Vicepreşedintele ANAF Romeo Florin Nicolae, şeful Direcţiei
Generale Antifraudă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după
ce, în 2010, ar fi pretins şi primit o şpagă de 5.000 de euro de la
reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei
contestaţii împotriva unei decizii de impunere.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial
Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă
faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în
cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în
prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală.
În ordonanţa de începere a urmăririi penale se
arată că în vara anului 2010 Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit
echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător,
reprezentant al unei firme, lăsând să se înţeleagă că are influenţă
asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a
unei contestaţii formulate de societatea respectivă împotriva unei
decizii de impunere. Aceasta din urmă, privind obligaţii fiscale
suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de
13.034.043 lei, fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale făcute
de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .
Ulterior,
decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia
Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării
obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043
lei la suma de 1.097.923 lei. De 13 ori mai puţin! Romeo Florin Nicolae a
ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 14,40, însoţit de avocatul
Alexandru Chiciu, cel care-l reprezintă şi pe primarul general al
Capitalei, Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru luare de mită.
Cum
îi stă bine unuia care a lucrat tot timpul la stat, averea lui Nicolae
nu este deloc de neglijat. Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală are două
apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite
bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa
100.000 lei. Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de
stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală
Vamală.
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae,
din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri
pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi
primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai
figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit
în urma unei succesiuni.
Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai
deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 mp şi
jumătate din altul de 537 mp. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma
unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 mp şi un teren
extravilan de 5.933 mp, ambele în Prahova.
Vicepreşedintele ANAF are
două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în
leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de 20.500 euro la
Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017. Nicolae figurează cu
depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei,
în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar
de 1.000 lei deschis în acest an.
Şeful de la Antifraudă, Romeo Florin Nicolae, este urmărit penal pentru trafic de influenţă.
Avocatul diavolului la Oil Terminal: administratorii îşi angajează casă de avocatură împotriva statului român, a salariaţilor şi a acţionarilor
Statul contra stat, totul pe banii statului. Administratorii companiei constănţene Oil Terminal vor să apeleze la o casă de avocatură pentru procesele pe care compania le are cu instituţiile statului, propriii angajaţi şi acţionari.
Încurcate sunt căile managementului la Oil Terminal. Deşi dispune de propriii jurişti, plătiţi pentru a reprezenta compania în raporturile juridice cu clineţii şi terţii, compania Oil Terminal, sau mai exact administratorii săi, ţin morţiş să contracteze o casă de avocatură pentru reprezentarea în instanţă. Şi nu oricum, ci împotriva autorităţilor statului roman. “Societatea intră în raporturi cotidiene cu autorităţile acţionând în Portul Constanţa (autoritatea vamală, navală, portuară, poliţia de frontieră etc) intrând astfel frecvent în sfera dreptului public administrativ şi putând face obiectul unor controale, verificări etc., de natură a-i stabili eventuale responsabilităţi contravenţionale, fiscale etc (…) Deşi societatea are actualmente încadraţi jurişti, lipsa unor specializări punctuale (…) precum şi volumul de muncă existent nu asigură pe deplin nevoile societăţii în protejarea cât mai eficientă a intereselor sale…”, arată directorul general Sorin Ciutureanu în răspunsul Oil Terminal în urma solicitării pe Legea 544 a Ziarului de Investigaţii. Dar asta nu e totul.
Un alt motiv pentru care şefii Oil Terminal vor avocaţi de anvergură este păruiala în AGA cu fondul de investiţii cipriot Broadhurst Investments Limited.
Fondul a intrat în acţionariat după listarea parţială a Oil Terminal
la bursă şi a uzat de toate mijloacele legale pentru a se opune unor
decizii AGA pe care nu le-a considerat oportune şi legale. De aici o
mulţime de procese, bătăi de cap la oficiul juridic al Oil Terminal.
Ultimul scandal a vizat majorarea capitalului social al companiei,
decizie atacată de fondul de investiţii la tribunal.
Reacţia
administratorilor Oil Terminal nu a întârziat să apară. “Având în vedere
etapele complexe ce trebuie parcurse în vederea majorării capitalului
social, în conformitate cu legislaţia în vigoare, considerăm că este
necesară asistenţa unui avocat specializat cu o vastă experienţă în
acest domeniu, cu o înţelegere a piţei de capital şi cu o privire în
ansamblu asupra tendinţelor juridice, care să ne asiste şi să ne îndrume
în procedura majorării capitalului social şi care să reprezinte
interesele societăţii în eventuale litigii ce pot apărea pe parcursul
derulării procedurii”, arată compania.
