu are o relație ”foarte strânsă” cu acesta.

Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat 54% din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare citate de Mediafax.
În cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală. Prejudiciul produs a fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Firma Exfin SRL a fost fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, iar acum este controlată de sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

DNA la Primăria Constanţa. Radu Mazăre: “Dacă mă saltă….

Autor

Dănilă Chirovici

-

16 februarie 2015

Procurorii DNA au descins joi dimineaţă, pentru percheziţii, în 13 locuri dn Bucureşti, Constanţa şi Cluj, la sediile unor firme, precum şi al unei instituţii publice. Surse judiciare au precizat că sunt vizate Primăria Constanţa şi SC Soti Cable Neptun, într-un dosar privind infracţiuni de corupţie comise în perioada 2008-2014. Radu Mazăre nu a stat nici o oră la Primărie. „M-am pregătit pentru orice; dacă mă saltă, bine, dacă nu, mă duc să mă dau cu caiacul”, a spus el zeflemitor.

”Au rămas în primărie viceprimarul Făgădău, şefa mea de cabinet şi ceilalţi colegi ai mei, ca să predea documentele, care sunt pentru o perioadă îndelungată. Vor să ia documentele cu societatea de televiziune unde am fost angajat (Soti Neptun – n.red.), de la ziar, cu firma care strânge gunoul şi care are contract cu Primăria de prin ’90 şi ceva. A sunat ofiţerul judiciar la procuror, este vorba despre contracte din 2007 încoace, contracte care au mai fost verificate, şi autorizaţiile de construcţie pentru două societăţi, pentru construcţia mall-ului de la Maritimo şi cealaltă pentru un centru comercial care nu s-a mai construit”, a spus Radu Mazăre.

Primarul a mai declarat că i-a întrebat pe anchetatori dacă este nevoie să participe şi el la percheziţii, care vor fi de lungă durată, având în vedere că sunt căutate mii de documente pentru contracte încheiate începând cu anul 2007, iar procurorii i-au răspuns că nu este necesară prezenţa sa. ”Sunt mii de documente, acţiune care durează. I-am întrebat pe procurori: <mă luaţi, nu mă luaţi?>. Mi-au zis <nu, că n-am venit să vă luăm>. I-am întrebat dacă pot să plec, le-am spus că este viceprimarul, semnează el. Având în vedere că sunt liber astăzi, fac o tură cu caiacul, poate mâine nu mai apuc. Dacă mă saltă, bine, dacă nu, mă duc să mă dau cu caiacul pentru că e o zi frumoasă”, a mai spus Mazăre.

Ce i-a spus primarul la prima oră menajerei filipineze

Întrebat dacă percheziţiile procurorilor au legătură cu sesizarea făcută de ANI în decembrie 2014, el a replicat că nu ştie şi că ştie doar că sunt percheziţii şi la TV Neptun, unde sunt căutate tot contractele încheiate de SC Soti cu Primăria Constanţa.

Radu Mazăre a precizat că aceste contracte au mai fost verificate de anchetatori ”în nenumărate rânduri” şi că el nu mai este de 12 ani acţionar în aceste firme. ”Nu mai sunt acţionar de 12 ani la ziar, la televiziune, la firma de pază. Contractele cu aceste firme sunt cerute, care ar urma să fie acuzaţiile nu ştiu, au mai fost verificate în nenumărate rânduri. M-am obişnuit să trăiesc în România, m-am obişnuit să mă culc seara şi a doua zi….Oricum, când m-a trezit filipineza (menajera – n.red.), zic <e DNA, sigur, pe undeva?”, a adăugat Radu Mazăre. Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat, că în acest dosar se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, de serviciu şi a unor infracţiuni economice, care ar fi fost comise în perioada 2008-2014.

