La aproape 12 ani de la întrarea în exploatare, flotila de
fregate a României primeşte în sfârşit binemeritatele rachete.
Binemeritate pentru că cele două fregate achiziţionate de la britanici
în urmă cu 12 ani, au fost de a dreptul „chele” la capitolul armament.
După binecunoscutul scandal al şpăgii de şapte milioane euro legate
de BAE Systems, faza a doua a contractului semnat cu britanici a rămas
în aer. Strict din punct de vedere tactic, cele două fregate, ”Regele
Ferdinand” și ”Regina Maria”, au fost cumpărate fără sistemele
principale de armament în cazul acestor clase de navă, respectiv
racheta.
Potrivit prevederilor iniţiale din contractul cu
britanicii, întâi era achiziţia, după care etapa a doua de modernizare.
După scandalul şpăgii, etapa a doua a fost abandonată. Prin urmare, la
toate misiunile internaţionale fregatele s- au dus cu un tun de 76
milimetri Oto Melara şi cam atât.
Acum la orizont se întrevede
schimbarea. “Anunţul de participare pentru iniţierea programului de
modernizare a fregatelor din clasa T22R – etapa a II-a a fost publicat
astăzi, 16 martie, în sistemul electronic de achiziţii publice.
Procedura aplicată pentru atribuirea contractului este <licitaţia
restrânsă>, organizată în baza OUG nr. 114/2011 privind atribuirea
anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi
securităţii (…) fregatele ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria” vor fi
dotate cu sisteme de rachete antiaeriene, de rachete antinavă și sisteme
de tunuri şi/sau rachete pentru apărare contra rachetelor antinavă, dar
și cu senzori cu performanţe superioare (radare, electronooptici şi
sonar tractat).
Acestea vor fi integrate într-un Sistem de Conducere
a Luptei computerizat, modern, care va permite îndeplinirea întregii
game de misiuni specifice fregatelor. Modernizarea navelor se va
realiza, în mod obligatoriu, în România”, se arată în anunţul publicat
pe SEAP. Ca cerinţă minimă, firmele trebuie să demonstreze că au
executat în ultimii cinci ani livrâri de produse similare şi care
cumulat să fi avut o valoare de cel puţin 839 de milioane lei. „Prin
produse similare, autoritatea contractantă înţelege construcţia şi
instalarea, pe nave de luptă din state membre NATO, a unor sisteme de
conducere a luptei navale (Combat Management System)”, se arată în
anunţul Romtehnica publicat pe SEAP.
Statul român a cumpărat în
2003 două fregate de Tip 22 Broadsword scoase din uz de către Marina
Regală Britanică. Pentru cele două nave s-au plătit circa 116 milioane
de lire sterline. Programul prevedea în faza iniţială achiziţia şi apoi
asimilarea producţiei de subansable în fabrici româneşti, dar nimic nu
s-a întâmplat. Să vedem acum.
Flotila de fregate, resuscitată cu bani grei: rachete Sea Wolf, Harpoon şi Phalanx de un milliard de lei pentru ”Regele Ferdinand” și ”Regina Maria”
Adriean Videanu, audiat la DIICOT în dosarul gazelor ieftine pentru magnatul Ioan Niculae
Fostul primar general şi ex-ministru al Economiei Adriean
Videanu s-a prezentat joi la sediul DIICOT, el fiind chemat de procurori
în dosarul Romgaz, în care este acuzat de constituire a unui grup
infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.
Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008,
Varujan Vosganian și, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010,
Adriean Videanu, în calitate de miniștri, au aprobat, semnat și susținut
în Guvern șase ordine, respectiv trei memorandumuri, în scopul
sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracțional constituit
de către Ioan Niculae și au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate națională
de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând
discounturi comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către
această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum și gaze
naturale exclusiv din producția internă, cu nerespectarea dispozițiilor
legale și în condițiile în care Interagro înregistra debite istorice la
plata gazelor consumate.