Un administrator acuză
Deşi Oil Terminal a înştiinţat oficial Ziarul de Investigaţii
referitor la faptul că “şedinţele Consiliului de Administraţie nu sunt
publice, astfel încât nu vă putem comunica modul în care a votat fiecare
administrator în parte în şedinţa la care faceţi referite (majorarea
capitalui social – n.red.)”, în demersul jurnalistic pentru aflarea
adevărului vom prezenta poziţia unui administrator, altul decât cei care
reprezintă interesele statului român. O prezentă integral, pentru a nu
apărea interpretări ulterioare:
Către: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Str. Foişorului nr.2, sector 3, Bucureşti,
031178, Bucureşti, Sector 3
În atenţia: Domnului Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF,
Spre ştiinţă Domnului Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR
Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti
Domnului Daniel Crişan, preşedinte CA Oil Terminal
Bună ziua,
În calitate de administrator al Oil Terminal SA, societate listată la
Bursă de Valori Bucureşti vă sesizez următoarele nereguli din
situaţiile financiare ale Oil Terminal:
1- Deşi conform art 27 alin 2
din Legea petrolului 238/2004, durata acordurilor de concesiune
petrolieră este de 30 ani, Consiliul de Administraţie al Oil Terminal
consideră în mod eronat că pentru acordul de concesiune dintre societate
şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale încheiat în 2002, durata
este nelimitată, probabil în scopul reducerii costurilor cu
amortizarea.
2- Evaluarea acordului de concesiune la numai 3 mil ron
este profund eronată, deoarece pe baza acestuia se generează 40% din
veniturile societăţii dar valorează doar 1,5% din total active. Valoarea
anuală a redeventei plătită pentru acordul concesiune este de 3,7
milioane ron (10% din veniturile generate prin utilizarea concesiunii)
ceea ce indică discrepanţa dintre realitate şi înregistrările contabile
ale Oil Terminal.Pe scurt un activ „inchiriat” cu 1 mil usd care
generează venituri anuale de 10 milioane usd nu poate să valoreze sub 1
million de usd (în niciun standard de evaluare)
La pagina 32 din raportul anual Oil Terminal
http://actionariat.oil-terminal.com/cache/9711-raport-anual-2014–p3.pdf
găsiţi următoarea notă care probeaăa sesizarea prezentă:
„Imobilizările
necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL SA
Constanţa constau în programe informatice/licenţe aferente acestora,
achiziţionate de la terţi şi concesiunea activităţii de exploatare a
rezervoarelor, conducetelor de transport al ţiîeiului şi produselor
petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi
echipamente aferente acestora, încheiat cu Agenţia Naţională pentru
Resurse Minerale.
Ca urmare a analizei contractului de concesiune,
aprobat prin H.G. 886/16.08.2002, se constată că sunt îndeplinite
condiţiile de recunoaştere a concesiunii că şi imobilizare necorporală
potrivit IAS 38 – imobilizări necorporale şi clarificărilor date prin
IFRIC 12. În acest fel a fost recunoscută imobilizarea necorporală –
concesiune, la valoarea ei justă de 3.034.941 lei, înregistrată în
contabilitate la 31.12.2012, pe baza Raportului de evaluare întocmit de
evaluator autorizat, membru titualar al ANEVAR. Durata de viaţă utilă a
concesiunii este nedeterminată, conform punctului 88 din IAS 38 –
Imobilizări necorporale, prin urmare aceasta nu se supune amortizării.
Imobilizările
necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la valoarea
reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierderea de valoare, în conformitate cu IAS 38 – imobilizările
necorporale şi IAS 36 – deprecierea imobilizărilor. La data de 31
decembrie 2014 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea
imobilizărilor necorporale. Reevaluarea la valoare justă la 31.12.2014,
a fost înregistrată pe baza unei Raport de evaluare întocmit de către
un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR. Valoarea justă astfel
determinată, evidenţiată prin metodă valorii reevaluate, se prezintă
astfel: – concesiune Acord Petrolier 3.133.762 lei – programe
informatice/ licenţe aferente acestora 540.883 lei”.
