Laura Codruța Kovesi riscă pedeapsa cu închisoarea, dacă va fi găsită vinovată de acuzațiile care i se aduc. Practica judiciară arată că pentru infracțiunile de care este acuzată șefa DNA, respectiv abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, pedepsele dictate, în medie, sunt de 4-5 ani de închisoare și nu poate fi vorba despre o pedeapsă cu suspendare.
”În momentul în care procurorul de caz a considerat că sunt suficiente elemente pentru începerea urmăririi penale, trebuie să dețină probe ca pe viitor să stabilească dacă aceste acuzații rămân întemeiate. Poate să și extindă urmărirea penală, poate să claseze. Suntem în fază incipientă, așteptăm ca parchetul să instrumenteze cât mai bine cauza. Dacă vorbim de dovedirea acestor infracțiuni și judecătorii ajung la concluzia că se poate da o condamnare, se poate calcula” a spus avocatul Cristian Ene la ”Obiectiv”.
Câți ani de închisoare riscă Laura Codruța Kovesi
Libertatea:120 de condamnați în Anglia, niciunul în România!
1. În urma a 9 ani de proces, 26 de interlopi din Țăndărei acuzați că au exploatat copii romi în Anglia au fost achitați în România, după ce procurorul DIICOT Olga Vrânceanu a eșuat în a dovedi infracțiunile în instanță, asta în timp ce 120 de inculpați au fost condamnați în Marea Britanie! 2. Aceeași albire a inculpaților s-a întâmplat, dar fără proces, cu cei 10 ofițeri români despre care același procuror Olga Vrânceanu întâi a spus instanțelor că au protejat o rețea de mafioți chinezi, iar apoi le-a clasat chiar ea cazul! Investigație de Mirela Neag, Adriana Oprea, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan Deși secretizat de DIICOT, Libertatea face azi public numele procurorului Olga Vrânceanu, căci acest magistrat e legat de două înfrângeri de proporții ale justiției, în urma cărora rețele internaționale de trafic de persoane și protectori ai lor au scăpat de pedepse aici, în țară. Sute de victime copii și-au riscat viața povestindu-le procurorilor faptele și depunând mărturie. Dar victimele au rămas victime, iar agresorii au rămas liberi și la fel de puternici! Site-ul G4Media a publicat sâmbătă informația potrivit căreia, pe 12 februarie 2019, Tribunalul Harghita a hotărât, în primă instanță, că cei 25 de inculpați în dosarul „Țăndărei” sunt fie nevinovați, fie faptele s-au prescris. Început în 2008, dosarul „Țăndărei” a presupus sute de victime minore, sute de polițiști români și britanici care au lucrat împreună, 120 de condamnați în Anglia și nici unul în România! Început în 2004, dosarul „Shanghai” a înglobat sute de victime, multe minore, zeci de polițiști și agenți SRI care au muncit la caz, însă niciun ofițer care a protejat rețeaua mafioților chinezi n-a fost trimis în judecată în urma unui dosar disjuns în 2006 și abandonat în 2009. În ambele cazuri, dosarele din România au fost întocmite de procurorul Olga Vrânceanu de la DIICOT. Libertatea publică mărturii tulburătoare despre cum au fost posibile aceste cazuri în care inculpații sunt liberi. Ce înseamnă operațiunea „Shanghai”: mafioți chinezi, ofițeri români și victime minore din România Un grup de mafioți chinezi, sprijiniți de interlopi și de ofițeri români, unii cu funcții înalte, a exploatat sexual, în anii 2003-2004, zeci de fete minore din România, la restaurantul și salonul de masaj „Shanghai” din strada Ion Minulescu nr. 18, sectorul 3, București.
Intreaga ştire pe Libertatea
Lavrov: „Europenii pierd miliarde de euro” din cauza sancțiunilor
Europenii au fost atrași în confruntarea cu Rusia și au pierdut monopolul agendei de integrare regională, în timp ce balanța puterii în Asia-Pacific este redistribuită în favoarea noilor actori, a declarat Serghei Lavrov la Conferința de la München.