DIICOT mai susține că demersurile
miniștrilor Varujan Vosganian și Adriean Videanu s-au realizat în
condițiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând
aproximativ 70% din bugetul anual al societății naționale, fiind grav
afectate principalele activități ale Romgaz, aceasta fiind transformată
practic într-un furnizor al unui „client privat privilegiat” și fiind
pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor
naturale.
Procurorii mai arată că prin activitatea miniștrilor
Vosganian și Videanu, respectiv prin vânzarea preferențială către
Interagro a unor cantități masive de gaze naturale, această societate a
fost plasată într-o veritabilă poziție de monopol pe piața gazelor
naturale. În urma unei expertize, s-a stabilit că prejudiciul în această
cauză se ridică la 62 milioane de euro.
Şerban Nicolae, evacuat dintr-un apartament al RA-APPS şi bun de plată pentru 25.000 de euro
Judecătorii de la Tribunalul București au decis definitiv ca
senatorul PSD Șerban Nicolae să fie evacuat dintr-un apartament ce
aparține RA-APPS, situat într-un imobil de pe strada Mihai Eminescu din
Capitală.
Totodată, magistraţii au decis ca Șerban Nicolae să plătească
RA-APPS suma de 25.380 de euro, în echivalent în lei la data plății,
reprezentând contravaloarea folosinței fără titlu a imobilului pentru
perioada mai 2008 – noiembrie 2008, precum și suma de 522 de lei,
reprezentând dobânda legală aferentă primei sume.
Tribunalul a
respins apelul declarat de Șerban Nicolae și a menținut decizia de
evacuare dată în septembrie 2011 de Judecătoria Sectorului 2. Tribunalul
București a redus însă pretențiile RA-APPS în legătură cu banii care
trebuie plătiți de Șerban Nicolae, de la 111.949 euro, cât stabilise
Judecătoria Sectorului 2, la 25.380 euro. Șerban Nicolae a primit în
chirie un apartament de 150 mp de la RA-APPS, după ce a fost consilier
de stat al fostului președinte Ion Iliescu (2001-2004) și ministru
pentru Relația cu Parlamentul (iunie-decembrie 2004).
În 2011,
RA-APPS susținea că Șerban Nicolae avea o restanță la plata chiriei de
111.949 euro, pentru ca în anul 2013, Guvernul Ponta să dea publicității
o listă a chiriașilor de la RA-APPS care înregistrau restanțe și în
care senatorul PSD figura cu o datorie de 460.020 lei. Pe această ultimă
listă, Șerban Nicolae ocupa un apartament de 154 mp (trei camere plus o
cameră de serviciu), pentru care plătea o chirie de 600 de euro pe
lună.
Răzvan Murgeanu, fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, a fost arestat preventiv
Fostul consilier prezidenţial Răzvan Murgeanu a ajuns marţi la sediul DNA pentru a fi audiat în calitate de suspect într-un dosar nou de corupţie.
UPDATE Răzvan Murgeanu a fost arestat preventiv
Tribunalul București a admis miercuri seara cererea DNA de
arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului consilier de stat
Răzvan Murgeanu, acuzat de trafic de influență, dare de mită și
instigare la infracțiunea de spălare a banilor. În același dosar, a
primit mandat de arestare preventivă și Gabriela Gângoe – Simion,
practician în insolvență. Decizia nu este definitivă, însă este
executorie, astfel încât cei doi au fost duși în arestul Poliției
Capitalei.
UPDATE Răzvan Murgeanu a fost reţinut
Răzvan Murgeanu a fost reținut marți noaptea de procurorii Direcției
Naționale Anticorupție. El a fost scos din sediul DNA și dus în arestul
Poliției Capitalei. Răzvan Murgeanu a stat în sediul DNA peste 10 ore.
Potrivit
unor surse judiciare citate de Mediafax, Răzvan Măgureanu a ajuns marţi
la DNA pentru a fi audiat în calitate de suspect într-un nou dosar de
corupţie.
