Ori la bal, ori la spital: noul prefect de Constanţa Adrian Nicolaescu face piruete de 350 milioane de euro

Autor

-

10 martie 2016

Noul prefect al judeţului Constanţa Adrian Nicolaescu a anunţat miercuri, după şedinţa Colegiului Prefectural, că va depune toate eforturile pentru ca judeţul să aibă un spital regional. “Există fonduri pentru construirea unor spitale regionale. Am fost mâhnit când am aflat că la Constanţa documentaţia nu este finalizată. Este de datoria mea să impulsionez ca toată documentaţia să fie gata cât mai repede pentru a o trimite Ministerului Sănătăţii”, spune el, noul reprezentant al Guvernului în teritoriu.
Adrian Nicolaescu şi- a început bine mandatul. A anunţat că va aduce la Constanţa 350 milioane de euro, sumă ce reprezintă costurile de construcţie a obiectivului, potrivit ultimei evaluări făcute în urmă cu mai mulţi ani pe acest proiect. Să vedem însă şi cum va face acest lucru, dat fiind faptul că programul de construcţie a spitalului regional datează din 2006, dar nimeni nu a reuşit să treacă cu el de faza de vorbe.

Terenul pentru spital, poligon de airsoft

Directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Constanţa, Cristina Schipor, a explicat că noul spital regional ar urma să fie construit în zona Viile Noi, în spatele serelor, pe terenul unei foste unităţi militare de transport.
Este fix locaţia aleasă în urmă cu zece ani, atunci când a fost mediatizat pentru prima dată proiectul. Oficilul DSP a explicat că unitatea ar urma să aibă 770 paturi, dar nu cunoaşte valoarea finanţării pentru construcţie. De unitatea spitalicească urmează să beneficieze şapte judeţe şi va fi dotată cu heliport.
În prezent, în halele fostei unităţi militare se organizează meciuri airsoft. Despuiate de tot ce era de metal, clădirile dărăpănate sunt mediul ideal pentru reproducerea unor decoruri din teatrele de operaţiuni militare, unde războiul a distrus aproape totul. În cazul nostru, distrugerea au făcut- o “magneţii”.

Nicolăescu versus Nicolaescu: primul vinde gogoşi, al doilea promite

Primul plan de construcţie al spitalului regional a fost pus pe hârtie în primul mandat al ministrului Sanatăţii Eugen Nicolăescu. Costa 350 de milioane de euro iar Ministerul Apărării Naţionale a donat fericit şi imediat 10 hectare de teren în zona Viile Noi, la marginea oraşului, către Ministerul Sănătăţii.
Pământul a fost întabulat, iar ministerul a alocat bani şi pentru paza lui. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat atunci că vor aloca 116 milioane de euro pentru construirea clădirii şi achiziţionarea de echipamente.
Mai departe nu s- a mai întâmplat nimic. Acum este greu de crezut, dar menţionez – nu imposibil, ca un astfel de obiectiv medical să fie ridicat de la zero, în condiţiile în care sistemul sanitar e şvaiţer. Şi mai e ceva: nu ştiu cum noi, românii întotdeauna reuşim să facem lucrurile invers logicii şi lumii occidentale- vrem să facem spitale la marginea oraşului, pe câmp, dar în schimb ridicăm hipermarket-uri în buricul oraşului. Să fiţi sănătoşi!
Intentia noului prefect Adrian Nicolaescu pentru a relua demersurile privind construirea Spitalului Regional este mai mult decat laudabila, iar un astfel de spital este absolut necesar, din păcate pentru prefect şi constănţeni acest proiect nu poate fi realizat. În România se vor construi doar trei spitale regionale, în acest sens Uniunea Europeana având deja pregătite fondurile.
Investiţia se ridică la aproximativ 50.000.000 de euro/spital. Lucrările vor începe în cursul acestui an, iar conform declaraţiilor premierului Dacian Cioloş, orasele care vor găzdui spitale regionale sunt Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi.