Având în vedere
impactul semnificativ asupra situaţiilor financiare a unei corecturi
faţă de cele publicate şi atribuţiile dvs de supraveghere, vă rog să
luaţi măsuri pentru informarea corectă a acţionarilor cu privire la
situaţia financiară şi economică a societăţii Oil Terminal, inclusiv
prin impunerea societăţii să publice opiniile separate ale
administratorilor care nu au aprobat situaţiile financiare aferente
anului 2014.
Te-ai fript cu sindicatul? Suflă în iaurt
Şi pentru ca telenovela avocaţilor să fie completă, Oil Terminal se urcă cu cizmele pe propriii angajaţi. “Menţionăm că litigiile de muncă în care este reprezentată societatea necesită administrarea unui probatoriu complex, pentru care se impune influxul expertizei uni avocat, cu pregătire vastă şi cu un portofoliul amplu în gestionarea conflictelor de muncă. Necesitatea angajării unui apărător ales derivă şi din faptul că societatea are calitate procesuală de pârât în litigii împotriva Sindicatului Oil Terminal, litigii care au impact social deosebit şi demers sinuos”, a comunicat compania Oil Terminal Ziarului de Investigaţii.
Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru 30 de zile. A fost prins în flagrant. Spaga, 25.000 de euro
În toiul nopţii de sâmbătă spre duminică, atunci când cei mai
mulţi români dormeau sau se uitau la meciul Simonei Halep, primarul
general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, lua şpagă 25.000 de euro. Numai
că nici procurorii DNA nu dormeau şi nici nu se uitau la tenis, aşa că
l-au prins pe edil în flagrant şi l-au reţinut pentru 24 de ore.
UPDATE Sorin Oprescu a fost arestat preventiv
Judecătorii Tribunalului București au decis duminică noapte
arestarea preventivă a primarului general Sorin Oprescu pentru o
perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă, însă este
executorie. Sorin Oprescu a contestat decizia privind arestarea
preventivă.
„În perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a
aderat şi inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a înființat în administrația
locală din Municipiului București un sistem prin care operatorii
economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor
publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din
profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită,
unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului
București. Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din
profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul
aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită, un
procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru inculpatul
Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul procurorilor.
Aceştia
explică faptul că membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din
cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului
București, facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din
subordine astfel încât aceştia să accepte documentația de atribuire,
precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de
firmele respective, foarte repede față de momentul facturării. Totul era
„asezonat” cu solicitarea de sume de bani pentru persoane cu funcții de
conducere în aparatul Primarului Municipiului București, precum și
pentru primar.
„La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri
prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o
persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a
primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro
pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul
municipiului Bucureşti”, se mai arată în referatul citat.
Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente, a fost reţinut pentru şpagă.
Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente din Bucureşti, a fost reţinut miercuri seară de procurorii DNA, fiind acuzat că a cerut şpagă 10.000 de euro şi cedarea unei construcţii în valoare de 180.000 de euro de la un denunţător pentru a stinge un litigiu şi pentru a prelungi un contract de închiriere. Octavian Bitu este vicepreşedinte în cadrul Organizaţiei Sectorului 4 Bucureşti a PSD, filială condusă de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Mai mult, acesta din urmă i-a botezat şi copilul lui Bitu.
Directorul Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului, Octavian Bitu, a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru şantaj şi luare de mită, după ce a a fost prins în flagrant de procurori în timp ce primea de la un denunţător 10.000 de lei.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în perioada aprilie- august 2015, Octavian Bitu, în calitate de director al Complexului Sportiv Naţional- Sala Polivalentă din Bucureşti, a cerut de la un om de afaceri, denunţător, suma de 10.000 euro şi cedarea unei construcţii deţinute de firma acestuia către o societate la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui Bitu, în vederea valorificării construcţiei în activităţi comerciale.
„Despre valoarea construcţiei, din care Bitu Octavian a solicitat practic jumătate pentru derularea de activităţi comerciale, denunţătorul a afirmat că este de minimum 180.000 euro, conform actelor contabile ale firmei. În schimbul banilor şi foloaselor materiale pretinse, Bitu Octavian l-a asigurat pe denunţător că va stinge procesul civil aflat în derulare între CSN Sala Polivalentă şi firma denunţătorului şi va prelungi contractul de închiriere a terenurilor pe care se află construcţia firmei”, preciziează procurorii DNA în ordonanţa de reţinere.