Răzvan Murgeanu a fost consilier de stat în cadrul
Administraţiei prezidenţiale în mandatul lui Traian Băsescu din iunie
2013 până în luna octombrie a anului 2014. Anterior funcţiei deţinute la
Cotroceni, Murgeanu a fost viceprimar al Capitalei, iar în perioada
2009-2013 secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, condus de Elena Udrea până în 2012.
Fosta noră a lui Virgil Măgureanu i-a turnat la DNA pe Mugur Isărescu, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman şi Elan Schwartzenberg
Fostă noră a lui Virgil Măgureanu, Alina Măgureanu, face denunțuri peste denunţuri la DNA. Ea susține că are informații despre infracțiuni de corupție comise de Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Crin Antonescu, Mugur Isărescu şi Elan Schwartzenberg.
Alina Măgureanu s-a prezentat din nou luni dimineață la DNA, unde a
formulat patru denunțuri referitoare la fapte despre care are cunoștință
din perioadă în care era soția fiului lui Virgil Măgureanu, primul șef
al SRI.
„Am participat și am fost martor ocular la niște evenimente,
fapte, care am eu suspiciunea că ar constitui fapte de corupție. Mă
simt obligată să fac acest lucru, în primul rând față de oamenii din
această țară. Mai departe laș la latitudinea procurorilor să decidă. Eu
am mare încredere într-o schimbare”, a declarat Alina Măgureanu la
ieșirea de la DNA.
Ea a mers la DNA însoțită de un avocat, care a
explicat că denunțul împotrivă lui Crin Antonescu vizează mai multe
fapte de corupție și asimilate corupției, comise atât de el, cât și de
soția să, europarlamentarul Adina Vălean. „Fals în declaratile de avere,
uz de fals, declarații false în înscrisuri private, trafic de
influență, inclusiv el, cât și Adina (Vălean – n.red.). Traficul de
influență s-a făcut atât la Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1 la
acea vreme, cât și la Sorin Oprescu, primarul municipiului București.
Avem și probe: acte, înscrisuri, documente și martori”, a explicat
avocatul Alinei Măgureanu.
DNA cere reaudierea în instanţă a lui Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu
Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de
la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal
Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu
Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat
ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri
a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui
Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe
interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen
al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să
decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a
fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi
reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un
denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La
întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai
recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce
aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie
condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce
înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe
ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind
audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George
a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și
15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București —
Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat
declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin
propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe
care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv,
aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în
judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni
care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna
bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București.
DNA cere reaudierea în instanţă a patronului clubului Steaua, Gigi Becali, în dosarul lui Puiu Popoviciu
Direcția Națională Anticorupție le-a cerut luni judecătorilor de
la Curtea de Apel București reaudierea patronului clubului de fotbal
Steaua Bucureşti, Gigi Becali, în dosarul omului de afaceri Puiu
Popoviciu.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință a solicitat
ca Becali să fie audiat din nou în acest dosar, după ce omul de afaceri
a fost pus deja sub acuzare pentru mărturie mincinoasă.
Avocatul lui
Puiu Popoviciu a cerut anularea mai multor probe, bazate pe
interceptări ambientale și telefonice realizate de SRI. Următorul termen
al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să
decidă dacă îl mai audiază pe Gigi Becali.
Pe 15 februarie, Becali a
fost chemat la Curtea de Apel București, la cererea DNA, pentru a fi
reaudiat în calitate de martor, el fiind cel care a făcut în 2006 un
denunț pe baza căruia procurorii au început ancheta în acest caz. La
întrebările puse de procurorul de ședință, Gigi Becali nu a mai
recunoscut ce a scris în acel denunț, susținând că nu își mai aduce
aminte și nu dorește ca Puiu Popoviciu și ceilalți inculpați să fie
condamnați din cauza lui, pentru că el a fost în închisoare și „știe ce
înseamnă suferința”.
