Poliţia Animalelor din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti a
aplicat prima sancţiune contravenţională după ce o femeie a abandonat un
pitbull periferia Sectorului 5.
Conform unei informări a
Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti, câinele din rasa pitbull în vârstă de
un an şi jumătate, care răspunde la numele de Oxy, a fost abandonat într-o zonă
din vecinătatea Şoselei Giurgiului din Sectorul 5 al Capitalei.
„Stapana lui a decis
să-l abandoneze, pe motiv că are de întreţinut un minor şi nu mai are suficient
spaţiu în casă. , <fiindcă am văzut că acolo sunt case cu curţi spaţioase şi
am avut speranţa că cineva va avea grijă de el>, după cum a mărturisit
ulterior fosta stăpână a câinelui. Oxy – pe care dna. D.S. îl avea de la vârsta
de patru luni – a fost urcat în maşina familiei şi dat jos cu forţa într-o
intersecţie din zona stabilită. După ce maşina a demarat în trombă, câinele a intrat,
speriat, într-o curte. Văzându-se cu pitbull-ul în faţa uşii, un locatar a
intrat în panică şi l-a gonit. Apoi, a anunţat Autoritatea pentru Supravegherea
şi Protecţia Animalelor (ASPA)”, se arată într-o informare a Poliţiei
Locale a Municipiului Bucureşti.
Inspectorii Poliţiei Locale
a Municipiului Bucureşti au descoperit şi faptul că animalul nu era înregistrat
în evidenţele autorităţilor, aşa cum prevede legea.
Femeia a fost sancţionată cu suma de 1.000 de lei
pentru nerespectarea art. 6 alin 2 lit. f din Legea 205/2004 privind protecţia
animalelor republicată.
Liviu Dragnea vrea din nou aprozare în România. Liderul PSD a susținut
duminică la Călărași un discurs în care a atacat din nou UE și companiile
străine – în acest caz supermarketurile – făcând apel la elemente ale
naționalismului alimentar.
Dragnea a criticat voalat
Uniunea Europeană pentru prezența ”E”-urilor în alimente și a deplâns soarta
micilor producători care nu au unde să-și vândă marfa.
Șeful PSD a anunțat că partidul
său vrea să deschidă o rețea de magazine de stat, celebrele aprozare de pe
vremea comunismului, care să preia producția locală. Aprozarele, deschise sub
numele ”Casa română de comerț”, ar urma să fie finanțate de Fondul Suveran de
Dezvoltare și Investiții.
Principalele declarații ale
lui Liviu Dragnea în fața membrilor PSD Călărași:
Trebuie să facem FSDI și
Casa română de comerț pentru că aș vrea să fim siguri că atunci când un copil
mușcă dintr-un măr e curat sau când cumpărăm o roșie să aibă gustul și mirosul
de roșie. Sau că brânza cumpărată are și lapte în ea. Mi s-a spus că nu mai
avem ce face: ba mai avem ce face.
De ce să nu refacem rețeaua
de aprozare în România? Nu e comunism. Nu e o rușine națională ca producătorii
să nu își vândă produsele în magazine, ar huli ăia de-afară?
Am intrat în UE, dar nu
suntem obligați să mâncăm toate E-urile. Păi ce, în Călărași nu se face grâu
bun?
Leneș e Iohannis, nu noi.
Am un vechi și bun prieten care se chinuie cu fructe
100% naturale, cea mai mare dramă a lui e că nu poate vinde în supermarketuri.
Ca el sunt foarte foarte mulți. Când vine vara, piețele sunt cumpărate de
en-grosiști, aproape pe nimic.
Este „un om care a profitat de funcţiile pe care le-a avut, un bugetar
(…) care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai
financiar, din leafa de bugetar”, spune maestrul Victor Rebengiuc despre Liviu
Dragnea.
Victor Rebengiuc a spus, la
emisiunea „În faţa ta”, difuzată sâmbătă de Digi 24, că el nu are şi
nu a avut niciodată o problemă să spună ceea ce gândeşte.
„Pentru mine nu s-a
schimbat mare lucru, eu am fost liber şi am vorbit liber – nu mă laud, dar asta
a fost pentru că e firea mea aşa, nu pot să spun minciuni, eu nu stiu să mint.