Procurorii mai spun că, Bitu s-a angajat faţă de acelaşi denunţător, în schimbul mitei cerute, ca la viitoarea licitaţie pentru închirierea terenurilor, câştigătoarea să fie o firmă la care denunţătorul şi un apropiat al lui directorului Sălii Polivalente să fie asociaţi. „Pe terenurile pe care le închiriase de la Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă, firma denunţătorului construise o clădire pentru care, în cursul anului 2013, avea un contract de închiriere cu un restaurant”, se arată în document.
Mai mult, în aprilie 2013, directorul Sălii Polivalente a ameninţat o denunţătoare „că îi vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunţa la contractul de închiriere a construcţiei, astfel încât construcţia să fie închiriată unei firme indicate de inculpat”.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a declarat ”şocat” de reţinerea lui Octavian Bitu, numit director al Sălii Polivalente Bucureşti în mandatul său de ministru al Sportului. Ministrul spune că i-a botezat un copil şi că au avut o ”relaţie onestă”. „Dacă e vinovat, să plătească! Am avut o relaţie de bună-credinţă! Sunt şocat de acest caz! I-am botezat un copil, am avut o relaţie onestă cu acest om, dar nu am avut cunoştinţă de astfel de activităţi şi susţin demersurile Justiţiei pentru ca astfel de fapte să fie demascate”, a declarat Nicolae Bănicioiu.
Alina Bica s-a întors la puscarie, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop
Abia ce se obişnuise cu viaţa în libertate, după ce petrecuse
cinci luni în arest, de unde a fost eliberată în primăvară, că Alina
Bica a ajuns din nou la Beciul Domnesc. Fosta şefă a DIICOT a fost
reţinută marţi de procurorii anticorupţie, într-un nou dosar, ea fiind
acuzată că a luat mită pentru soluţionarea unui dosar al DIICOT în
favoarea omului de afaceri Horia Simu. Tot marţi, fostul şef al ANAF
Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, în
acelaşi dosar.
Noul dosar al Alinei Bica a fost întocmit în urma unui denunţ
formulat de fostul consilier al acesteia, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în
dosarul fostei şefe DIICOT privind acordarea unei despăgubiri ilegale ca
membră în comisia ANRP, a spus avocata fostului magistrat, Laura Voicu.
Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de
Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii
DNA în dosarul ANRP.
Voicu a mai spus că Bica este acuzată în acest
nou dosar de luare de mită şi că nu deţine alte informaţii despre caz.
Avocata a precizat că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa
anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ
de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa,
modul în care este cercetată este abuziv.
Alina Bica a ajuns marţi,
în jurul orei 11.00, la sediul DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou
dosar. Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba de un dosar de luare
de mită pentru favorizarea omului de afaceri Horia Simu, cercetat
într-un dosar al DIICOT. După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din
sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus
jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că
este „om de onoare”.
La rândul lui, Şerban Pop s-a prezentat marţi
dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, el a fost scos din clădire cu cătuşe
la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri. El nu a făcut
declaraţii jurnaliştilor. Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei
Capitalei, poreclit „Beciul Domnesc” de fostul primar de Constanţa Radu
Mazăre.
Surse judiciare au precizat că Pop şi Bica au fost citaţi
într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea
lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000
de euro, potrivit surselor citate. „Suma de 230.000 de euro a fost
luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro,
pentru clasarea dosarului lui Simu”, au precizat sursele citate.
Klaus Iohannis aruncă bomba: Mohammad Munaf a fost adus în ţară şi va merge la închisoare.
Mohammad Munaf, condamnat definitiv în 2008, de Curtea de
Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de terorism
împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia Poliției
Române, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis.
„Autoritățile statului român au finalizat astăzi demersurile în
cazul lui Mohammad Munaf, cetățean irakian și american, cu aducerea în
țară a acestuia. Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de
Curtea de Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de
terorism împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia
Poliției Române”, se arată în declarația președintelui referitoare la
acțiunea autorităților statului român de aducere în țară a lui Mohammad
Munaf.