Ulterior, procurorii l-au pus sub acuzare pe
ecali pentru mărturie mincinoasă, favorizarea făptuitorului, el fiind
audiat în acest sens la DNA pe 11 martie. „Omul de afaceri Becali George
a fost audiat în calitate de martor, în zilele de 27 octombrie 2014 și
15 februarie 2016, în dosarul 9.577/2/2012 al Curții de Apel București —
Secția I Penală. În aceste împrejurări, Becali George a prezentat
declarații care contravin probelor administrate în cauză, contravin
propriilor declarații date în cursul urmăririi penale și aspectelor pe
care acesta le cunoștea”, precizează DNA.
În dosarul penal respectiv,
aflat în prezent în stadiu de judecare la CAB, au fost trimiși în
judecată, în decembrie 2012, 11 inculpați cercetați pentru infracțiuni
care vizează faptul că ar fi creat un prejudiciu important în dauna
bugetului de stat și în dauna Universității de Științe Agronomice și
Medicină Veterinară București.
Ori la bal, ori la spital: noul prefect de Constanţa Adrian Nicolaescu face piruete de 350 milioane de euro
Noul prefect al judeţului Constanţa Adrian Nicolaescu a
anunţat miercuri, după şedinţa Colegiului Prefectural, că va depune
toate eforturile pentru ca judeţul să aibă un spital regional. “Există
fonduri pentru construirea unor spitale regionale. Am fost mâhnit când
am aflat că la Constanţa documentaţia nu este finalizată. Este de
datoria mea să impulsionez ca toată documentaţia să fie gata cât mai
repede pentru a o trimite Ministerului Sănătăţii”, spune el, noul
reprezentant al Guvernului în teritoriu.
Adrian Nicolaescu şi- a început bine mandatul. A anunţat că va aduce
la Constanţa 350 milioane de euro, sumă ce reprezintă costurile de
construcţie a obiectivului, potrivit ultimei evaluări făcute în urmă cu
mai mulţi ani pe acest proiect. Să vedem însă şi cum va face acest
lucru, dat fiind faptul că programul de construcţie a spitalului
regional datează din 2006, dar nimeni nu a reuşit să treacă cu el de
faza de vorbe.
Terenul pentru spital, poligon de airsoft
Directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică
Constanţa, Cristina Schipor, a explicat că noul spital regional ar urma
să fie construit în zona Viile Noi, în spatele serelor, pe terenul unei
foste unităţi militare de transport.
Este fix locaţia aleasă în urmă
cu zece ani, atunci când a fost mediatizat pentru prima dată proiectul.
Oficilul DSP a explicat că unitatea ar urma să aibă 770 paturi, dar nu
cunoaşte valoarea finanţării pentru construcţie. De unitatea
spitalicească urmează să beneficieze şapte judeţe şi va fi dotată cu
heliport.
În prezent, în halele fostei unităţi militare se
organizează meciuri airsoft. Despuiate de tot ce era de metal, clădirile
dărăpănate sunt mediul ideal pentru reproducerea unor decoruri din
teatrele de operaţiuni militare, unde războiul a distrus aproape totul.
În cazul nostru, distrugerea au făcut- o “magneţii”.
Nicolăescu versus Nicolaescu: primul vinde gogoşi, al doilea promite
Primul plan de construcţie al spitalului regional a fost pus pe
hârtie în primul mandat al ministrului Sanatăţii Eugen Nicolăescu. Costa
350 de milioane de euro iar Ministerul Apărării Naţionale a donat
fericit şi imediat 10 hectare de teren în zona Viile Noi, la marginea
oraşului, către Ministerul Sănătăţii.
Pământul a fost întabulat, iar
ministerul a alocat bani şi pentru paza lui. Reprezentanţii
Ministerului Sănătăţii au anunţat atunci că vor aloca 116 milioane de
euro pentru construirea clădirii şi achiziţionarea de echipamente.