În momentul în care spun o minciună, imediat se vede că am minţit şi nu pot să
susţin o minciună. Asta e firea mea, aşa sunt eu născut, făcut, învăţat,
educat, nu am nicio problemă în a spune ceea ce gândesc”, a afirmat el.
Actorul a fost rugat să îl descrie, în mod sincer, pe liderul PSD, Liviu Dragnea. „L-aş descrie ca un om care a profitat de funcţiile care le-a avut, un bugetar – şi asta este curiozitatea mea mare – care a izbutit să devină un mare, mare, mare potent financiar şi nu numai financiar, din leafa de bugetar. Să-mi explice şi mie, sunt curios, eu nu vreau să-i iau nimica lui, Doamne fereşte. Să mă înveţe, cum ai făcut, dumneata, domnule, de ai avut… eu nu nici nu vreau să am atâtea, nici nu vreau să am cât are el… are familie grea, dar să ne înveţe pe noi, că toată lumea vrea să ajungă să aibă o situaţie materială bună, să se simtă bine, să trăiască confortabil”, a spus Victor Rebengiuc despre Liviu Dragnea.
Despre preşedintele Klaus
Iohannis, el a spus: „este un om corect, este un om cinstit, este un
intelectual, ceea ce nu e cazul la domnul Dragnea, şi singurul care rezistă, se
luptă (…) ca ţara asta să rămână aproape de Europa, să-şi păstreze calitatea
de stat de drept, să nu-şi piardă această calitate, ca să nu fie îngropată sub
mormanul de minciuni şi de mizerii pe care această camarilă a PSD-ului şi chiar
şi a ALDE încearcă să o îngroape”.
De asemenea, el a spus că „ar fi fost
culmea” ca statul român să sprijine candidatura Laurei Codruţa Kovesi la
funcţia de procuror şef european. „Cum să sprijine aşa ceva, când ei n-au
ştiut cum să scape de ea şi nu vor decât să o calce în picioare, asta pentru că
a scos la iveală fărădelegile lor. Eu sunt foarte fericit că Codruţa Kovesi a
căpătat recunoaşterea luptei ei şi muncii ei din partea Parlamentului European
şi toate comisiile alea prin care a trecut, că a fost o selecţie serioasă,
făcută de nişte oameni cu pregătire”, a mai spus el.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a criticat în Ialomiţa, unde s-a aflat
pentru alegerile organizației județene, protocoalele secrete din Justiţie și a
spus că au existat liste realizate de „capii SRI-ului, cu complicitatea
unora de la partid, liste cu colegi care să fie executaţi”.
„Am văzut pe un panou
<<Vrem justiţie, nu corupţie!>> Da. Şi eu vreau. Şi noi vrem. Nu
mai vrem să funcţioneze în continuare aceste sistem care a corupt justiţia şi
care încearcă să o corupă în continuare.
În condiţiile în care un
serviciu secret, şi anume SRI, are protocoale secrete cu Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu Direcţia Naţională Anticorupţie, cu Parchetul General,
în condiţiile în care ofiţeri de la SRI stăteau pe culoarele acestor
instituţii, se mai putea avea încredere în actul de justiţie în România? Adică
60% şi ceva dintre români sunt nebuni când spun în toate sondajele, cele rele,
că după ce au observat toate informaţiile care au ieşit la iveală, abuzuri
nemaiîntâlnite, dosare măsluite, dosare făcute prin fraudă, prin presiune şi
prin şantaj, protocoale secrete, spun că da, şi lor se poate întâmpla să fie
luaţi şi condamnaţi fără să fie vinovaţi. În situaţia asta au adus România din
punct de vedere al percepţiei românului faţă de actul de justiţie. Cine ? Cei
care sunt de dimineaţa până seara în gură cu <<statul de
drept>>”, a declarat Liviu Dragnea în Ialomița, la Conferinţa
Extraordinară de alegeri a organizaţiei judeţene Ialomiţa a PSD.
Preşedintele PSD i-a acuzat
şi pe unii membri de partid că erau în complicitate cu serviciile secrete.