Șeful statului a precizat că acest lucru a fost posibil ca
urmare a cooperării tuturor instituțiilor statului român, sub
coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Felicit Serviciul
Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, precum și celelalte
instituții din cadrul sistemului național de prevenire și combatere a
terorismului, care și-au adus contribuția pe dimensiunea externă, pentru
ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu
parteneri interni și externi. Efortul autorităților române a făcut
posibil ca unul dintre principalii vinovați în dosarul răpirii celor
trei jurnaliști români în Irak, în anul 2005, să își ispășească pedeapsa
în România, conform sentinței judecătorești”, a spus Iohannis.
Traian Băsescu: „Bine ai venit, Mohammad Munaf!”
Epopeea răpirii ziariștilor din 2005 în Irak pare să se fi
terminat, scrie fostul președinte Traian Băsescu, într-o postare pe
pagina sa de socializare.
„Bine
ai venit, Mohammad Munaf! În sfârșit, epopeea răpirii ziariștilor din
2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat. Omar Hayssam, cu
cetățenie română și siriană, principalul organizator al răpirii, a fost
recuperat în 2013 și adus în țară pentru a-și ispăși condamnarea de 20
ani de închisoare pentru terorism dată în 2007 de ICCJ. Astăzi și
cetățeanul american și irakian Mohammad Munaf, complicele lui Omar
Haysam, a fost adus în țară pentru a ispăși condamnarea la 10 ani de
închisoare dată de Curtea de Apel București în 2007 (bagă mare,
Abraham). Mi-am dorit mult să se întâmple așa, pentru că am tratat
răpirea celor trei jurnaliști ca pe un atentat la siguranța națională”,
scrie Băsescu pe Facebook.
Cristian Constantinescu, atac la Mişu Negriţoiu: Astra Asigurări trebuia să rămână fără autorizaţie de funcţionare încă din 2013
Expertul în asigurări Cristian Constantinescu, fost președinte
al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din
România (UNSAR), a criticat joi în termeni duri modul în care
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de Mişu Negriţoiu,
a procedat în cazul în cazul Astra Asigurări. El a declarat că decizia
ASF este tardivă pentru că autorizația de funcționare ar fi trebuit
retrasă la finalul lui 2013, când societatea raportase o marjă de
solvabilitate sub 1.
Potrivit legii, asiguratorii trebuie să aibă o marjă de
solvabilitate supraunitară. „Decizia ASF este tardivă. Trebuia luată de
foarte mult timp. De asemenea, de foarte mult timp trebuia să i se
interzică activitatea normală acestei societăți, pentru că lucra în
afara legii, neavând marja de solvabilitate și de lichiditate potrivit
legii. Nu știu pe baza cărei legi a funcționat această societate.
Potrivit raportărilor oficiale ale societății, care erau oricum
incorecte, în vară s-au împlinit doi ani de când societatea nu avea
marja de solvabilitate adecvată. Situația societății astăzi, când i s-a
declarat falimentul, e mai rea decât în momentul în care a fost preluată
în administrare specială’, a declarat Constantinescu pentru Agerpres.
El
a adăugat că, la sfârșitul anului 2013, societatea raportase o marjă de
solvabilitate subunitară. „Raportările erau total greșite, primele erau
umflate. Astra avea un obicei: emitea polițe fără acordul clientului
și, odată emisă polița, prima era subscrisă. Clientul primea oferta, o
punea în coșul de gunoi, dar prima rămânea acolo…. Erau câteva sute de
milioane, ca volum de prime în această situație. Această situație
fusese constatată de ASF în urma controalelor”, a adăugat fostul
președinte al UNSAR.
În ceea ce privește despăgubirile, Cristian
Constantinescu susține că Astra are activ net negativ, motiv pentru care
Fondul de Garantare a Asiguraților va fi afectat în proporție de
70-80%: „Astra are un activ net negativ… Nu are rezerve. Se vor vinde
probabil sedii… În opinia mea, Fondul va fi foarte serios afectat, în
proporție de 70-80%”.
Consiliul Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF) a solicitat miercuri intrarea în faliment a societății
Astra Asigurări, care se află în administrare specială, și a decis
retragerea autorizației de funcționare a companiei. Președintele ASF,
Mișu Negrițoiu, a declarat că impactul despăgubirilor în cazul Astra
Asigurări, calculat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),
este de 700 milioane de lei, iar Fondul de Garantare a Asiguraților are
aproape un un miliard de lei.
Adamescu a oprit procedura de majorare a capitalului social la Astra Asigurări.