Mai
departe nu s- a mai întâmplat nimic. Acum este greu de crezut, dar
menţionez – nu imposibil, ca un astfel de obiectiv medical să fie
ridicat de la zero, în condiţiile în care sistemul sanitar e şvaiţer. Şi
mai e ceva: nu ştiu cum noi, românii întotdeauna reuşim să facem
lucrurile invers logicii şi lumii occidentale- vrem să facem spitale la
marginea oraşului, pe câmp, dar în schimb ridicăm hipermarket-uri în
buricul oraşului. Să fiţi sănătoşi!
Intentia noului prefect Adrian
Nicolaescu pentru a relua demersurile privind construirea Spitalului
Regional este mai mult decat laudabila, iar un astfel de spital este
absolut necesar, din păcate pentru prefect şi constănţeni acest proiect
nu poate fi realizat. În România se vor construi doar trei spitale
regionale, în acest sens Uniunea Europeana având deja pregătite
fondurile.
Investiţia se ridică la aproximativ 50.000.000 de
euro/spital. Lucrările vor începe în cursul acestui an, iar conform
declaraţiilor premierului Dacian Cioloş, orasele care vor găzdui spitale
regionale sunt Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi.
Gigi Becali acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul lui Puiu Popoviciu
Omul de afaceri George Becali a fost chemat miercuri la DNA.
După ce a vorbit cu anchetatorii, finanţatorul clubului Steaua a
declarat că i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile de mărturie mincinoasă
şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile pe care le-a
dat acesta în dosarul lui Gabriel Puiu Popoviciu.
Mai exact, Gigi Becali este acuzat de mărturie mincinoasă şi
favorizarea făptuitorului, după declaraţiile date în dosarul în care
este judecat omul de afaceri Gabriel Popoviciu pentru complicitate la
abuz în serviciu contra şi dare de mită în legătură cu retrocedarea unui
teren din zona Băneasa.
Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o
George Becali în faţa judecătorilor la data de 15 februarie 2016, fiind
relatate informaţii diferite de cele din mărturia pe care a depus-o
iniţial în dosar. Becali ştia încă dinante de discuţia cu procurorii
despre ce este vorba. „Sunt chemat în legătură cu dosarul Puiu
Popoviciu. Mărturie mincinoasă nu are cum să fie. Orice aş spune eu,
infracţiunea de abuz în serviciu e pe acte. Orice aş declara, nu are
relevanţă pentru că nu am să ştiu eu ce ştiu procurorii. Nu mi-am
schimbat nicio declaraţie. Tot adevărul este în acte”, a declarat el la
intrarea în sediul DNA.
Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite
Cu 20 de kilograme mai slab, patronul firmei de salubritate Romprest, omul de afaceri Florian Walter, a fost adus sămbătă seara la București, din Emiratele Arabe Unite, sub escorta Poliției Române.
”La această oră, W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul Poliției România
Patronul Romprest fusese dat în urmărire internațională, la 22 mai 2015, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui, fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile de Tribunalul Prahova. La data de 2 iunie 2015, Florian Walter a fost localizat în Emiratele Arabe Unite, în urma colaborării dintre autoritățile române și cele străine, desfășurate prin Interpol.
”Documentele oficiale de extrădare au fost trimise, prin intermediul Ministerului Justiției, autorităților judiciare din Emiratele Arabe Unite, care au acordat extrădarea”, precizează sursa citată. Dosarul omului de afaceri Florian Walter, care a fost disjuns de DIICOT Ploiești din dosarul Romprest, a fost preluat de DNA, structura centrală, și conexat la o altă cauză instrumentată de procurorii de aici.
Potrivit acestora, Florian Walter va fi prezentat, duminică, Tribunalului Prahova, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele său în mai 2015. Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.
Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.