Primăria Galaţi a finanţat o gală de box şi o firmă fără activitate

Autor

Adrian Bărbulescu

-

16 februarie 2015

Primăria Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei pentru organizarea unei gale de box, iar timp de un an a finanţat, în mod nejustificat, o firmă care nu avea activitate, relevă Raportul Curţii de Conturi pe 2013.Potrivit documentului, Primăria Galaţi a făcut plăţi nejustificate de 821.000 de lei pentru organizarea unei gale de box. Astfel, municipalitatea a alocat 263.000 de euro pentru acest eveniment, însă din totalul sumei nu a putut justifica pe bază de documente 821.000 de lei.
”Entitatea nu a prezentat documente justificative care să justifice recepţia bunurilor şi executarea serviciilor, precum şi exactitatea plăţilor în sumă de 821.015,7 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea evenimentului sportiv Gală de Box, din 22 februarie 2013, co-organizat de SC Gospodărire Urbană SRL Galaţi prin delegare de atribuţii şi finanţat din bugetul local al municipiului Galaţi, în limita unui buget de alocat de 263.000 de euro, fără TVA, potrivit prevederilor hotărârii Consiliului Local Galaţi, nr. 4/17.01.2013”, se arată în raportul Curţii de Conturi. Reprezentanţii instituţiei de control estimează că este vorba despre o abatere financiară de 1.080.000 de lei în acest caz.
Pe 22 februarie 2013 la Patinoarul Dunărea din Galaţi a avut loc o gală de box în cadrul căreia s-au disputat şapte meciuri, inclusiv cel dintre Cristian Hammer Ciocan şi Oleksîi Mazikin.
În aportul Curţii de Conturi se mai arată că Primăria Galaţi a aprobat, în mod nejustificat, bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Industrial Parc SRL Galaţi pe anii 2013-2014, în condiţiile în care firma cu pricina nu a desfăşurat nicio activitate în perioada respectivă, veniturile preliminare fiind supradimensionate în raport cu veniturile încasate efectiv, iar cheltuielile fiind suportate din aportul în bani la capitalul social realizat de către Consiliul Local. În acest caz, Curtea de Conturi estimează că este vorba despre abateri de 39,6 milioane lei.
Reprezentanţii Curţii de Conturi au arătat şi că municipalitatea a angajat suplimentar, în mod nejustificat, servicii de asistenţă juridică de 1,5 milioane de lei cu trei case de avocatură. Potrivit sursei citate, deşi iniţial Primăria a încheiat 406 contracte de asistenţă juridică cu una dintre aceste case de avocatură la preţul de 1.000 de lei pentru un dosar, plus TVA, acestea au fost renegociate la 4.000 de lei pentru un dosar, plus TVA, în condiţiile în care municipalitatea achitase deja aproape 200.000 de lei pentru 161 de contracte încheiate.
În raportul Curţii de Conturi se semnalează, de asemenea, că Primăria Galaţi a plătit nelegal, în 2013, indemnizaţiile de şedinţă pentru consilieri locali care nu au participat la anumite şedinţe din forul legislativ, estimându-se o abatere de 19.000 de lei.
În total, Curtea de Conturi a estimat la Primăria Galaţi abateri cifrate la aproximativ 53 de milioane de lei.
Reprezentanţii Primăriei Galaţi au declarat că au contestat în instanţă raportul Curţii de Conturi.

Autostrada Comarnic-Braşov, 8.5 mld €. La Berceanu era mai ieftin

Autor

Adrian Bărbulescu

-

14 februarie 2015

Nu mai puţin de 160 milioane de euro pe kilometru, adică aproape 8,5 milioane de euro. Acest preţ record va fi plătit de statul român pentru autostrada Comarnic-Braşov în cei 26 de ani cât ar urma să dureze concesiunea. Aşa cum promisese marţi premierul Victor Ponta, documentul cu informațiile legate de proiectul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov a fost făcut public de Ministerul Transporturilor.