Cu toate că societatea se află într-o acută criză de
lichidităţi, acţionarii Astra Asigurări, companie controlată de omul de
afaceri Dan Adamescu şi aflată în administrare specială, au aprobat
marţi suspendarea procedurii de majorare a capitalului social. Procedura
ajunsese în cea de-a treia etapă, destinată investitorilor
instituţionali.
Astfel, acţionarii Astra au decis suspendarea procesului de majorare
a capitalului până la suspendarea efectelor deciziei ASF nr. 999 din 26
mai.
Societatea de asigurări a atras, după primele două etape ale
majorării de capital, doar 134.000 de lei, din totalul de 425 milioane
de lei necesare. Din 6 august a început etapa destinată investitorilor
instituţionali, care urma să se deruleze până la 19 august. Autoritatea
de Supraveghere Financiară purta discuţii în ultima perioadă cu mai
multe fonduri de investiţii, în special din China.
Astra se află
înntr-un proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca
administrator special firma KPMG Advisory. Conform reprezentanţilor
administratorului special, au avut loc negocieri cu o serie de
investitori strategici interesaţi în procesul de majorare a capitalului
social al Astra, iar rezultatele acestor negocieri urmau să fie
cunoscute la încheierea operaţiunii de majorare a capitalului.
SC Neptun Olimp vinde terenurile pentru ca să-și acopere găurile financiare.
Societatea Neptun Olimp încearcă sa facă bani din orice,
numai din cazarea turiştilor nu. După ce au aprobat deschiderea unei
spălătorii, acționarii sunt convocaţi să voteze vânzarea terenurilor
companiei.
Acționarii SC Neptun Olimp sunt convocați pe 14 septembrie în cadrul
Adunării Generale Extraordinare pentru aprobarea vânzării a două
terenuri, unul de 143,8 metri patrați, situat lângă Vila 7, iar celălalt
de 327,9 metri patrați, situat la intrarea hotelului Sulina. Deciziile
vin într-o perioadă nu tocmai fericită pentru companie. Dacă ne raportăm
la un preţ mediu pe metrul pătrat în intravilanul staţiunii, respectiv
100 de euro, rezultă că toată afacerea este de peste 47.000 de euro,
adică 200.000 de lei.
Vânzarea este pe undeva logică, date fiind
rezultatele financiare negative din ultima perioadă, însă suntem în plin
sezon estival, camerele sunt (sau aşa ar trebui) cu turişti iar
afacerea ar trebui să mergă unsă. Nu este însă aşa. Potrivit
raportărilor contabile, Neptun-Olimp a înregistrat în primul trimestru
din acest an venituri totale de 38.859 de lei. În perioada de referinţă
de anul trecut, acestea au fost aproape duble, de 65.699 de lei.
La
fel s-a comportat şi cifra de afaceri, de la un nivel de 4.242 de lei,
în intervalul de referinţă de anul trecut, la doar 2.752 de lei, la 31
martie 2015. În acelaşi timp, Neptun-Olimp a avut, în primul trimestru
din acest an, cheltuieli totale de 432.166 de lei, mai bune comparativ
cu perioada de raportare de anul trecut, atunci când acestea au fost de
455.808 lei. Dar asta nu a contat prea mult, pentru că la sfârşitul
exerciţiului financiar trimestrial pe 2015 Neptun-Olimp a bifat o
pierdere netă de 393.307 lei, mai mult decât în 2014, atunci când
compania a avut pierderi de 390.110 lei.
Pierderile, de trei ori mai mari decât cifra de afaceri
Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri mai mare
decât în 2013, respectiv 590.693 de lei, în condiţiile în care, în urmă
cu doi ani, afacerile s-au cifrat la 546.908 lei. Din păcate pentru
managerii companiei, veniturile au scăzut, iar cheltuielile au crescut.
Astfel,
de la venituri totale de aproape 1,8 milioane de lei şi cheltuieli de
1,75 milioane de lei în 2013, societatea a ajuns la încasări totale de
1,24 milioane de lei şi cheltuieli totale de peste 2,67 milioane de lei
anul trecut. Când s-a tras linie la sfârşit de an, situaţia nu a arătat
deloc roz: o pierdere netă de 1,42 milioane de lei, în condiţiile în
care în 2013 firma a avut un profit de 47.931 de lei.