„Erau liste care se făceau inclusiv cu
complicitatea unora de la noi la partid. Liste cu colegi care să fie executaţi.
Liste făcute de capii SRI-ului. (…) Toţi cei care au corupt justiţia trebuie
să plătească, indiferent cum îi cheamă. Şi indiferent cine îi susţine, de aici
sau de afară”, a completat Dragnea.
Aproape un milion de euro a cheltuit Jandarmeria Română în toamna anului trecut pentru cumpărarea armelor. Licitaţiile au fost câştigate de firma Transcarpat Sportours International SRL, societate ce a avut şi în trecut mai multe contracte cu această instituţie.
Firma este administrată de Dinu Solojan, care deţine 70% din acţiuni, iar asociaţi sunt Bogdan Diaconu – cu 20% şi Nicoleta Daniela Solojan, care deţine 10%.
În trecut, firma lui Dinu Solojan a fost amendată pentru organizarea de licitaţii trucate cu armament.
La sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie, anul trecut, Jandarmeria Română încheie trei contracte în valoare de 2.015.830 de lei fără TVA, în cadrul unui acord de „furnizare produse militare armă lansator cal. 40 mm”.
Tot în aceeaşi perioadă, un alt acord cadru de furnizare cuprinde pistoale automate şi pistoale mitralieră.
„Furnizarea a max. 90Buc/lot şi a min 25 buc/lot: „lot 2 – Pistol mitralieră” (cantitate estimată Acord cadru).
În ceea ce priveşte produsele ce fac obiectul unui singur contract subsecvent, cantitatea minimă este de 15 bucăţi, iar cea maximă de 45 de bucăţi. Valoarea celui mai mare contract subsecvent pentru Lotul 1 : 607.500,00 lei fără TVA”, se arată în cadrul documentaţiei licitaţiei.
Au fost încheiate trei contracte, iar SC Transcarpat Sportours International SRL a obţinut 1.931.035 de lei fără TVA.
Dacă adăugăm taxa pe valoare adăugată, valoarea tuturor contractelor ajunge la 4.736.277,35 de lei, adică aproape 1.000.000 de euro.
În prezent, societatea lui Dinu Solojan are şapte angajaţi, iar cifra de afaceri pentru anul 2017 a fost de 8.295.822 de lei, în timp ce profitul net s-a ridicat la 1.289.280 de lei
Scandalul licitaţiilor trucate de Dinu Solojan a izbucnit în 2013.
“Un scandal de proporții a izbucnit la Ministerul Apărării Naționale, după ce Consiliul Concurenței a descoperit o serie de lictații trucate. Trei firme străine și una românească au fost sancționate cu aproape 3 milioane de euro, pentru încălcarea legislației anticoncurențiale românești și comunitare. (…) Companiile producătoare și furnizoare de armament găsite în culpă de Consiliul Concurenței sunt Transcarpat Sportours International România, J.P. Sauer & Sohn Germania, San Swiss Arms și Brugger & Thomet din Elveția, care au primit amenzi cumulate care ating valoarea de 2,8 milioane de euro, pentru trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale. Inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat din oficiu investigațiile, privind practica concertată a companiilor de a truca licitațiile pentru achiziția produselor din gama «armament de infanterie» și «aparatură optică» aferentă, în perioada 2005-2007. În acea perioadă, la conducerea MApN s-au perindat patru miniștri liberali, respectiv Teodor Athanasiu, Corneliu Dobrițoiu, Sorin Frunzăverde și Teodor Meleșcanu. S.C. Transcarpat Sportours International S.R.L. a fost împuternicit de J.P. Sauer & Sohn GmbH, San Swiss Arms AG și Brugger & Thomet AG să le reprezinte la licitații și a elaborat ofertele pentru fiecare companie. În acest fel, au fost împărțite portofoliile de produse, astfel încât cele trei companii nu s-au mai concurat, deși exista această posibilitate, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței. „Practic, S.C. Transcarpat a avut acces la informații sensibile și a elaborat ofertele în așa fel încât să maximizeze șansele de câștig pentru fiecare companie. Un astfel de comportament contravine atât prevederilor legislației românești în domeniul concurenței, cât și prevederilor Tratatului de Funcționare a Comunității Europene”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. După finalizarea anchetei, Transcarpat Sportours International din România a fost sancționată cu 142.167 lei (32.020 euro), J.P. Sauer & Sohn GmbH din Germania cu 7.063.650 lei (1.590.912 euro), San Swiss Arms AG din Elveția cu 2.860.900 lei (644.347 euro) și Brugger & Thomet AG din Elveția cu 2.420.300 lei (545.113 euro). Transcarpat Sportours International SRL este controlata de omul de afaceri Dinu Solojan și poate fi încadrată în categoria ”firmelor de apartament”. Evidențele Registrului Comerțului arată că societatea avut până în anul 2011 doar trei angajați, pentru ca în anul 2012 numărul acestora să ajungă la cinci”, scriau jurnaliştii de la Curentul la acea vreme.