Prin impunerea de sancțiuni împotriva Moscovei, țările Uniunii Europene au intrat în confruntare cu aceasta și suferă pierderi enorme, a declarat Serghei Lavrov, sâmbătă, la Conferința de Securitate de la Munchen.
„În timp ce europenii, după ce s-au lăsat atrași într-o confruntare stupidă cu Rusia, au suferit pierderi în valoare de miliarde de euro din cauza sancțiunilor impuse de dincolo de Atlantic, lumea a continuat să se schimbe repede”, a spus el.
Serghei Lavrov a subliniat că această confruntare nu a dus la construirea unei Europe unite, în timp ce problemele vitale, cum ar fi eradicarea definitivă a terorismului și garantarea unei creșteri economice stabile, nu şi-au găsit soluții adecvate.
Astfel, potrivit șefului diplomației ruse, UE a pierdut din punct de vedere practic monopolul agendei de integrare regională, în timp ce balanța puterii din regiunea Asia-Pacific este redistribuită în favoarea noilor centre ale spațiului eurasiatic.
În acest context, el a menționat că Uniunea Economică Eurasiatică (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Rusia) a devenit o parte integrantă a peisajului geopolitic și că China a fost, de asemenea, activă în regiune.
„Beijingul lucrează activ la dezvoltarea Eurasiei, în special, prin realizarea inițiativei sale și Autostrada Belt și proiecte adecvate sunt elaborate în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS)“, a declarat Serghei Lavrov.
Angela Merkel a vorbit, de asemenea, la Conferința de la München, despre relațiile dintre Europa și Rusia, afirmând că UE nu ar trebui să întrerupă toate relațiile cu Moscova din punct de vedere geostrategic.
Sursa – Sputnik
Cum i s-a fabricat dosarul de cercetare disciplinara sefei Inaltei Curti, Cristina Tarcea
Actiunea disciplinara are un evident caracter politic si se deruleaza
intr-un context social si politic in care sistemul juridic este
subminat sub pretextul reformarii acestuia. Cuvintele apartin sefei
Inaltei Curti, Cristina Tarcea, si sunt in introducerea concluziilor
sale privind actiunea disciplinara demarata de Inspectia Judiciara in
cazul sau.
Acuzatiile Inspectiei Judiciare: „refuz
nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu si nerespectarea
dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Actiunea
vizeaza constituirea completurilor de cinci si de doi judecatori de la
ICCJ.
Daca Sectia pentru judecatori din cadrul CSM, condusa de Lia Savonea, o sanctioneaza disciplinar, Tarcea risca sa-si piarda functia de conducere.
La sedinta de miercuri de la CSM, Tarcea a vorbit despre mai multe abuzuri care s-au intamplat in cazul sau si a facut trimitere la o serie de declaratii publice ale lui Liviu Dragnea si Tudorel Toader.
„Doamne, va mai aduceti aminte de declaratiile politice din luna august si septembrie cand la ICCJ se refuza a se aplica legea?
Va mai aduceti aminte de interesul direct al presedintelui Camerei Deputatilor in organizarea completurilor de 5 judecatori?”, s-a intrebat retoric Tarcea.C
OUG cu dedicatie
In actele depuse de Cristina Tarcea la CSM, judecatorul face trimitere si la modul in care s-a ajuns ca Guvernul sa promoveze o ordonanta de urgenta prin care s-a prelungit mandatul sefilor Inspectiei Judiciare. Totul in urma declaratiilor publice facute de Liviu Dragnea, in care se pomenea de o „ancheta importanta” care era la Inspectia Judiciara. Miza principala ar fi fost chiar indepartarea ei de la sefia Inaltei Curti.
„La 5 septembrie 2018, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei OUG nr. 77/2018 prin care conducerea IJ a devenit interimara, iar la data de 7 septembrie a fost finalizata ancheta importanta care ma privea, in sensul ca a fost semnata de catre inspectorul sef interimar, numit prin act al Executivului, rezolutia privind inceperea cercetarii disciplinare pentru refuzul de a pune in aplicare legea„
Ziare.com a analizat mai multe detalii privind modul in care Inspectia Judiciara a deschis aceasta cercetare, cum a fost repartizat dosarul inspectorilor si cine este unul dintre inspectorii judiciari.