În raportul pe
anul trecut, conducerea societăţii a precizat că Neptun Olimp a avut o
concurenţă serioasă pe piaţa turistică, mai ales din partea rivierei
vecine. „Produsele turistice ale societăţii se adresează turiştilor cu
venituri medii şi ridicate, care preferă un loc de vacanţă care poate fi
completat cu servicii diverse de agrement. Litoralul bulgăresc aflat în
vecinătatea staţiunii reprezintă o concurenţă reală atât prin servicii,
cât şi prin politica tarifară“, au precizat managerii. Cum s-ar zice,
dacă bulgarii nu ar fi existat, Neptun Olimp ar fi făcut profit. Ghinion
curat.
Acţionarii au aprobat deja în cadrul precedentei Adunării Generale Extraordinare, următoarele puncte de pe ordinea de zi: „1. Avizarea contractelor de colaborare încheiate în sezonul estival 2014, 2. Avizarea încheieii unor contracte de colaborare pentru sezonul Estival 2015, 3. Aprobarea realizării unei Spălătorii în incinta spaţiului Pizzeria Internaţional“.
Statul român, prin Ministerul Economiei, controlează 52,2% din acţiunile SC Neptun-Olimp SA, în timp ce SIF Transilvania deţine 41,1% din portofoliul de acţiuni, iar restul revine unor persoane fizice.
Călin Mitică, patronul Transferoviar Grup, a fost trimis în judecată de DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată pe omul
de afaceri Călin Mitică, ce controlează companiile Remarul 16 Februarie
SA Cluj Napoca și Transferoviar Grup, pentru că a mituit directori de la
CFR Călători în scopul obţinerii unor contracte. Alături de el, a fost
trimis în judecată şi directorul Remarul 16 Februarie, Dumitru
Barbacuti.
În dosar au mai fost trimise în judecată și alte persoane fizice și
juridice implicate, printre care Teodor Gavris, șef Serviciu Automotoare
și, ulterior, director de tracțiune în cadrul SNTFC CFR Călători SA, și
Laurențiu Seceleanu, director al Sucursalei Regionale de Căi Ferate
SRCF Galați.
Potrivit procurorilor, în perioada 28 ianuarie 2013-16
iunie 2014, Călin Mitică a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12
tranșe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului Gavris
Teodor Alexandru, pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de
afaceri ale societăţii Remarul 16 Februarie SA Cluj Napoca. Mai exact,
Călin Mitică voia ca firma sa să obțină contractul de servicii Revizie
tip R 7 la Automotoarele Desiro, cunoscute sub numele de „Săgeata
Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei. Un alt contract vizat
de omul de afaceri era Revizia tip R8 la automotoarele Desiro (ambele
contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă SNTFC CFR Călători
SA).
Şpaga a fost dată indirect, într-o formă disimulată, prin
decontarea de către Remarul 16 Februarie SA a unor facturi fictive,
emise de firma Tevpag Plan SRL București (societate comercială
controlată de Gavris Teodor Alexandru), pe baza unor acte de recepție
fictive și prin organizarea unui circuit de decontare bancară cu un
titlu fictiv, susţin procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
SIE:dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak nu îndeplineşte condiţiile pentru declasificare
Traian Băsescu poate sta liniştit, Mihai Răzvan Ungureanu şi-a
făcut datoria. Documentele Serviciului de Informaţii Externe din
acţiunea de recuperare a ziariştilor români în Irak au fost clasificate
„secret de stat, nivelul strict secret”. Mai mult, criteriile avute la
clasificare „subzistă”, nefiind îndeplinite condiţiile declasificării, a
precizat vineri SIE, la solicitarea Mediafax.
„Documentele SIE din acţiunea de recuperare a ziariştilor români în
Irak au fost clasificate secret de stat, nivelul strict secret, în
strictă conformitate cu prevederile legale, în speţă Legea nr. 1/1998,
art. 9, alin. (2), Legea nr. 182/2002, art.17, lit. f) şi g) şi H.G. nr.
1209/2002 (actualmente H.G. nr. 223/2013). Criteriile avute în vedere
la clasificare subzistă şi în prezent, astfel că nu sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de H.G. nr. 585/2002 art. 20, alin. (1) pentru
declasificarea informaţiilor”, se arată în precizările SIE, trimise
agenţiei MEDIAFAX.