În document sunt prezente informațiile prezentate în urmă cu un an de zile, când a fost semnat memorandumul între Guvern și concesionarul Vinci-Aktor-Strabag – lungimea de 53 de km, costul de 1,8 miliarde de euro pentru construcție și poiectare şi valoarea taxei de 7 lei pe autoturism.

Ca element de noutate, apare suma pe care statul român ar urmă s-o plătească firmei concesionare: 325,2 milioane euro anual. În cei 26 de ani cât ar urma să dureze concesiunea, statul român ar urmă să plătească în total 8,45 miliarde de euro pentru cei 53 de km de autostradă. Concesiunea a fost atribuită în decembrie 2013 asocieri Vinci-Strabag-Aktor, iar în ianuarie 2014 Guvernul României a semnat cu asocierea un memorandum și, astfel, au fost prezentate primele informații concrete despre proiect.

În urmă cu mai bine de doi ani de zile, premierul Victor Ponta declara categoric că în 2016 nu va mai candida la nicio funcţie politică dacă până atunci nu va fi gata autostrada. Construcția ar urmă să dureze patru ani, iar apoi timp de 26 de ani concesionarul se va ocupa de operarea și întreținerea autostrăzii. Taxa pentru folosirea autostrăzii ar urma să fie de 7 lei (inclusiv TVA) pentru autoturisme, crescând în funcite de numărul de osii, și este stabilită de stat.

Modalitățile de plată către concesionar sunt prezentate la paginile 24-25-26 din document: „Plata de disponibilitate (banii pe care-i plăteşte statul român – n.red.) care este stabilită pentru fiecare perioadă conform regulilor contractuale este principală sursă de venituri a partenerului privat, care trebuie să-şi acopere toate costurile (pentru construcție, întretinere, operare, finanțare etc.) din aceste venituri”. În document se stipulează faptul că, anual, totalul plăţilor de disponibilitate ale statului român catre concesionar ar urma să se ridice la 325,2 milioane de euro. Aceste plăţi ar urma să înceapă după cei patru ani de construcţie, timp de 26 de ani, cât va dura concesiunea. Pe cale de consecinţă, la finalul perioadei de 30 de ani de concesiune, statul roman va fi plătit pentru proiectul Comarnic – Braşov peste 8,45 miliarde de euro. Varianta semnată de fostul ministru Radu Berceanu în 2009, şi care nu s-a mai dus la bun sfârşit, costa statul român doar 4,8 miliarde de euro.

Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Autor

Adrian Bărbulescu

-

13 februarie 2015

Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a fost condamnat definitiv vineri de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.

Un complet de cinci judecători a menținut sentința dată în cazul lui Mitrea de instanța de fond. În schimb, a fost majorată suma confiscată de la fostul ministru, respectiv de la 169.000 de lei în primă instanță, la 327.000 de lei. De asemenea, instanța a menținut condamnările date celorlalți inculpați: Irina Jianu — cinci luni închisoare cu executare şi Nicolae Popescu — cinci luni închisoare cu executare. Decizia instanței este definitivă, urmând ca Miron Mitrea să fie încarcerat.

Potrivit DNA, în perioada 2001-2002 Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în cuantum de 927.420 de lei în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef adjunct și inspector-șef al Inspectoratului de Stat pentru Construcţii. Procurorii DNA susțin că această sumă reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare efectuate cu titlu gratuit și în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză de SC Conimpuls SA Bacău, SC Vertcon SA Bacău, SC Durimpuls SRL Bacău și SC Regal Glass SRL Bacău la un imobil din județul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

12 februarie 2015

Aeroportul Craiova rămâne prioritatea României în Master Planul de transport, adică obiectivele de investiţii care vor fi finanţate cu bani europeni până în 2020.