O nouă condamnare pentru Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al
Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare cu executare pentru
fapte de corupţie, a fost pronunțată de magistraţii Tribunalului Vrancea.
Decizia prin care Gheorghe
Bunea Stancu a fost condamnat a fost emisă vineri şi poate fi atacată în termen
de 10 zile.
„Condamnă pe inculpatul
Gheorghe Bubea Stancu la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare şi 10
ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie
publică, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, în formă
continuată (…). Conform art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal vechi, dispune
confiscarea de la inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în folosul statului, a
sumei de 1.816.790 lei”, se arată pe portalul Tribunalului Vrancea. A doua
persoană implicată în dosar, respectiv fostul director economic al CJ Brăila
Alina Rusu, a fost achitată.
Potrivit procurorilor DNA,
în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate
de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care
au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru
două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi
Asociaţia Handbal Club „Dunărea”), constând în încasarea, de către
acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită
pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.
Modalitatea în care Bunea
Stancu ar fi acordat sumele respective de bani ar fi fost prin implicarea sa
directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două
cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut
finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila. Totodată, în aceeaşi
perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi
comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea
de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la
cel de-al doilea. În acest fel, Stancu ar fi beneficiat indirect, prin
intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în
valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar
majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital
electoral.
Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie
2015, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în
dosarul „Mită la PSD”.
Alianța USR-PLUS poate candida
la alegerile europarlamentare din 26 mai. Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a admis vineri seara contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva
deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei.
Judecătorii ÎCCJ au admis,
vineri seara, contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin
care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale „Alianţa
2020 USR-PLUS”.
”Acum aveţi cu cine vota!
Alianţa 2020 merge la europarlamentare! Aşa cum ne aşteptam, judecătorii de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au votat în favoarea Alianţei noastre!
Lupta continuă cu şi mai mult avânt. Vă mulţumim pentru efortul, implicarea şi
răbdarea voastră. Împreună vom reuşi”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş,
liderul PLUS.
Biroul Electoral Central a
publicat, joi, decizia prin care a respins protocolul de constituire a alianţei
electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente
preşedinţi ai formaţiunilor sunt Nicuşor Dan şi Daneş Raluca, nu Dan Barna şi
Dacian Cioloş.
Alianţa USR-PLUS a anunţat că a depus vineri la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie contestaţia cu privire la decizia BEC prin care a
respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020
USR-PLUS”. Contestaţia a avut 18 pagini de argumente juridice şi a fost
pregătită de o echipă de șase jurişti şi avocaţi din partea celor două partide.
Acum, Alianța 2020 poate candida la alegerile
europarlamentare din 26 mai.
România TV a prezentat o stenogramă despre care susţine că a fost
făcută în timpul audierii la finalul căreia Laura Codruţa Kovesi a fost
pusă sub acuzare într-un nou dosar.
Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar.
Acuzaţiile: represiune nedreaptă în dosarul în care sunt anchetaţi
procurorii de la DNA Ploieşti, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Kovesi a
declarat la ieşirea de la Secţia de investigare a infracţiunilor din
justiţie, că în timp ce studia dosarul în care e urmărită penal, i-a
fost adus la cunoştinţă faptul că este învinuită într-un nou dosar.