Magistrații Curții de Apel Brașov au respins sâmbătă propunerea
de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării
preventive, cerută joi de procurorii DNA pentru Remus Truică. În schimb,
judecătorii au admis propunerea de prelungire a arestului la domiciliu
cu încă 30 de zile pentru cei trei inculpați, Remus Truică, „prințul”
Paul Lambrino și avocatul Robert Roșu, cercetați în dosarul Ferma
Băneasa.
„Mai stăm încă 30 de zile acasă. Aș fi vrut să fiu liber”, a
declarat, la ieșirea din sediul Curții de Apel, Remus Truică. La rândul
său, avocatul „prințului” Paul Lambrino a declarat că acesta a făcut
contestație la măsura preventivă de prelungire cu încă 30 de zile a
arestului la domiciliu. „Prințul Paul a făcut contestație. Urmează să
vedem ce va spune Curtea Supremă de Justiție”, a spus avocatul.
Remus
Truică, Prințul Paul și avocatul Robert Roșu au fost audiați vineri,
timp de trei ore, la Curtea de Apel Brașov, toți aflându-se din luna
decembrie în arest la domiciliu. Procurorii DNA au înaintat joi Curții
de Apel Brașov referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului
la domiciliu cu arestarea preventivă în cazul lui Remus Truică, cercetat
în dosarele privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de
hectare de pădure din Snagov și a Fermei Băneasa.
Remus Truică a fost
cercetat inițial cu privire la retrocedarea Fermei Băneasa, pentru
săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional
organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz
în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit
cu consecințe deosebit de grave și dare de mită.
„În referatul de
propunere a înlocuirii măsurii procurorilor s-a reținut faptul că, de la
momentul la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestului la
domiciliu, respectiv data de 2 februarie 2016, au fost administrate o
serie de probe care au condus organul de urmărire penală la constatarea
existenței și a altor infracțiuni față de cele sus menționate, care au
fost reținute în sarcina inculpatului”, se precizează în comunicatul
DNA.
Procurorii au dispus pe 2 februarie, pe baza noilor probe,
punerea în mișcare a acțiunii penale față de Truică și pentru săvârșirea
infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare a banilor, comise în legătură cu retrocedarea nelegală a
suprafeței de pădure din Snagov.
Procurorii Serviciului Teritorial
Brașov al DNA au dispus extinderea anchetei în dosarul privind
retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea
nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în
localitatea Snagov, fiind plasați sub control judiciar Nicolae Jecu,
fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al
comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii
penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu
dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu
consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de
„prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul
a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave.
Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa
Procurorii DNA Brașov au dispus joi să extindă ancheta în
dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de
retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure,
situată în localitatea Snagov. Pe cale de consecinţă, au fost plasați
sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și
Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de
Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave
și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru
complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, Nicolae Jecu și
Apostol Mușat sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
În dosar, procurorii l-au reținut pe Theodor Chiriac, la data faptelor
director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția de
șef al Direcției menționate, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a
obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de
grave, în formă continuată, și participație improprie la spălare a
banilor. El va fi prezentat joi la Curtea de Apel Brașov, cu propunere
de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, s-a dispus
luarea măsurii controlului judiciar față de Niculae Dima, la data
faptelor secretar al localității Snagov și membru în Comisia locală de
fond funciar, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru
altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Procurorul-șef
al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că prejudiciul în dosarul
retrocedării pădurii Fundul Sacului de la Snagov se ridică la
aproximativ nouă milioane de euro. „În cursul zilei de astăzi (joi –
n.red.) continuă audierile, au fost audiate mai multe persoane care au
participat la presupusa faptă penală, s-au luat și măsuri preventive în
cursul zilei ieri. Prejudiciul estimat este undeva la nouă milioane de
euro, este vorba despre o suprafață de teren de peste 40 de hectare,
situată în comuna Snagov”, a spus Kovesi, după bilanțul DIICOT.
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