Fostul preşedinte Traian Băsescu declarase joi la
B1TV că ar „vrea” ca dosarul răpirii ziariştilor români în Irak să fie
desecretizat, pentru a se vedea „o acţiune strălucită a unui stat care
şi-a apărat cetăţenii”. Întrebat dacă crede că dosarul va fi
desecretizat de preşedintele Klaus Iohannis, Traian Băsescu a declarat:
”Iohannis nu poate să o facă, poate să o facă SRI şi SIE”. De asemenea,
fostul şef al statului a precizat că, în opinia sa, pentru a fi judecat,
dosarul răpirii jurnaliştilor în Irak trebuie declasificat.
Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi retrimiterea cererii
procurorilor de la Parchetul General de confirmare a urmăririi penale în
dosarul jurnaliştilor români răpiţi în Irak la Judecătoria Sectorului
5, după ce a constatat că fostul preşedinte Traian Băsescu nu mai are în
prezent vreo calitate oficială.
Băsescu şi Vasile Blaga, audiaţi la Înalta Curte în cazul răpirii jurnaliştilor români în Irak.
Fostul şef al statului Traian Băsescu şi copreședintele PNL
Vasile Blaga s-au prezentat joi la Înalta Curte de Casație și Justiție,
unde se judecă o cerere a Parchetului General de confirmare a
redeschiderii urmăririi penale împotriva lor în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak de acum zece ani. De dosar nu este străin
nici fostul jurnalist Petre Mihai Băcanu.
La intrarea în sediul instanței, Vasile Blaga a spus că nu are
emoții și că va da o declarație în acest caz, dacă magistraţii îi vor
cere acest lucru. Blaga a spus că nu știe ce conține plângerea depusă de
Corneliu Vadim Tudor și că a primit miercuri o citație pentru a veni în
instanță.
Pe 28 mai, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au
decis că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea
Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale
împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea
jurnaliștilor români în Irak. Judecătoria Sectorului 5 și-a declinat
competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
„Admite excepția necompetenței personale a Judecătoriei
sectorului 5 București invocată de instanță din oficiu. În baza art. 50
N. C.p.p. rap. la art. 40 și art. 48 alin. 1 lit. a C.p.p. declină
competența de soluționare a cererii de redeschidere a urmăririi penale
formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
în dosarul nr. 1543/P/2009, în favoarea Înaltei Curți de Casație și
Justiție — Secția penală. În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile
judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Definitivă”,
se arată în decizia instanței.
Corneliu Vadim Tudor a depus o
plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu
și pe ministrul de Interne de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au
însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru
eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005. În
plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente cele
scrise într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume
că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar
fi dispărut patru milioane de dolari.
Potrivit lui Nastasiu,
autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul
SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de
dolari, însă răpitorii ar fi primit doar nouă milioane. El îl acuza pe
Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre
negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.
„Știam că
banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi
l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general și director
adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberați,
asumându-și o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Știam
cu toții că președintele era implicat în fiecare detaliu. Așadar, nu
mi-am putut imagina că vreun ofițer escroc putea pierde pur și simplu
3-4 milioane de dolari pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea.
Poate că Grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura
deja de aproape două luni și implicase o muncă intensă, suplimentară, la
3-4 milioane de dolari, astfel încât i le-au rambursat Guvernului din
fondul special… sau poate că anumite persoane, care au avut acces și
au participat la acțiunea de eliberare, au scos acești bani din suma
totală de răscumpărare și i-au împărțit între ele”, scria Nastasiu în
cartea „Prădarea României”, lansată în 2009.
Implicarea lui Petre Mihai Băcanu
Poate că procurorii de la Parchetul General ar trebui să audieze
şi alte persoane implicate adânc în acest dosar. Este vorba în primul
rând de fostul şef al
secţiei Sport a cotidianului România liberă Ion Bocioacă, în prezent
pensionar şi stabilit în Spania, unde şi-a cumpărat o vilă. În 2005, Ion
Bocioacă era bun prieten cu Omar Hayssam (acum condamnat în dosarul
răpirii jurnaliştilor), care livra publicitate cotidianului amintit.
De
aceste lucruri nu era străin nici directorul de la acea vreme al
ziarului, Petre Mihai Băcanu. Acesta a stabilit împreună cu Bociooacă şi
Hayssam ca în Irak să fie trimis Ovidiu Ohanesian, pe atunci reporter
la secţia Investigaţii de la România liberă. Restul poveştii îl lăsăm în
seama procurorilor.
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