Aceste acuzaţii sunt fabulaţii şi face parte dintr-o campanie de
denigrare în încercarea de a-i diminua şansele de a obţine şefia
Parchetului European, susţine Kovesi. Postul România TV a prezentat joi
seară o stenogramă din timpul audierii, o discuţie pe care Laura Codruţa
Kovesi ar fi purtat-o cu Adina Florea când a aflat că i s-a pregătit un
alt dosar.
Laura Codruţa Kovesi: „Nu am fost citată pentru acest dosar, doamna procurer!“
Adina Florea: „Vă rog să rămâneţi în birou, aveţi aici acuzaţia că
aţi coordonat un grup infracţional organizat în DNA. Uitaţi procesul
verbal pentru învinuire“.
Laura Codruţa Kovesi: „Nu înţeleg de ce procedaţi aşa. Am fost
chemată într-un dosar şi îmi spuneţi acum de alt dosar. Trebuie să văd
dosarul şi să iau la cunoştinţă ce este în el. Vreau să ştiu în ce
constau faptele. Nu înţeleg care este urgenţa“.
„Am gasit, impreuna cu echipa juridica (aceeasi din 2016), solutia care sa imi permita sa contrasemnez in mod legal protocolul Aliantei USR PLUS. Nu garantez ca, in urma semnaturii mele pe protocol, contestatia Aliantei USR PLUS va fi admisa. Fac insa tot ce tine de mine, in situatia data, ca o optiune electorala imbratisata de o parte a populatiei, sa poata fi prezenta pe buletinele de vot in 26 mai”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.
„Vom respecta întotdeauna deciziile justiţiei. Nu suntem PSD sau ALDE. Dar nu putem să nu constatăm că avem legi strâmbe care permit interpretări abuzive. Printr-o astfel de situaţie trecem astăzi, când legiuitorul „a uitat” să permită unor partide să îşi poată înregistra schimbările naturale şi permite interpretări aleatorii despre cine e şi cine nu e mandatat să semneze un act. Să fie clar: PLUS şi USR au conduceri alese statutar, legitime şi pe deplin legale. Dar se pare că procedural poţi ignora voinţa membrilor de partid. Atât de simplu este în România aflată la cheremul PSD şi ALDE să ignori alegerile cetăţenilor”, a scris şi Dacian Cioloş, joi seara, pe Facebook. „Dar nu vă fie teamă. Vom candida împreună cu USR, indiferent de ce decizie vom primi de la ICCj. Vom depune vineri la prima oră contestaţia deciziei Biroului Electoral Central şi vom aştepta hotărârea completului de judecată. O vom respecta, dar dacă va fi respinsă vom găsi soluţia să candidăm împreună. Vom strânge din nou semnături, vom munci pe brânci, vom merge prin toată ţara şi nu vom abandona. Ne este evidentă teama pe care o au când este vorba de noi şi ştim că le este frică. Fiţi pregătiţi şi încrezători că vom găsi mereu soluţiile potrivite. Au crezut că ne vor scoate din joc când ne-au împiedicat să înregistrăm RO+. Nu au reuşit. Nu vor reuşi nici acum, pentru că nu ne dăm bătuţi”, a comentat si Dacian Cioloş.
Alianta USRPLUS are termen de contestare 24 de ore de la afişarea deciziei.
Comisia Europeană a început mai multe proceduri ce vizează România,
referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru (infringement),
pentru piaţa energiei, servicii financiare, implementarea unor norme UE şi
legislaţia privind protecţia consulară.
O scrisoare de punere în
întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe
prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de
Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE)
2017/1938].
Aceste instrumente vizează
asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi
timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor
clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor
legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că
sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din
România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră
că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a
obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive
de preţ.
Comisia a decis să trimită
României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive
privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează
cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe
stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor
financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din
UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva
interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile
efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi
online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia
naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13
ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României,
solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia
măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.
Un alt aviz priveşte
măsurile suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii
obligaţiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura
punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoaşterea calificărilor
profesionale..