ONG-ul fantoma
O sesizare facuta de o asociatie fantoma infiintata in California (SUA), nerecunoscuta in Romania, a stat la baza dosarului de cercetare deschis de Inspectia Judiciara in cazul sefei Inaltei Curti, Cristina Tarcea. In momentul in care s-a facut demersul, asociatia era suspendata chiar de catre autoritatile americane. Sursa – Ionel Stoica/Ziare.com
Când va fi returnată taxa auto. Care este data limită
Banii privind taxa auto vor fi rambursaţi cel târziu până în luna iunie a acestui an, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. „Cu sau fără somaţia Comisiei Europene, noi am prevăzut, în Ordonanţa 114 dacă nu mă înşel, un termen până în iunie anul acesta să fie banii rambursaţi. De ce am pus iunie? Ca să fie un termen mai larg. Cel târziu până în iunie am pus noi legal, dar să nu înţeleagă cei care ne urmăresc că dăm banii tocmai în iunie. Nu. Cum se aprobă bugetul imediat începem să rambursăm tot ce s-a depus de către cei în speţă. Sper ca domnul preşedinte să nu de înapoi bugetul pentru că ia multe astfel de probleme şi pe zona de alocaţie şi pe zona de taxa auto şi pe alte cheltuieli”, a spus duminică seara, la Antena 3, Eugen Teodorovici. El a fost întrebat când vor fi returnaţi banii pe taxa auto, declarată ilegală, în condiţiile în care Comisia Europeană a somat România să plătească aceste sume în următoarele două luni. Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. Ea a suferit numeroase modificări până în 2012 când taxa a fost suspendată până la finalul aceluiaşi an, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi. Din 15 martie 2013 a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii. Timbrul de mediu pentru autovehicule face parte din cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017. Sursa – Adevarul
Udrea, un nou atac la Kovesi:”Ar trebui să primească minim 6 ani de puşcarie…”
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea compară dosarul Laurei Codruţa Kovesi deschis în urma unei plângeri a lui Sebastian Ghiţă, cu dosarul Gala Bute:, afirmând că dacă ea a încălcat legea, atunci şi fosta şefă a DNA a încălcat-o şi ar trebui să primească minim 6 ani de puşcarie, plus să fie obligată să îi dea banii înapoi lui Ghiţă ” Dacă eu am încălcat legea, atunci şi ea a încălcat-o şi ar trebui să primească minim 6 ani de puşcarie, plus să fie obligată să îi dea banii înapoi lui Ghiţă… Sau justiţia nu e egală pentru toţi, e doar pentru căţei?”, afirmă Udrea într-o postare pe Facebook în care compară dosarul Gala Bute cu cel în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată că i-a cerut lui Sebastian Ghiţă să plătească transportul pentru aducerea în ţară, din Indonezia, a fostului dirextor FNI Nicolae Popa. Udrea spune că apărătorii lui Udrea susţin că nu este grav şi nici nu e luare de mită faptul că i-a cerut lui Sebastian Ghiţă să plătească un avion privat cu care să îl aducă în ţara pe fugitul Nicolae Popa, în 2009. ” Aş fi fost înclinată să îi iau apărarea şi să spun şi eu la fel, dacă în cazul meu lucrurile nu ar fi identice. Adică, eu am fost acuzată de doamna Kovesi că l-am adus pe Lucian Bute să boxeze în ţara lui, unde milioane de români îşi doreau să îl vadă boxând şi nimeni nu a fost în stare să organizeze un meci al acestuia în România. Bute nu a boxat pentru Elena Udrea, nu a boxat la mine în sufragerie, nu am avut niciun avantaj din prezenţa lui la acea Gală de box, cunoscută ca Gala Bute. Singurul câştig pe care doamna Kovesi l-a identificat, au fost aplauzele pe care le-aş fi primit, adică imaginea bună pe care mi-aş fi făcut-o”, relatează Udrea. Ea subliniază că a fost condamnată 6 ani cu executare pentru asta şi s-a dispus de către un complet despre care afirmă că a fost ilegal constituit şi din care spune că a făcut parte şi judecătorul Ionuţ Matei, şi confiscarea unei sume egale cu suma plătită de ministerul pe care îl conducea pentru promovarea României în timpul acestui meci de box!!! „Atunci de ce se miră ea şi susţinătorii ei că este acuzată că a luat mită suma de bani reprezentând contravaloarea închirierii avionului privat şi că a avut şi un câştig de imagine, pe lângă vacanţă cu spp-istul în Indonezia, cu avionul privat, unde ea nu avea ce să caute?”, se întreabă Udrea. Sursa Cotidianul
Instanța supremă reia astăzi judecarea dosarului în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare
Magistrațiii instanței supreme ar urma să înceapă luni judecarea apelului în dosarul privind angajările fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Dosarul a fost amânat de mai multe ori, începând din septembrie anul trecut, din cauza controverselor privind constituirea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În ultimele luni, magistrații au dispus amânări la cinci termene de judecată în dosarul liderului PSD, în condițiile în care a fost contestată inclusiv la Curtea Constituțională formarea acestor completuri, care au fost trase la sorți de mai multe ori, iar procesele au fost blocate.