Gigi Becali acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul lui Puiu Popoviciu

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 martie 2016

Omul de afaceri George Becali a fost chemat miercuri la DNA. După ce a vorbit cu anchetatorii, finanţatorul clubului Steaua a declarat că i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile pe care le-a dat acesta în dosarul lui Gabriel Puiu Popoviciu.
Mai exact, Gigi Becali este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, după declaraţiile date în dosarul în care este judecat omul de afaceri Gabriel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra şi dare de mită în legătură cu retrocedarea unui teren din zona Băneasa.
Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o George Becali în faţa judecătorilor la data de 15 februarie 2016, fiind relatate informaţii diferite de cele din mărturia pe care a depus-o iniţial în dosar. Becali ştia încă dinante de discuţia cu procurorii despre ce este vorba. „Sunt chemat în legătură cu dosarul Puiu Popoviciu. Mărturie mincinoasă nu are cum să fie. Orice aş spune eu, infracţiunea de abuz în serviciu e pe acte. Orice aş declara, nu are relevanţă pentru că nu am să ştiu eu ce ştiu procurorii. Nu mi-am schimbat nicio declaraţie. Tot adevărul este în acte”, a declarat el la intrarea în sediul DNA.

Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite

Autor

Adrian Bărbulescu

-

6 martie 2016

Cu 20 de kilograme mai slab, patronul firmei de salubritate Romprest, omul de afaceri Florian Walter, a fost adus sămbătă seara la București, din Emiratele Arabe Unite, sub escorta Poliției Române.
”La această oră, W. Florian se afla în custodia Poliției Române. Acesta a fost depistat în Emiratele Arabe Unite, iar în această seara a fost adus în România. La data de 5 martie a.c., o escortă formată din polițiști ai Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române au adus în țară un bărbat, urmărit la nivel internațional”, se arată într-un comunicat postat sâmbătă pe site-ul Poliției România
Patronul Romprest fusese dat în urmărire internațională, la 22 mai 2015, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, împotriva lui, fiind emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile de Tribunalul Prahova. La data de 2 iunie 2015, Florian Walter a fost localizat în Emiratele Arabe Unite, în urma colaborării dintre autoritățile române și cele străine, desfășurate prin Interpol.
”Documentele oficiale de extrădare au fost trimise, prin intermediul Ministerului Justiției, autorităților judiciare din Emiratele Arabe Unite, care au acordat extrădarea”, precizează sursa citată. Dosarul omului de afaceri Florian Walter, care a fost disjuns de DIICOT Ploiești din dosarul Romprest, a fost preluat de DNA, structura centrală, și conexat la o altă cauză instrumentată de procurorii de aici.
Potrivit acestora, Florian Walter va fi prezentat, duminică, Tribunalului Prahova, pentru confirmarea mandatului de arestare emis pe numele său în mai 2015. Procurorii DIICOT Ploiești au efectuat, la începutul lunii mai 2015, zeci de percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, liderul rețelei fiind omul de afaceri Florian Walter.

Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.

Autor

Dănilă Chirovici

-

5 martie 2016

Magistrații Curții de Apel Brașov au respins sâmbătă propunerea de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, cerută joi de procurorii DNA pentru Remus Truică. În schimb, judecătorii au admis propunerea de prelungire a arestului la domiciliu cu încă 30 de zile pentru cei trei inculpați, Remus Truică, „prințul” Paul Lambrino și avocatul Robert Roșu, cercetați în dosarul Ferma Băneasa.
„Mai stăm încă 30 de zile acasă. Aș fi vrut să fiu liber”, a declarat, la ieșirea din sediul Curții de Apel, Remus Truică. La rândul său, avocatul „prințului” Paul Lambrino a declarat că acesta a făcut contestație la măsura preventivă de prelungire cu încă 30 de zile a arestului la domiciliu. „Prințul Paul a făcut contestație. Urmează să vedem ce va spune Curtea Supremă de Justiție”, a spus avocatul.
Remus Truică, Prințul Paul și avocatul Robert Roșu au fost audiați vineri, timp de trei ore, la Curtea de Apel Brașov, toți aflându-se din luna decembrie în arest la domiciliu. Procurorii DNA au înaintat joi Curții de Apel Brașov referatul cu propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă în cazul lui Remus Truică, cercetat în dosarele privind retrocedarea nelegală unei suprafețe de 47 de hectare de pădure din Snagov și a Fermei Băneasa.
Remus Truică a fost cercetat inițial cu privire la retrocedarea Fermei Băneasa, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și dare de mită.
„În referatul de propunere a înlocuirii măsurii procurorilor s-a reținut faptul că, de la momentul la care s-a dispus ultima prelungire a măsurii arestului la domiciliu, respectiv data de 2 februarie 2016, au fost administrate o serie de probe care au condus organul de urmărire penală la constatarea existenței și a altor infracțiuni față de cele sus menționate, care au fost reținute în sarcina inculpatului”, se precizează în comunicatul DNA.
Procurorii au dispus pe 2 februarie, pe baza noilor probe, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Truică și pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare a banilor, comise în legătură cu retrocedarea nelegală a suprafeței de pădure din Snagov.
Procurorii Serviciului Teritorial Brașov al DNA au dispus extinderea anchetei în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în localitatea Snagov, fiind plasați sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.

Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa

Autor

Dănilă Chirovici

-

3 martie 2016

Procurorii DNA Brașov au dispus joi să extindă ancheta în dosarul privind retrocedarea Fermei Băneasa și față de fapte legate de retrocedarea nelegală a unei suprafețe de 47 de hectare de pădure, situată în localitatea Snagov. Pe cale de consecinţă, au fost plasați sub control judiciar Nicolae Jecu, fost prefect al județului Ilfov, și Apostol Mușat, fost primar al comunei Snagov.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Remus Truică pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, precum și față de „prințul” Paul pentru complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, Nicolae Jecu și Apostol Mușat sunt acuzați de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave. În dosar, procurorii l-au reținut pe Theodor Chiriac, la data faptelor director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția de șef al Direcției menționate, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, și participație improprie la spălare a banilor. El va fi prezentat joi la Curtea de Apel Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
De asemenea, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de Niculae Dima, la data faptelor secretar al localității Snagov și membru în Comisia locală de fond funciar, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave.
Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că prejudiciul în dosarul retrocedării pădurii Fundul Sacului de la Snagov se ridică la aproximativ nouă milioane de euro. „În cursul zilei de astăzi (joi – n.red.) continuă audierile, au fost audiate mai multe persoane care au participat la presupusa faptă penală, s-au luat și măsuri preventive în cursul zilei ieri. Prejudiciul estimat este undeva la nouă milioane de euro, este vorba despre o suprafață de teren de peste 40 de hectare, situată în comuna Snagov”, a spus Kovesi, după bilanțul DIICOT.

Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări

Autor

Dănilă Chirovici

-

2 martie 2016

Nu mai puţin de treisprezece percheziții au avut loc miercuri la Sibiu și București, la sediile SC Carpatica SA, într-un dosar în care se cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, instigare la fals informatic și abuz în serviciu.

UPDATE Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT

Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea a fost reţinut de procurorii DIICOT, fiind acuzat că, împreună cu directorii firmei sale, a falsificat documente, pentru a ascunde problemele financiare ale companiei. Astfel, ar fi produs statului un prejudiciu de 70 milioane de lei. În total, şapte persoane au fost reținute în dosarul Carpatica. În afară de Ilie Carabulea, este vorba de Oprea Carabulea, Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Coşa, Georgeta Crideanu, Gheorghe Nasaru și Ana Pop (pentru aceasta din urmă se va cere mandat de arestare în lipsă).

Potrivit anchetatorilor, la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, Oprea Carabulea (împuternicitul lui Ilie Carabulea), Daniel Micu, Georgeta Crideanu, Ana Popa și Angela Toncescu au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asigurări și evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România.
„Astfel, la sfârșitul anului 2014, s-a efectuat inventarierea anuală a elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și a tranzacțiilor privind activitatea de asigurare, constatându-se un deficit de rezervă de daună de 106.643.850,85 lei și provizioane ce trebuiau constituite de 12.155.256 lei. Deficitul de rezervă a fost comunicat conducerii societății, însă, la solicitarea unor administratori, s-a decis reluarea procesului de inventariere. Din cauza faptului că înregistrarea rezultatului inventarierii efectuate conducea la majorarea necesarului de capital pe care acționarul trebuie să-l aducă pentru ca societatea să atingă valorile prevăzute de lege, numitul Carabulea Oprea, împreună cu ceilalți membri ai grupului, ce dețineau funcții în Consiliul de Administrație al societății Carpatica Asigurări, au tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”, au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acestora, inculpații au efectuat demersuri de natură să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) față de societatea de asigurări deținută și controlată indirect de Ilie Carabulea, astfel încât să nu reiasă deficiențe grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună. Totodată, la nivelul Departamentului IT, prin intermediul directorului Ana Popa, au fost efectuate demersuri pentru a denatura situația financiară a societății prin modificarea sumelor ce reprezentau rezerva de daună, mai arată sursele citate.
Astfel, au fost introduse date nereale sau operate modificări în programul „Iris”, cum ar fi nepreluarea de plăți, operarea cu date viitoare, nediminuarea rezervei cu plata efectuată, neînchiderea dosarelor de daună cu plata finalizată, scopul acestor alterări de date informatice fiind cel de a influența indicatorii financiari ai companiei, astfel încât societatea Carpatica Asigurări să atingă valorile indicatorilor financiari prevăzute de lege pentru a putea funcționa pe piața asigurărilor.

Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica

Autor

Adrian Bărbulescu

-

1 martie 2016

Codruţ Şereş, „aghiotantul” lui Dan Voiculescu, zis şi Felix Motanul, îşi prelungeşte şederea la puşcărie, alături de şeful său. Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat luni definitiv pe fostul ministru al Economiei la patru ani de închisoare cu executare în Dosarul Hidroelectrica.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins apelul declarat de Codruț Șereș și a menținut sentința dată de instanța de fond în martie 2014.
Fostul ministru se află deja în spatele gratiilor, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la patru ani și opt luni de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. Tot în acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnați la câte şapte ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) și George Asan (director Direcția furnizare). Aceștia primiseră la instanța de fond câte cinci ani închisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecători.
Alte condamnări: Nicolae Opriș (fost șef serviciu Hidroelectrica) – cinci ani cu executare; Victoria Geormăneanu (director economic) – patru ani de închisoare cu executare; Georgeta Iosif (director economic) – patru ani de închisoare cu executare. Și în cazul acestora instanța a majorat pedepsele. Opriș primise la fond patru ani, iar Geormăneanu și Iosif aveau închisoare cu suspendare.
Pe latură civilă, judecătorii au dispus ca Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormaneanu și Georgeta Iosif să plătească în solidar 129.722.289 lei despăgubiri civile către statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și ANAF, precum și 339.916.431 lei către Ministerul Energiei. Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț Șeres trebuie să achite suma de 25.000 de lei.
Codruț Șereș și membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011. Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.
Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național – ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.
În sarcina acestora se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru Dunăre și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.
Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.
Se mai reține în cauză că, în perioada 2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari, pe care au revândut-o către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

Autor

Dănilă Chirovici

-

26 februarie 2016

Directorul companiei Alstom Power România SRL, Georgios Syrakas, (la data faptelor) și un avocat din Baroul Dâmbovița, Aurel Octavian Rogozea, au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al PCA Ploiești postat vineri pe site-ul Ministerului Public, Rogozea a fost deferit justiției sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală și spălare a banilor, în timp ce Georgios Syrakas este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în cursul anului 2008, în contabilitatea SC Alstom Power România SRL, al cărei administrator era Georgios Syrakas, s-au înscris operațiuni comerciale fictive privitoare la derularea unui contract de prestări servicii care a fost încheiat cu SC Ister International Company, al cărei administrator era avocatul Aurel Octavian Rogozea. Procurorii spun că, în acest fel, SC Alstom Power România SRL s-a sustras de la plata către bugetul statului a impozitului pe profit în sumă de 104.566 lei și TVA în sumă 124.172 lei, iar cealaltă firmă s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 24.237 lei.
„Ulterior, prin simularea unor tranzacții reale, aceștia au efectuat operațiuni care nu aveau nicio legătură cu fapte reale, în scopul retragerii de valori financiare de la SC Alstom Power România SRL, săvârșind astfel infracțiunea de spălare a banilor, prejudiciul reținut în sarcina SC Alstom Power România SRL fiind de 777.711,78 lei, iar cel reținut în sarcina SC Ister International Company fiind de 127.242 lei”, se arată în comunicat.
Dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Ploiești.

Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.