Aşa figurează în versiunea revizuită a documentului, prezentată de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în comisia de specialitate a Parlamentului. Asta cu toate că, dacă e să dăm crezare aceluiaşi Master Plan, peste câţiva ani vom „zburda”, atât cu maşina, cât şi cu trenul, între Craiova şi Bucureşti.
Master Planul de transport al României continuă să fie surprinzător chiar şi după ce documentul realizat de canadienii de la AECOM a fost supus dezbaterii publice şi a fost „periat” de specialiştii Ministerului Transporturilor.
Documentul care trasează liniile directoare ale obiectivelor de investtiţii ce pot primi finanţare de la Bruxelles în perioada următoare (evident, dacă autorităţile române, fie ele centrale sau locale, vor depune proiecte în acest sens) pare a fi făcut pe genunchi. Primul lucru care sare în ochi la o privire mai atentă este faptul că textul documentului pare a fi făcut „din bucăţi”.
Cu alte cuvinte, autorii Master Planului au vrut să mulţumească pe toată lumea, indiferent de zona geografică sau de modul de transport. Dacă îţi place să conduci, îţi facem autostradă. Dacă îţi place să mergi cu trenul. Îţi facem cale ferată de mare viteză. În fine, dacă îţi place să mergi cu avionul, îţi facem aeroport internaţional la tine acasă.
Problema este că nimeni nu a coordonat toate modurile de transport în aşa fel încât ele să nu se suprapună şi, mai grav, să se contrazică. Un exemplu emblematic este cel al municipiului Craiova.
Aeroportul de la Craiova este unul pe care mişcările de aeronave în cursul unei zile (decolări şi aterizări) pot fi numărate fără prea mare efort pe degetele de la cele două mâini. Cu toate acestea, aerogara de la Craiova este creditată cu potenţial imens de dezvoltare în următorii ani, urmând ca, în opinia canadienilor de la AECOM, girată de autzorităţile române, să devină al doilea „nod aerian” al ţării, după Otopeni, până în 2030.
În Master Planul de transport, Aeroportul Craiova este clasificat ca „internaţional”, alături de Timișoara, Cluj -Napoca, Iași, Constanța, Bacău, Sibiu şi Târgu Mureș. Unul singur este clasificat ca „aeroport internaţional major”, şi anume Hernri Coandă – Otopeni.
În document mai figurează patru aeroporturi regionale: Tulcea, Baia Mare, Suceava, Oradea şi un „aeroport regional de mici dimensiuni”, Bucureşti Băneasa. Evident că partea leului în alocarea fondurilor europene şi-o vor adjudeca aeroporturile internaţionale, cum este şi cazul celui de la Craiova.

Cu trenul, dar şi cu maşina vei ajunge imediat de la Craiova la Bucureşti

În Master Plan, Aeroportul Craiova figurează cu un necesar de investiţii de 46,6 milioane de euro în următorii ani. Totul bazându-se pe o estimare de creştere a traficului precum Făt Frumos din poveste. Estimarea are la bază o ipoteză (spun eu greşită) care ia în calcul „bazinul de captare”, adică ce număr de locuitori se află în vecinătatea aerogării.
Într-adevăr, numărul este impresionant, dacă ţinem cont că la Craiova este singurul aeroport din Muntenia (incluzând şi Oltenia), exceptând Bucureştiul. Aici apare prima ruptură logică în raţionamentul celor de la AECOM. Canadienii nu ţin cont nici de situaţia economicăî din zona Olteniei, şi nici de apropierea oraşului Craiova de Bucureşti.
De altfel, distanţa dintre Craiova şi Bucureşti se va „micşora” considerabil în următorii ani, dacă este să dăm crezare aceluiaşi Master Plan. La capitolul Transport feroviar, ruta Bucureşti – Craiova (209 km) este menţionată ca fiind una dintre magistralele feroviare pe care se va circula cu 160 km/oră. Mai mult, în Master Plan este prevăzută şi construcţia unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti (de acolo fiind deja autostradă până la Bucureşti, construită încă din perioada comunistă).
Şi atunci, de ce ar opta craioveanul pentru un zbor de la aeroportul din oraşul său natal, în detrimentul unui drum, extrem de scurt (nici nu apucă să mănânce o paporniţă de praz), până la Otopeni, de unde are curse aeriene către aproape orice destinaţie?
P.S. Cum Băneasa este considerat „aeroport regional de mici dimensiuni”, în dreptul lui suma estimată pentru investiţii este zero. Pour les conaisseurs – MRU vă spune ceva?