Dosarul lui Liviu Dragnea este judecat de Completul 2 de cinci judecători, format din judecătoarele Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa.
La începutul lunii octombrie, cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea apelului în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, premierul Viorica Dăncilă a sesizat Curtea Constituțională privind un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului în care sunt aplicate noile prevederi cu privire la formarea completurilor de 5 judecători. Răspunsul CCR – noua lege trebuie pusă în aplicare de îndată, iar Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să organizeze altă tragere la sorți. Continuarea pe Hotnews
Rareș Bogdan: Am fost acolo, eram în spatele ei
Jurnalistul Rareș Bogdan susține că s-a nimerit în aeroport cu Laura Codruța Kovesi chiar în timp ce aceasta pleca spre Bruxelles. Jurnalistul a explicat că oamenii o încurajau pe Kovesi și îi cereau să nu cedeze, tocmai de aceea Rareș Bogdan le cere lui Dragnea și Tăriceanu să facă un exercițiu și să iasă între oameni.
”Am văzut reacția oamenilor din aeroportul Otopeni în momentul în care trecerea Kovesi, mergeam în spatele ei. Oameni bun, vreau să-i văd și pe jurnaliștii de la alte televiziuni, pe politicienii României de la PSD, ALDE, vreau să-i văd că obțin din partea oamenilor reacții similare. Cel mai neobrăzat individ, Tăriceanu, în afară de Dragnea, să facă același exercițiu și să iasă între oameni.
Am văzut aplauze, semnul victoriei. Oamenii îi spuneau ”Rezistați!” sau ”Mergeți înainte”. Eram în spatele ei și am văzut toate reacțiile.
Măi, penalilor, măi, nenorociților! Nu mai manipulați. Încercați să vedeți dacă aveți parte de aceleași reacții. Oamenii nu sunt tâmpiți, nu sunt proști și nu se lasă manipulați de voi.”, a spus Rareș Bogdan, în cadrul emisiunii ”Jocuri de Putere”, de la Realitatea TV.
Traian Băsescu îi ia apărarea Codruței Kovesi în cazul aducerii lui Nicolae Popa în țară
Aducerea în ţară a lui Nicolae Popa nu a fost foarte simplă, deoarece SRI a fost informat de prezenţa lui în Indonezia de către un serviciu partener, nu de Interpol, a declarat Traian Băsescu despre aducerea lui Nicolae Popa.
„Am văzut posturi care arată fotografii de la ambasada Indoneziei cu delegaţia condusă de doamna Kovesi. (…) Problema aducerii în ţară a lui Nicolae Popa nu a fost foarte simplă pentru că nu a fost semnalată de Interpol, ci de un serviciu partener, care funcţiona şi pe teritoriul Indoneziei. A informat SRI, chiar i-a întrebat dacă România e interesată de aducerea în ţară, SRI a confirmat interesul (…) Am discutat cu preşedintele Indoneziei şi l-am rugat să trateze cu celeritate cazul Popa. Apoi la un summit i-am dat doamnei Kovesi o scrisoare să i-o dea preşedintelui. Scrisoarea a mers sigilată şi nu i-am arătat conţinutul doamnei Kovesi, dar cred că i-am dat delegaţiei o copie ca să ştie ca bază de discuţie”, a declarat Traian Băsescu, la România Tv.