În materie de protecţie consulară, comisia îndeamnă
România şi Austria să pună în aplicare legislaţia UE în materie de protecţie
consulară şi închide un caz împotriva Greciei. Cetăţenii UE au dreptul de a
solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei ţări din UE dacă
se află în situaţia de a avea nevoie de consiliere sau asistenţă într-o ţară
din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor ţări.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, publică în Financial Times o scrisoare
anti Kovesi, în care se opune numirii fostei șefe a DNA în funcţia de
procuror-şef european.
Sub titlul „Coerciţia
în campania anticorupţie din România”, Tudorel Toader prezintă motivele
pentru care nu crede că fosta şefă a DNA este potrivită pentru postul de
procuror-şef european.
”Nu am nimic personal
împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de
procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate
dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori şi alte surse
credibile – ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală”,
scrie Toader în această scrisoare anti Kovesi.
El spune că revocarea lui
Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupţi, ci
pentru că DNA încălca legea, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţională. „Strategia
de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei
Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în
funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi
procurori – aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost
deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite
pentru a constrânge sistemul judiciar”, susţine ministrul Justiţiei.
Scrisoare anti Kovesi, în ziarul care o lăuda
El argumentează că Secţia
pentru investigarea magistraţilor a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70%
dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei
suspiciuni.
Scrisoarea lui Toader este transmisă în condiţiile în
care, în 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu titlul
„Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european”. Scrisoarea lui
Toader este publicată în aceeaaşi zi în care Kovesi este citată la Secţia
specială de investigare a magistraţilor, iar în Parlamentul European se decid
paşii de urmat în numirea procurorului-şef european.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă a declarat miercuri seara, la propriul post
de televiziune, România TV, că a cerut revocarea mandatului de arestare
preventivă în lipsă din dosarul privind contractele de prestare de servicii IT.
„Am solicitat revocarea
mandatului de arestare pentru că avocaţii mei au reuşit să obţină noi probe şi
noi dovezi că acest ultim dosar în care mai am mandat de arestare s-a bazat pe
probe falsificate. Am dovada clară că procurorii de la Ploieşti, Onea şi
Negulescu, au presat şi în acest dosar – cinci am avut – în fiecare dintre ele,
tone, zeci de declaraţii au fost obţinute prin falsuri sau prin folosirrea unor
martori care să dea declaraţii sub presiune”, a declarat Sebastian Ghiţă.
Potrivit fostului deputat, acuzaţiile sale se
bazează pe faptul că recent a obţinut un document din dosarul său care arată că
Vlad Cosma, martor în cauză, a fost obligat sa mintă de procurorii de la DNA
Ploieşti. „Chiar şi în acest dosar, când au obţinut arestarea, trebuie să
înţelegti că acum câteva zile, am reuşit şi obţinând o hârtie de declasificare
de la DNA să îmi dau seama că l-au presat pe Vlad Cosma şi în acest dosar să
dea o declaraţie sub identitate protejată, falsă şi l-au presat să spună în mod
fals că eu ştiam că voi fi anchetat şi de aceea m-am sustras urmăririi penale.
Chestiunea aceasta s-a dovedit astăzi că este falsă. Obţinând dovads că
martorul din acest dosar cu firmele de IT, cu Siveco, cu UTI, cu toate firmele
de IT am rămas uimit, nu am cuvinte şi nu înţeleg, după atâta scandal public,
cum cineva poate crede că o dovadă fasificată mai poate fi la baza unui mandat
de arestare a unui cetăţean român”, a mai spus Sebastian Ghiţă.
DNA Ploieşti a cerut
arestarea în lipsă şi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în
februarie 2017 faţă de Sebastian Ghiţă pentru trafic de influenţă, spălare de
bani şi constituire grup infracţional organizat, în dosarul privind încheierea
contractelor de achiziţia de programe informatice din fonduri publice şi
europene.
Sebastian Ghiţă mai are mandat de arestare preventivă
în lipsă doar în acest dosar.
Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate anul trecut dintr-un muzeu din Olanda se întorc în țară.
Exponatele,...
Federația Sindicatelor Silva solicită în instanță suspendarea măsurilor de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.
Ieri, Federația a introdus o cerere în acest...
Soluție pronunțată de Curtea de Apel București, în camera preliminară a dosarului în care Călin Georgescu este inculpat alături de Horațiu Potra și alți...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