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Autor

Dănilă Chirovici

-

10 februarie 2015

Parlamentarii nu s-au lăsat impresionaţi de discursul lacrimogen al Elenei Udrea, condimentat din plin cu teorii ale conspiraţiei şi cu referiri la perioada incipientă a nazismului, inclusiv prin recitarea unui poem compus de un pastor luteran. Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni șase cereri ale procurorilor pe numele colegei lor pentru începerea urmăririi penale, reținere și arestare preventivă în două dosare: „Gala Bute” și „Microsoft”. Acum Elena Udrea poate fi arestată în orice moment, după ce decizia Camerei Deputaților privind aprobarea cererii DNA în acest sens a fost publicată „în timp real” în Monitorul Oficial.

UPDATE Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri seara arestarea preventivă pentru 30 de zile a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft. Decizia a fost anunțată de unul din avocații Elenei Udrea, Marius Striblea. El a precizat că judecătorii au revocat controlul judiciar și s-a emis un mandat de arestare preventivă în legătură cu denunțurile făcute de Dinu Pescariu. Avocatul a mai spus că va contesta decizia de arestare. În urma hotărârii instanței supreme, Elena Udrea va fi dusă în arestul Poliției Capitalei.

UPDATE Elena Udrea a fost reţinută
La finalul a aproape zece ore de audieri la sediul central al DNA, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a Elenei Udrea. Deputatul a plecat de la DNA cu cătuşe la mâini, dar a ajuns fără ele la arestul Poliţiei Capitalei, lucru nemaîntâlnit până acum în cazul niciunei persoane reţinute. Elena Udrea urmează să fie prezentată miercuri Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
DNA a anunţat că Elena Udrea a fost reținută în dosarul Microsoft pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: trafic de influență (fapte în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea); trafic de influență (fapte în legătură cu derularea contractului e-România), trafic de influență (fapte în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro) și spălare de bani.

UPDATE Elena Udrea a ajuns la DNA

Elena Udrea a venit marţi la prânz la DNA, după ce a fost citată de procurori, în urma avizelor de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă, în dosarele Microsoft şi Gala Bute, în care este acuzată de fapte de corupţie. Deputatul PMP Elena Udrea a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu cinci minute înainte de ora 12,00, stabilită cu procurorii care au citat-o să se prezinte, în dosarele Gala Bute şi Microsoft. Udrea a spus, la intrarea în sediul DNA, că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Microsoft.