Traian Băsescu nu înțelege audierile de acum
Fostul preşedinte spune că a fost informat imediat şi nu înţelege de ce acum sunt acuzaţi cei care l-au adus în ţară pe Nicolae Popa. „M-au informat imediat ce a avut informaţia (n.r.: SRI). Sigur, atmosfera care s-a creat: hai să îi învinuim pe cei care au îndrăznit să îl aducă pe Popa care a participat la furtul banilora 300.000 de români. În cele două mandate ale mele am considerat că e un afront adus statului, atunci când un om se sustrage punerii în aplicare a unei hotărâri definitive şi în afară de statele unde erau cei protejaţi, în Ungaria, de exemplu, acolo nu puteai să te bagi, dar cei care erau solitari, pe cont propriu, a fost o politică a mea să cer statului să îi aducă, pentru că sunt legi care trebuie puse în aplicare.”, a mai spus Traian Băsescu despre aducerea lui Nicolae Popa.
Solicitare în procesul mogulului Dan Andronic și al ”prințului” Paul. Cât costă interceptările DNA
Minutul de interceptare costă 2,57 lei, iar ora de filaj este 314 lei, se arată într-un document transmis de DNA Braşov instanţei, în procesul mogulului Dan Andronic, în care mai sunt vizaţi ”prințul” Paul şi Remus Truică.
Procurorii DNA Braşov au transmis, la cererea instanţei de la Curtea de Apel Braşov, un document prin care justifică modalitatea de calcul a sumei de 246.505 lei ceea ce reprezintă mandatele de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională, dar şi supravegherile operative.
„În ceea ce priveşte actele legate de modul de stabilire a cheltuielilor efectuate cu punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 272 Cod procedură penală, organul de urmărire penală a realizat o apreceiere/estimare echitabilă şi proporţională a costurilor pe care le-au presupus activităţile desfăşurate în cauză, inclusiv cele pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, avându-se în vedere elemente de cost) pentru minutul de înregistrare şi ora de supraveghere ambientală/operativă) anterior cunoscute şi utilizate în alte cauze, fără a exista pentru această cauză o comunicare a unor astfel de date, elemente ori acte din partea SRI”, se arată în document.
Procesul mogulului Dan Andronic. Cum se calculează costul
Mai departe, procurorii DNA explică faptul că au interceptat un anumit număr de minute, pe care le-au înmulţit cu 2,57 lei minutul.
„Referitor la mandatele de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională (interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice), în această cauză, în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică şi de siguranţă naţională, a rezultat trafic audio interceptat şi înregistrat în total 51.340,35 minute în cazul mandatelor de supraveghere tehnică şi respectiv 514,47 minute în cazul mandatelor de siguranţă naţională ceea ce au totalizat un cost de 133.270 lei”, se arată în document.
Astfel, calculul oferit de procurori este:
– 51.340,35 minute x 2,57 lei/minut = 131.945,29 (mandate supraveghere tehnică).
– 514,47 minute x 2,57 lei/minut = 1322,99 lei (mandate supraveghere naţională).
DNA precizează că din totalul traficului audio interceptat şi înregistrat au fost ataşate cauzei şi înaintate instanţei de judecată aproximativ 122 minute obţinute în urma punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică şi respectiv 514,47 minute obţinute în urma punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţională.
„Referitor la activităţile de investigaţii, verificări şi supraveghere operativă realizate în această cauză, menţionăm faptul că în cauză au fost efectuate investigaţii, verificări şi supravegheri operative/mediu ambiental necesar confirmării unor date privind locuinţa efectivă, mediile frecventate, locul de muncă, contactele, localizarea efectivă, activitatea derulată la un moment dat ori într-un anumit interval de timp şi eventual anturajul persoanelor investigate şi care s-au valorificat fie prin întocmirea de procese verbale în care s-au consemnat rezultatul activităţilor, fie doar în transmiterea de date şi informaţii de interese necesare desfăşurării unor activităţi procedurale, la care au totalizat un cost de 113.235 lei”, se arată în document.
– 24 ore x 314 lei/oră = 7536 lei (supraveghere operativă din 19.11.2015).
– 96 ore (24 ore x 4 persoane) x 314 lei/oră = 30.144 lei (verificări, investigaţii şi supravegheri operative Truică Remus, Mateescu Lucian Claudiu, Marcovici Marius Andrei şi Andronic Dan Cătălin realizate în proximitatea efectuării percheziţiilor domiciliare şi valorificate prin comunicarea/transmiterea de date şi informaţii de interes).
– 75.555 lei reprezintă costul estimat al celorlalte investigaţii şi verificări suplimentrare care, deşi au fost efectuate în scopul documentării aspectelor investigate, nu au avut rezultatul scontat şi deci nu au fost valorificate ori concretizate prin întocmirea unor materiale ori transmiterea de date şi informaţii de interes.
Procesul mogulului Dan Andronic. Ce spun procurorii DNA
Procurorii DNA Braşov au dispus, în mai 2016, trimiterea în judecată a lui Paul al României, Dan Andronic, Remus Truică, Tal Silberstein şi alţii, în dosarul privind retrocedările ilegale ale Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, infracţiunile anchetate fiind constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, în formă continuată, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită etc.
Rechizitoriul acestui dosar arată că procurorii au stabilit suma de peste 500.000 lei ca fiind totalul cheltuielilor judiciare, Remus Truică, Tal Silberstein, Benyamin Stenmetz, SC Reciplia SRL şi Al României Paul fiind cei care au de plătit sumele cele mai mari, de câte 50.000 lei fiecare. În contextul în care preşedintele Comisiei de control SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, a declarat că în perioada 2005-2016, mai mult de şase milioane de români au fost interceptaţi de SRI, dar şi că a fost sesizat că în 2012 aproape tot Guvernul şi peste 100 de parlamentari au fost interceptaţi, sumele necesare pentru aceste activităţi desfăşurate în aceşti ani ar putea depăşi un total de sute de miliarde de lei.
Fragmentată, opoziția are mai multe procente decât Puterea
27,8% dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot ar vota
cu PSD la alegerile europarlamentare, 26,7% pentru PNL, 10% pentru USR,
9,2% pentru ALDE şi 7% pentru PLUS, arată un sondaj INSCOP realizat
realizat la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer în perioada 21 ianuarie – 5
februarie 2019.Dacă însumăm procentele, rezultă că actuala
coaliție PSD-ALDE ar obține aproximativ 37%, în vreme ce suma scorurilor
PNL, USR și PLUS ar ajunge la aproximativ 45%.
„Dintre românii care
îşi exprimă o opţiune de vot, reprezentând 54,5% din eşantion, 27,8%
intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%,
ALDE cu 9,2% şi PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat
înainte de finalizarea negocierilor dintre USR şi PLUS pentru formarea
Alianţei 2020, motiv pentru care cele două formaţiuni au fost testate
separat. Ar mai depăşi pragul electoral Pro România, care este cotată cu
6,6% din intenţia de vot, şi UDMR, care ar obţine 5,1%. Pentru PMP
şi-au exprimat intenţia de vot doar 4,4% dintre respondenţi, în timp ce
1,5% au ales PNŢCD şi 0,8% DEMOS”, se arată într-un comunicat dat
publicității în legătură cu acest sondaj INSCOP.
Conform sondajului,
întrebaţi cu cine ar vota dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri
pentru Parlamentul European, 29,7% dintre subiecţi au precizat că nu
s-au hotărât, 11,7% au declarat ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% au
precizat că nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.
„Comparativ
cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape
neschimbate (27,4% în noiembrie, faţă de 27,6% în ianuarie –
februarie), în timp ce PNL câştigă 2,6 procente din intenţia de vot.
Celelalte partide nu înregistrează evoluţii majore”, se arată în
comunicat.
Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la
alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la
1 la 10, nota 1 însemnând „sigur nu voi vota”, iar nota 10 „sigur voi
vota”. Astfel, 11,7% dintre respondenţi au ales varianta 1 („sigur nu
voi vota”), 3,7% – varianta 2, 4,4% – varianta 3, 3,7% – varianta 4.
Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenţi, în timp ce pentru
varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 s-au pronunţat
7,5%, iar varianta 8 a fost aleasă de 11,2%. Totodată, 10,3% dintre
respondenţi au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor
merge sigur să voteze. 8,2% au reprezentat non-răspunsuri
„Comparativ
cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care
declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor
pentru Parlamentul European duce la creşterea interesului pentru
scrutinul din mai”, au concluzionat realizatorii acestui sondaj INSCOP.
Conform
aceleiaşi surse, opţiunile de vot publicate în cadrul studiului
sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eşantion
reprezentativ de aproape 55% din populaţia cu drept de vot rezidentă în
România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenţia de
vot va fi influenţată suplimentar de numeroşi factori precum activitatea
partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista
finală de candidaţi pe care o va prezenta fiecare partid, prezenţa
efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara ţării,
se menţionează în comunicat.
Sondajul a fost realizat pe baza unui
chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul
respondenţilor. Volumul eşantionului, de tip multi-stratificat,
probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populaţia
neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea
maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.
Falsul chirurg Matteo Politi a fost prins când voia să iesă din țară, la punctul de frontieră Curtici
Italianul Matteo Politi, care a operat în clinici private deşi
avea doar opt clase, va fi audiat, în momentul în care va ajunge în
Bucureşti, la Secţia 4 Poliţie. El a fost prins miercuri dimineaţă de
poliţiştii de frontieră de la Curtici, judeţul Arad, în timp ce încerca
să fugă din ţară.Potrivit unui comunicat transmis de Poliţia de
Frontieră, miercuri, la Punctul de Trecere a Frontierei Curtici,
judeţul Arad, a fost depistat un cetăţean italian căutat de autorităţile
române într-un dosar de înşelăciune.
Bărbatul s-a prezentat în jurul
orei 6.00 dimineaţa, la Curtici feroviară, pentru a ieşi din România,
călătorind ca pasager într-un tren Inter Regio, pe relaţia Bucureşti –
Budapesta. Este vorba de Matteo Politi, în vârstă de 38 de ani, acesta
legitimându-se la frontieră cu un paşaport italian.
„În momentul
efectuării verificărilor specifice, poliţiştii de frontieră au constatat
că pe numele persoanei era emisă o alertă, având ca obiect punerea in
aplicare a unui mandat de aducere emis de către autorităţile române,
persoana în cauză fiind cercetată într-un dosar de înşelăciune”, se
arată în comunicat.
Cetăţeanul italian va fi predat unei echipe
operative din cadrul Poliţiei Române, în vederea luării măsurilor legale
ce se impun. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a fost
deschis un dosar penal in rem, după ce Colegiul Medicilor din Bucureşti a
depus o plângere după ce falsul chirurg de origine italiană a efectuat
operaţii în România. Potrivit reprezentanţilor parchetului, ancheta
vizează infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau a unei
activităţi.
Jurnaliştii de la Libertatea au scris că, timp de un an,
un fals medic de chirurgie plastică a lucrat la clinici din Bucureşti
şi a operat zeci de oameni, sub un nume fals. El a ajuns să opereze fără
însă a avea studii de medicină, iar sub numele de Matthew Mode, a
lucrat la clinicile Monza, Euromedical, Prestige, MH Medical Group.
Potrivit sursei citate, Matthew Mode se numeşte, de fapt, Matteo Politi,
un italian din Veneţia, cu doar 8 clase absolvite. În 2011, Matteo
Politi a primit o sentinţă de un an şi jumătate în Italia, cu
suspendare, după ce a minţit timp de mai mulţi ani că e medic şi a
profitat că avea acelaşi nume de familie cu al unui cardiolog cu
reputaţie din Modena, respectiv Luigi Vincenzo Politi.
Ultimul articol
Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”
Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...