Autor

Dănilă Chirovici

-

26 februarie 2016

Magistrații Curții de Apel Brașov l-au condamnat vineri la șase ani de închisoare cu executare pe fostul deputat de Galați Mihail Boldea. Sentința poate fi contestată în termen de 10 zile de la primirea acesteia, a precizat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Brașov, judecătorul Răzvan Dicu.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul deputat Mihail Boldea pentru mai multe fapte de corupție, printre care și șantaj și spălare de bani.
În același dosar a fost trimis în judecată și Costache Roșca, fost Roșca Caloenescu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Valentina Cojocaru și Matei Oprea, administratori la SC Fitoplant 2007 SRL București, Mircea Marosy, administrator la SC Delconi SRL și SC Derek 1 SRL Galați, Ionel Mihăilă, persoană fizică autorizată la Cabinetul individual de contabilitate ”Mihăilă Ionel” Galați.
DNA susține că, în perioada mai 2000 – mai 2007, Matei Oprea, de profesie pilot de aeronave, și Valentina Cojocaru, în calitate de asociați și administratori ai SC Fitoplant și ulterior ai SC Fitocom Serv, s-au asociat în scopul săvârșirii de infracțiuni, având ca rezultat obținerea în mod fraudulos a suprafeței de 39,61 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, jud. Galați, aparținând SC Aviația Utilitară Tuzla SA, în vederea valorificării acestui teren.
Aceștia au fost sprijiniți în demersurile lor de Mihail Boldea, Mircea Marosy și Costache Roșca, acesta din urmă înlesnindu-le dobândirea și valorificarea prin dezmembrare a terenului. Prejudiciul stabilit în acest caz este de peste 21 milioane de euro. Ziarul de Investigaţii a dezvăluit, în cadrul mai multor anchete jurnalistice, ilegalităţile comise de fostul deputat de Galaţi.

Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt

Autor

Adrian Bărbulescu

-

25 februarie 2016

Anul trecut au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013, a anunţat joi procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, la bilanţul DNA.
„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA”, a spus Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.
Potrivit acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”. Șefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul precedent.
Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată. „Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a arătat ea.
Laura Codruţa Kovesi a subliniat că este important ca soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a statului de drept. „Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis Kovesi.

Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

24 februarie 2016

Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul Grupului Feroviar Român, a fost condamnat definitiv marți de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul privind trucarea unei licitații publice organizate de Complexul Energetic Oltenia. În același dosar, avocatul Doru Boștină a fost condamnat la un de închisoare cu suspendare.
Decizia a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului, care au admis apelurile declarate de Gruia Stoica și Doru Boștină împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești din martie 2015 în sensul scăderii pedepselor de la patru ani cu executare la doi ani și șase luni cu suspendare în cazul lui Stoica și de la trei ani cu executare la un an cu suspendare pentru Boștină. Al treilea judecător a opinat că ar trebui menținută pedeapsa de patru ani cu executare pentru Stoica și doar modificată sentinţa pentru Boștină.
Instanța a mai dispus ca cei doi să respecte mai multe obligații: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Ilfov (Gruia Stoica) și la Serviciul de Probațiune București (Doru Boștină), la datele fixate de acestea; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea lor; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește cinci zile; să comunice schimbarea locului de muncă, precum și informațiile și documentele de natură a permite controlul mijloacelor lor de existență.
Pe parcursul termenelor de supraveghere, ei vor presta muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadele de 60 de zile — Doru Boștină și de 90 de zile — Gruia Stoica. Patronul GFR va presta munca în folosul comunității la Direcția de Asistență Educațională sau la Societatea Medicală ”Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, ambele situate în orașul Voluntari, județul Ilfov; Doru Boștină — la Agenția Națională Antidrog — Centrul de Asistență Integrată în Adicții ”Obregia” sau la Centrul de Asistență Integrată în Adicții, ambele din municipiul București, potrivit deciziei instanței.
Pe 5 martie 2015, Gruia Stoica a fost condamnat de Curtea de Apel Ploiești la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență. În același dosar, avocatul Doru Boștină a primit trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență.
Potrivit DNA, în luna mai 2013, Complexul Energetic Oltenia SA Târgu Jiu a lansat public procedura de licitație ce avea ca scop încheierea acordului cadru și a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Ișalnița și sucursala Electrocentrale Turceni. Conform fișei de date a achiziției, valoarea estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA (195.079.200 lei pentru SE Turceni, 105.414.600 lei pentru SE Craiova II și 172.574.610 lei pentru SE Ișalnița).
La data de 17 ianuarie 2014, CE Oltenia a transmis invitații de participare la procedura în cauză (organizată conform normelor interne ale autorității contractante) către CFR Marfă, SC Grup Feroviar Român SA București (GFR) și alte trei societăți. Termenul de depunere a ofertelor de către societățile comerciale dispuse să ia parte la procedura de licitație era data de 29 ianuarie 2014.
CFR Marfă și-a manifestat intenția de a participa la procedura de achiziție a serviciilor de transport feroviar de cărbune pentru cele trei sucursale aparținând Complexului Energetic Oltenia și prin urmare a cerut să i se elibereze documentația de atribuire (fișe de date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord cadru). Potrivit rechizitoriului, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia Stoica, persoană care controlează GFR SA, membră a grupului Grampet, i-a promis avocatului Doru Boștină că-i va da suma de trei milioane euro pentru ca acesta să își exercite influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra directorului general al CFR Marfă, pentru a-l determina să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-i comunice prețul oferit de societatea pe care o conduce, la licitația din 29 ianuarie 2014, așadar să divulge date confidențiale. Acest demers avea ca scop adjudecarea de către Gruia Stoica a contractului ce făcea obiectul licitației, respectiv transport cărbune de la nivelul Complexului Energetic Oltenia.
Procurorii susțin că, în acest context, avocatul Doru Boștină i-a promis lui Gruia Stoica faptul că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro, aflarea ofertei de preț și va folosi pentru realizarea traficului de influență un intermediar care poate exercita influența directă asupra directorului general al CFR Marfă.

Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată

Autor

Dănilă Chirovici

-

19 februarie 2016

Omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului Interagro şi al clubului de fotbal Astra Giurgiu, rămâne după gratii, după ce Tribunalul Dâmbovița a respins vineri cererea sa de eliberare condiționată. Ioan Niculae ispăşeşte o condamnare de doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD”.
Niculae mai poate solicita eliberarea condiționată, conform soluției instanței, după data de 19 mai 2016. ”În baza art. 4251 alin. 7, pct. 2, lit. a Cod procedură penală admite contestația formulată de către Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție — Serviciu Teritorial Ploiești, împotriva sentinței penale nr. 1923/21.10.2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. 4344/232/2015 privind pe condamnatul Niculae Ioan, deținut în Penitenciarul Găești, și în consecință: Desființează sentința penală atacată și rejudecând respinge propunerea de liberare condiționată formulată de Comisia de liberare condiționată din Penitenciarul Găești pentru condamnatul Niculae Ioan”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Dâmbovița.
Omul de afaceri Ioan Niculae a spus, vineri, în fața instanței, că a înțeles greșeala făcută, că a încercat să se îndrepte și nu vrea decât să ajungă la familie. ”Nu am creat nicio problemă în penitenciar, nu am fost implicat în niciun incident”, a mai spus Niculae.
El și-a cerut scuze și pentru ieșirea nervoasă de la termenul anterior, când la amânarea pronunțării unei decizii privind eliberarea condiționată a spus ”mai bine mă condamnați pe viață”. Avocatul lui Niculae a precizat că au fost îndeplinite ireproșabil criteriile eliberării condiționate, lucru care reiese din concluziile comisiei de liberare condiționată. Avocatul a afirmat că a fost îndeplinită fracția de pedeapsă, susținând că Niculae a executat 385 de zile. Magnatul a scris în închisoare cinci cărți, care i-au adus o scurtare a pedepsei cu 150 de zile, iar 21 de zile le-a câștigat ca urmare a muncii prestate în penitenciar.
”A executat minimul de fracție și prin excluderea celor 150 de zile aferente scrierii lucrărilor științifice”, a precizat avocatul lui Ioan Niculae. Totodată, avocatul a depus înscrisuri prin care a demonstrat că inculpatul a achitat integral prejudiciul din dosar.
Ioan Niculae este în prezent încarcerat la Penitenciarul Găești. El este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD” și execută pedeapsa din aprilie anul trecut.

Ziarul de Investigații

Ori la bal, ori la spital: noul prefect de Constanţa Adrian Nicolaescu face piruete de 350 milioane de euro

Gigi Becali acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul lui Puiu Popoviciu

Florian Walter, a fost adus în ţară, sub escortă, direct in arest, din Emiratele Arabe Unite

Truică şi „prinţul” mai stau încă 30 de zile în arest la domiciliu.

Se strânge laţul pentru „prinţ” şi Truică. Procurorii DNA au decis extinderea anchetei privind retrocedarea Fermei Băneasa

Carabulea, reținut de DIICOT, după percheziţii în cascadă la sediile Carpatica Asigurări

Şereş mai stă lângă Felix în puşcărie. ÎCCJ l-a condamnat la patru ani de închisoare în Dosarul Hidroelectrica

Georgios Syrakas, fost director al Alstom Power România, judecat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani

Boldea a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare.

Bilanţul DNA pe 2015. Laura Codruţa Kovesi anunţă că au fost trimişi în judecată peste 1.200 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt

Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Ioan Niculae rămâne după gratii. Tribunalul Dâmboviţa i-a respins din nou cererea de eliberare condiţionată

Rămâi conectat

Ultimul articol

CJ Constanța, fără președinte; Florin Mitroi a demisionat din funcție

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...