Strategia Elenei Udrea a fost una extrem de bine calculată. Esenţa discursului său a fost „daţi aviz favorabil urmăririi penale, dar nu permiteţi arestarea mea”. Numai că socoteala de-acasă nu s-a potrivit cu cea din Palatul Parlamentului
„Știu că există o presiune publică asupra dumneavoastră, știu că există presiuni și de altă natură și chiar calcule politice. Ceea ce vă cer eu astăzi nu este clemență, nu este să blocați Justiția, din contră, vă cer să lăsați Justiția să funcționeze și în cazul Elenei Udrea. Vă cer ca Elena Udrea, dacă este acuzată de ceva, să fie anchetată, ceea ce vă cer în schimb este să nu fiți părtași la un abuz care este încercarea de arestare a mea. Vă cer să fiți puternici și să votați conform conștiinței pe care o aveți, dând Parlamentului rolul și importanța pe care această instituție ar trebui să o aibă într-un sistem democratic în care fiecare putere își exercită atribuțiile în mod legal și nicio putere nu poate exercita asupra altei puteri din stat un abuz”, a declarat Elena Udrea în plenul Camerei Deputaților.
Ea a continuat, denunţând denunță decredibilizarea și slăbirea Parlamentului în fața unor instituții de forță. Elena Udrea a recunoscut că şi ea a pus umărul la decredibilizarea Parlamentului, spunând că acum îşi dă seama că a greşit.
„Un parlamentar al României, de data aceasta Elena Udrea, este pus la stâlpul infamiei, cu trei cereri de începere a urmării penale, trei cereri de arestare preventivă, dintre care una de reținere și arestare preventivă. Aștept aici execuția.”, a spus ea de la tribuna Camerei Deputaților.
Apogeul discursului său a fost atins atunci când a făcut referire la un poem al pastorului luteran Martin Niemoller, unul dintre cei care au făcut o critică profundă intelectualităţii germane care, prin tăcerea sa, a legitimat nazismul. Apoi i-a şi dat citire poemului.
„La început au venit şi i-au luat pe socialişti/Nu am reacţionat, pentru că nu eram socialist
Apoi au venit şi i-au luat pe sindicalişti/ Nu am reacţionat, pentru că nu eram sindicalist
Apoi au venit şi i-au luat pe evrei/ Nu am reacţionat pentru că nu eram evreu
Apoi au venit şi m-au luat pe mine/ Şi nu mai rămăsese nimeni care să reacţioneze”, a citat Udrea.

Cererile DNA, aprobate la foc automat

A început apoi votul deputaţilor, care nu i-a fost deloc favorabil fostului ministru al Turismului.
Cererea DNA privind înlocuirea controlului judiciar dispus pe 29 ianuarie cu măsura arestării preventive în dosarul „Microsoft” a fost adoptată cu 152 de voturi „pentru” şi 82 „împotrivă”. În sală au fost prezenți 272 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA privind reținerea și arestarea preventivă a deputatului Elena Udrea în dosarul Microsoft a fost adoptată cu 202 voturi „pentru” și 65 de voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 306 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Plenul Camerei Deputaților a aprobat luni cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în declarația de avere, pe numele Elenei Udrea în dosarul „Microsoft”, cu voturi 243 de voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”.
Cererea DNA privind încuviințarea arestării preventive a deputatului Elena Udrea pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în dosarul „Gala Bute” a fost adoptată de plenul Camerei Deputaților, cu 219 voturi „pentru” și 102 voturi „împotrivă”. În sală au fost prezenți 328 deputați. Votul a fost secret cu bile.
Cererea DNA de încuviințare a extinderii începerii urmăririi penale pentru luare de mită în dosarul „Gala Bute” pe numele Elenei Udrea a fost aprobată luni de plenul Camerei Deputaților cu 278 voturi ”pentru” și 50 ”împotrivă”. În sală au fost prezenți 341 de deputați.
Cererea DNA privind începerea urmăririi penale a deputatului Elena Udrea în dosarul „Gala Bute” a fost aprobată, luni, de Camera Deputaților. 285 de deputați au votat „pentru” aprobarea cererii, 49 au fost „împotrivă”. În sală au fost prezenți 343 de parlamentari.

Ziarul de Investigații

„Un om care a început în politică ducând geanta lui Voiculescu”

Percheziţii la firma fratelui lui Sebastian Ghiţă.

Remus Truică control judiciar şi sechestru pe avere

Eduard Hellvig, propus de Klaus Iohannis pentru şefia SRI.

Şpagă în carduri de combustibil, telefoane mobile şi bani de dus la nuntă.

Percheziţii DNA la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta

DNA la Primăria Constanţa. Radu Mazăre: “Dacă mă saltă….

Primăria Galaţi a finanţat o gală de box şi o firmă fără activitate

Autostrada Comarnic-Braşov, 8.5 mld €. La Berceanu era mai ieftin

Miron Mitrea, doi ani la puşcărie. Spagă pentru casa mamei sale

Aeroportul Craiova, vedeta Master Planului de Transport.

Elena Udrea a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.

Rămâi conectat

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD