Lui Nicușor Constantinescu i s-au contopit pedepsele. Fostul baron local va sta șapte ani și patru luni în închisoare

Autor

-

9 aprilie 2019

Curtea de Apel Constanţa a decis marţi contopirea celor două pedepse de câte cinci ani de detenţie primite de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrul Militar Zonal şi cel al retrocedărilor ilegale de terenuri, acesta urmând să execute un total de șapte ani şi patru luni de închisoare.

Decizia instanţei de judecată nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile de la comunicare. Luna trecută, Tribunalul Constanţa şi-a declinat, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, competenţa judecătorii cererii fostului preşedinte al CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu de contopire a celor două pedepse, pronunţate prin sentinţe definitive.

Nicuşor Constantinescu execută, din 29 iunie 2016, o pedeapsă de cinci ani de închisoare, primită după ce Curtea de Apel Constanţa l-a găsit vinovat de abuz în serviciu. În calitate de preşedinte al CJ Constanţa, el a iniţiat două hotărâri prin care era evacuat Centrul Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, ambele fiind anulate de instanţă. De asemenea, instanţa a considerat că el nu a asigurat finanţarea corespunzătoare pentru Centrul Militar Zonal în perioada 2009 – 2013. Referitor la această condamnare, pe 18 martie Tribunalul Constanţa a respins cererea lui Constantinescu de eliberare condiţionată din penitenciar, decizia instanţei de judecată fiind definitivă. Nicuşor Constantinescu, aflat la Penitenciarul Poarta Albă, a mai fost condamnat printr-o sentinţă definitivă la cinci ani de închisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din staţiunea Mamaia.

500.000 de euro, prejudiciul într-un dosar de fraudă informatică

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 aprilie 2019

Peste 80 de persoane vătămate, prejudiciu de 500.000 de euro și 7 persoane cercetate într-un dosar instrumentat de DIICOT, bănuite de constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică, fals informatic și spălare de bani. Astăzi, au avut loc ample percheziții la locuințele suspecților, în Râmnicu Vâlcea, Chiajna – județul Ilfov, Novaci, Târgu Jiu – județul Gorj și în București.

„Acțiunea a vizat locuințele a 7 bărbați, cu vârste cuprinse între 27 și 40 de ani. În fapt, în perioada aprilie 2018-martie 2019, aceștia ar fi postat anunțuri fictive pentru vânzarea unor bunuri, iar în discuții purtate cu cetățeni străini, i-ar fi îndrumat să vireze bani în conturi bancare, sumele fiind ridicate de la A.T.M-uri. Prejudiciul cauzat se ridică la 500.000 de euro (bani proveniți de la peste 80 de persoane).

În urma perchezițiilor au fost ridicate bunuri folosite în activitatea infracțională (telefoane mobile, memory stick-uri, harduri de memorie, laptopuri, carduri bancare) și bani în valută. La efectuarea percheziției domiciliare din comuna Chiajna, județul Ilfov, a fost identificat un bărbat de 34 de ani, din Drăgășani, pe numele căruia era emis un mandat european de arestare, eliberat de Tribunalul Râmnicu Vâlcea. Bărbatul ar fi săvârșit mai multe infracțiuni de fraudă”, se arată într-un comunicat.

Fost europarlamentar, judecat pentru un prejudiciu de peste 50 de mii de euro

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 aprilie 2019

Petru Constantin Luhan, fost membru în Parlamentul European, este acuzat de procurorii anticorupție că a decontat nu mai puțin de 50.368 lei pentru transport, deși actele depuse de acesta pentru a justifica suma ar fi fost false. Luhan va fi judecat în stare de libertate pentru folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 17 martie 2010 – 06 martie 2012, inculpatul Luhan Petru Constantin, în calitatea menționată mai sus, cu rea-credință, a depus la Parlamentul European 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport. La cererile respective, inculpatul a atașat mai multe documente justificative (facturi fiscale, chitanțe, bonuri de combustibil) având același caracter ilicit, prin care s-au supraevaluat costurile unor bilete de avion, s-au atestat deplasări cu autoturismul între localitatea de domiciliu a inculpatului și locul de muncă, în principiu orașele Strasbourg sau Bruxelles, deplasări care, în realitate, erau efectuate cu avionul. Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Luhan Petru Constantin a obținut pe nedrept de la Parlamentul European suma 50.368 euro”, se arată într-un comunicat DNA.

Augustin Lazăr își cere scuze pentru activitatea procurorilor de dinainte de Revoluție. „Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 aprilie 2019

Procurorul general al României a ieșit într-o conferință cu câteva declarații legate de cariera sa profesională și despre ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989. Acesta a spus că își cere scuze personal pentru activitatea procurorilor de dinainte de căderea regimului comunist, activitate care însă era bazată pe legile care erau în vigoare la acea vreme. Augustin Lazăr a subliniat că „munca procurorului este o continuă căutare a adevărului”.

Totodată, Augustin Lazăr a vorbit pe larg și despre perioada în care era procuror la Alba Iulia și intra în comisiile de liberare condiționată.
„Procurorul avea un vot, ca și ceilalți membri din comisie. Era o evaluare strict tehnică, nu era strict necesar să îl vezi… Penitenciarul Aiud avea 1.000 – 1.500 câteodată, erau foarte multe dosare, de ordinul zecilor. Între ele, erau toți care îndepliniseră fracția”, a spus Lazăr.

„Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colababorator al fostei Securități sau al vreunui Serviciul de Informații. Am făcut armata ca orice bărbat. Am fost genist și sunt acum trecut în rezerva armatei romane. Mereu s-au facut verificări și e bine că s-au făcut verificări, motiv pentru care nu am acum nicio emoție…

Am fost procuror stagiar – procuror criminalalist la Procuratura Locala Alba Iulia, fără a exercita nicio funcție de conducere. Mapa mea profesională este la CSM, poate fi văzută și verificată. Revoluția m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupa de infracțiuni comise cu violență. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist. Aceste infracțiuni erau cercetate în justiția militară”, a mai spus procuror general.

Augustin Lazăr a explicat de asemenea și ce se întâmpla la Penitenciarul Aiud: „atributul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Procurorul nu e judecător și nici alți funcționari de la grefă nu erau. Comisia avea rolul de a verifica îndeplinirea critereriilor legale: realizarea fracției și inexistența abaterilor disciplinare. Judecătorul e cel care face o propunere, apoi merge la instanța care dispune asupra situației fiecărui condamnat. Atacurile sunt determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general”, a mai spus acesta.

Șeful PSD, Liviu Dragnea, spune că a fost ”păcălit” de ministrul Tudorel Toader

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 aprilie 2019

tudorel toader ordonante — Liviu Dragnea / Foto: Facebook

Liderul PSD, Liviu Dragnea, spune că tot partidul s-a lăsat „păcălit” de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat în ianuarie că vrea să adopte ordonanţele privind justiţia, iar acum spune că nu se justifică urgenţa.

„Eu am zis că nu mai vreau să discut, pentru că ne-am lăsat păcăliţi, tot partidul. Cred că domnul Toader ne-a păcălit, nu ştiu dacă o fi singur sau au fost doi… Încă nu ştiu. A făcut-o intenţionat, neintenţionat… Ieşi în ianuarie şi spui «vreau să adopt ordonanţa aia şi ordonanţa aia». Eu eram plecat atunci, am auzit, nu a vorbit cu nimeni. Dar nu poţi să ieşi la începutul anului că adopţi o ordonanţă, ridici scandalul până la cer, stăm sub toate gloanţele, şi din ţară şi din străinătate, pe ceva care vii şi spui la un moment dat «păi nu mai pot să adopt că nu se justifică urgenţa». Şi atunci s-a şi generat un scandal inutil, s-a şi blocat dezbaterea în Parlament şi mulţi oameni zic: «dar până la urmă, nu ăsta a fost planul?»”, a spus Dragnea la România Tv.

Întrebat dacă, în cele din urmă cele două ordonanţe anunţate de ministrul Justiţiei vor fi adoptate, preşedintele PSD a spus: „nu cred că se adoptă, s-a spus explicit că nu se adoptă”. „Astea sunt legi care trebuie adoptate. Eu cred că săptămâna viitoare… adică nu cred, săptămâna viitoare trebuie să se reia procedura în Parlament. A fost o greşeală, trebuie trecută peste ea. Că se finalizează în această sesiune, că se finalizează la toamnă, la anul, dar aceste legi trebuie adotate pentru că ele au fost adoptate prin transparenţă, prn dezbatere, au trecut de controlul CCR, până la urmă ce facem? Rămânem cu ele aşa? Ele au avut totuşi nouăzeci şi ceva la sută din amendamente venite de la structurile asociative, de la magistraţi, de la avocaţi, deci respectă, cu excepţia câtorva articole care au fost declarate neconstituţionale, am înţeles Comisia de la Veneţia are câteva observaţii, foarte bine, se ţine cont de ele. Dar să stăm aşa…”, a spus Dragnea. Preşedintele PSD a ţinut să reafirme că legile justiţiei nu au fost modificate în favoarea sa. „Minciuna s-a rostogolit doi ani de zile. La unii a prins. Nu e nicio virgulă în legile justiţiei care mă avantajează pe mine, nu este nicio lege dată mă avantajează pe mine. Pe de altă parte nu se discută că la Înalta Curte – şi nu judecătorii sunt de vină, ci conducerea Înaltei Curţi – nu s-a preocupat să aibă completuri de cinci constituite legal, nu s-a preocupat să respecte legea şi să facă completuri de trei specializate pe cazurile de corupţie, din legea 78”, a afirmat Liviu Dragnea.

”Procurorul Portocală” Mircea Negulescu de la DNA Ploiești a fost exclus din magistratură

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 aprilie 2019

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni excluderea din magistratură a lui Mircea Negulescu, supranumit ”procurorul Portocală”.

„Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Încheierii din 17 ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. 3/P/2017. Casează, în parte, încheierea atacată şi respinge excepţia inadmisibilităţii probei cu înregistrarea şi transcrierea convorbirii telefonice din data de 15 decembrie 2016, purtată de către procurorul Negulescu Mircea cu numita Vlad Elena Simona. Admite proba respectivă. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate. Respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 2P din 30 ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 3/P/2017, ca nefondat. Admite recursul declarat de Negulescu Mircea împotriva aceleiaşi hotărâri. Casează, în parte, hotărârea atacată, în sensul că respinge acţiunile disciplinare conexe formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului Negulescu Mircea, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) şi lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate privind respingerea excepţiilor; admiterea, în parte, a acţiunilor disciplinare conexe şi aplicarea sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare) şi lit. l) din Legea nr. 303/2004; respingerea acţiunilor disciplinare conexe pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi l) din aceeaşi lege. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2019”, se arată în minuta deciziei. Parchetul General a anunţat, în ianuarie, extinderea urmăririi penale în cazul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu de la DNA Ploiești, cei doi fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni, printre care constituirea unui grup infracţional organizat. În acelaşi dosar sunt cercetaţi alţi trei procurori şi trei ofiţeri de poliţie judiciară.

Deputatul mitralieră Cătălin Rădulescu pune presiune pe Viorica Dăncilă cu codurile penale

Autor

Adrian Bărbulescu

-

8 aprilie 2019

Cătălin Rădulescu, supranumit și ”deputatul mitralieră”, a declarat luni că premierul Viorica Dăncilă trebuie să-şi asume răspunderea privind modificarea Codurilor penal şi de procedură penală pentru că el nu are încredere că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va transpune în lege articolele declarate constituţionale.

„Haideţi să vă spun ceva, eu nu am avut încredere în acest Tudorel Toader niciodată. Am repetat asta de nu ştiu câte ori, am făcut o mare greşeală noi şi v-a confirmat-o şi preşedintele partidului faptul că noi din octombrie nu ne-am apucat noi să transpunem în lege articolele de cod penal care au fost declarate de CCR constituţionale şi asta a fost o greşeală pe care noi am făcut-o. Eu am spus de atunci că trebuia să facem asta. Eu nu am avut încredere că va da acest ministru niciodată nici un cod şi nici o amnistie şi graţiere pentru că nu este nici, cum să vă spun, nu are nici curajul necesar, nici nu îşi doreşte să facă acest lucru, vrea să plece aşa cum vrea să plece. E treaba dânsului, deci nu am avut încredere că va face acest lucru şi eu cred că acest lucru trebuie să îşi asume premierul României. Pentru că doamna premier e şeful acestui ministru ca şi a celorlalţi miniştrii. Deci dânsa ştia că în CEX s-a luat o decizie în unanimitate, nu s-a opus nimeni şi trebuia să transpună ca premier cerinţa textului în această OUG. Trebuie să facem de fiecare dată nu ştiu câte comitete executive ca cineva să 3 luni de zile să aşteptăm după cineva să facă acest lucru”, a spus Cătălin Rădulescu.

El a spus că a cerut de mai multe ori revocarea ministrului Toader, pe care îl descrie ca fiind „masochist”. „Cred că este masochist, îi place foarte mult să stea acolo să nu facă nimic”, a spus Rădulescu. Totodată, deputatul PSD a mai afirmat că premierul Dăncilă trebuie să hotărască „urgent” ce va face în privinţa Codurilor penale. „Nu ştiu ce face premierul Viorica Dăncilă, trebuie să facă ceva. Deci premierul Viorica Dăncilă este membră a partidului nostru şi premierul Viorica Dăncilă trebuie să hotărască urgent ce face cu aceste coduri pentru că va fi vinovată ca şi acest ministru pentru oamenii care stau în puşcării şi care suferă din cauză că aceste coduri prin prescrierea faptelor şi prin ceea ce a hotărât CCR ei stau în continuare nevinovaţi. Tocmai că trebuiau transpuse aceste coduri şi făcute ori printr-o lege ori prin OUG”, a mai spus politicianul.

Un poliţist din Vaslui a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale unui hoţ prins în flagrant

Autor

Adrian Bărbulescu

-

8 aprilie 2019

Un poliţist din Vaslui este obligat să plătească 1.000 lei drept daune morale, alături de IPJ Vaslui, unui hoţ pe care omul legii l-a prins în flagrant, în timpul liber, şi, pentru că nu avea cătuşe, l-a legat cu cureaua de la pantaloni.

Potrivit portalului instanţelor, magistraţii Tribunalului Vaslui au decis să admită „acţiunea în pretenţii formulată de reclamantul Morariu Iulian, în contradictoriu cu pârâţii Mălăncuş Alexandru şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui. Obligă pârâţii să achite reclamantului, cu titlu de daune morale, suma de 1.000 de lei”.

Decizia nu este definitivă, având drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Poliţistul, angajat la Serviciul Circulaţie, în timp ce se îndrepta spre casă, în aprilie 2018, fiind în timpul liber, a auzit vânzătoarea unui magazin ţipând. Omul legii l-a urmărit pe bărbatul care a ieşit din magazin şi l-a prins, după ce acesta furase mai multe pachete de ţigări.

Pentru că nu avea cătuşe, poliţistul l-a legat cu cureaua de la pantaloni, apoi l-a dus la secţia de poliţie, unde mai mulţi colegi i-au făcut fotografii, într-una dintre poze bărbatul prins că a furat fiind cu cureaua dată peste umăr, ca şi când ar fi fost legat de gât, susţin sursele citate. Acesta i-a făcut plângere penală poliţistului pentru purtare abuzivă, însă dosarul a fost clasat.

Cristian Pomohaci va fi adus cu mandat în fața judecătorilor, în dosarul de evaziune fiscală

Autor

Adrian Bărbulescu

-

8 aprilie 2019

Preotul răspopit Cristian Pomohaci va fi adus în faţa judecătorilor, la termenul fixat pentru data de 5 iunie, cu mandat, potrivit soluţiei de luni a instanţei. Decizia a fost luată în dosarul privind recunoaşterea vinovăţiei pentru acuzaţia de evaziune fiscală.

Magistraţii de la Tribunalul Mureş au dispus recitarea lui Cristian Pomohaci cu mandat de aducere cu executare, după ce acesta nu s-a prezentat, luni, la şedinţa de judecare a dosarului de recunoaştere a vinovăţiei.

„Acordă un nou termen de judecată. Recitarea inculpatului cu mandat de aducere cu executare în fapt potrivit art. 265 alin. 1 Cod Procedură Penală de la adresa indicată. Stabileşte următorul termen de judecată la data de 05 iunie 2019 ora 09, domnul avocat neformulând obiecţiuni cu privire la termenul şi ora stabilită”, se arată în soluţia pe scurt, publicată luni pe portalul instanţei.

Pomohaci nu s-a prezentat nici la termenele anterioare, anunţând că are unele probleme medicale, motiv pentru care magistraţii au decis, în luna martie, emiterea unei adrese către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov „pentru a comunica la dosarul cauzei dacă inculpatul Pomohaci Cristian Dorin a fost sau este internat la această unitate medicală, în caz afirmativ în ce perioadă s-a aflat internat şi sub supravegherea cărui medic s-a aflat, precum şi scopul internării”.

Fostul preot Cristian Pomohaci a recunoscut, în septembrie 2018, acuzaţiile de evaziune fiscală şi a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. La data respectivă, Parchetul General a precizat că pedeapsa la care au căzut de acord fostul preot şi procurorii este de un an de închisoare cu suspendare.

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 478 – 484 din Codul de procedură penală, au semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul Pomohaci Cristian Dorin având ca obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, respectiv săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (11 acte materiale)”, a transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă remis în 19 septembrie.

Anchetatorii l-au acuzat pe fostul preot că, între ianuarie 2012 – octombrie 2017, a declarat la Fisc venituri mai mici, din cedarea folosinţei unor locuinţe pe care le deţine, decât cele obţinute în realitate. Suma nedeclarată se ridică la 684.487 lei, echivalentul a 152.883 euro, aferentă unui număr de 11 imobile. Prejudiciul adus bugetului general consolidat este de 136.572 lei, din 114.687 lei reprezintă impozit pe venit, iar21.885 lei, contribuţia asigurărilor sociale de sănătate. Cristian Pomohaci a achitat în totalitate prejudiciul, anunţă procurorii.

Nemții, Daea și ”șparanghelul”

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

8 aprilie 2019

D”Se binecuvântează cultura aceasta, prin această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh! Amiiiiin!”. Și se închină cu toții, de la oamenii din sat, la deputați, senatori, prefect, primar, ambasadori, copii zgribuliți aduși de primar să cânte; și ministru al agriculturii. Unde? În comuna Băneasa, din județul Giurgiu. Mai exact, în fața brazdelor pe care s-a plantat sparanghel, primul sparanghel românesc de după Revoluție.

Sunt 170 de hectare, cumpărate de un cetățean german, care și-a dorit să-și extindă afacerile și în România. Și-a dorit să intre și în atenția autorităților locale și centrale, într-o țară în care avem cea mai mare producție la hectar pentru orice pe hârtie ori datorită investitorilor străini. A investit, totuși, două milioane de euro, bani proprii.

Omul a primit atenție. Una nedorită, întrucât tare bine știm să ne facem de râs. Întregul eveniment s-a transformat într-un circ penibil, cu un neamț năucit, care nu înțelegea ce se întâmplă de e atâta lume care fuge și cade pe brazde, cu preoți care sfințeau ogoarele, cu ambasadori care vorbeau public despre efectele afrodisiace ale sparanghelului (Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la București și Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin) și reprezentanți ai autorităților locale, dornici să se cațere pe investiția omului, chiar dacă nu au mișcat un deget pentru afacerea lui.

La final a fost și ministrul Petre Daea care, încălțat în cizme de cauciuc, a alergat pe tarlaua comunei Băneasa, însoțit de o ceată de reporteri și cameramani.

Ce a făcut? A mâncat pâine cu sare, a dat mâna cu primarul, a avut un discurs năucitor, arătându-ne (a câta oară?) ce conexiune specială are el – de data aceasta – cu brazdele țării.

Totul, pe ritmurile muzicii house, care răsuna dintr-o stație adusă în mijlocul câmpului. Nu știm de ce, dar stația a murit imediat după sfințirea brazdelor. În mijlocul câmpului se mai aflau mese pe care erau șampanie, sucuri, apă, băutură, coșuri cu sparanghel și… WC-uri ecologice.

De ce sparanghel? ”Pentru că este o legumă șparanghelul”

Adrian Rusu este reprezentantul român al lui Joseph Jacobs, omul a cărui familie are afacerea cu sparanghelul de 70 de ani. Ne explică, într-o română stâlcită, cum e cu ”șparanghelul” românesc.

Redăm declarația lui mai jos, fără vreo modificare:

“Astăzi vom oficializa deschiderea sezonului de șparanghel 2019. Este cea mai mare cultură de sparanghel din România, care este momental. Noi avem aproximativ 170 de hectare de șparanghel, sparanghel alb și verde. Prețul șparanghelului variază. De la zi la zi. Sunt din diferite țări șparanghel care intră în România, dar șparanghelul va pleca de la noi cu un aproximativ un 20 de lei pe kilogram. Piața de desfacere este interesat pentru culturile de șparanghel, hipermarketuri și diferite restaurante”

Dar de ce a ales să cultive sparanghel și nu altceva?

”Pentru că sparanghelul este legumă. Este o legumă care pe piața românească nu prea este cunoscută, dar românii consumă în cantitate foarte mare șparanghel”, ne lămurește Adrian Rusu.

Care sunt beneficiile acestei plante?

Tot de la afacerist aflăm că ”sparanghelul are diferite vitamine, detoxifică corpul în totalitate și diferite beneficii. Sparanghelul se poate consuma cu pește, somon, la grătar, supe de sparanghel și diferite rețete. Șparanghelul are foarte multe rețete”.

Trecem peste mulțimea adunată, care l-a așteptat pe ministrul Agriculturii o oră și jumătate. Petre Daea a venit pregătit să taie primul sparanghel crescut în pământ românesc și ne-a explicat cum stă treaba cu agronomii. Desigur, a recunoscut că nu se dau subvenții pentru această plantă; însă puțină publicitate nu strică, fie ea și negativă.

”Am venit direct în câmp, să văd sparanghelul, pentru că un agronom, când intră în teren, când ajunge în câmpul de cultură, e ca medicul, se duce în primul rând la patul bolnavului. Iată, odată venit sparanghelul, poate că cei care sunt acolo se gândesc să vină după această îndemânare pe care au cultivat-o aici. Bine v-am regăsit pe toți ceilalți la locul faptei, aici unde ați sădit sămânța de interes, întorcând brazda țării. Pentru un agronom care are misiunea de a da socoteală țării în domeniul agriculturii, întoarcerea brazdei este o bucurie imensă. Pentru că, întorcând-o, înseamnă că sub ea este ceva. Și din această brazdă întoarsă iese mâncarea atât de necesară pentru existența umană”, ne lămurește Petre Daea.

La final, toată lumea s-a mutat la petrecere, la un restaurant din apropiere. Gata încă o zi de lucru, încă o nouă panglică tăiată, un nou ogor sfințit, o cultură de sparanghel. Și încă un moment al României. Unul penibil.

Control judiciar pentru un fost consilier din Ministerul Transporturilor, acuzat de trafic de influență și instigare la spălare de bani. Pe fir a intrat și OLAF

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 aprilie 2019

Trei persoane, printre care și un consilier din cadrul Ministerului Transporturilor, au interdicție de a părăsi țara și de a comunica cu anumite persoane, implicate într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani instrumentat de procurorii anticorupție. Este vorba despre Mihaela Vasilica Szechely, consilier al ministrului Transporturilor în perioada 10 iulie 2012 – 21 decembrie 2012, Pasquale Favino Roberto – soțul acesteia și asociat în cadrul firmei Team Delta Proiect, și Alexandra Mocanu – administrator al aceleiași firme.

„Prezenta cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75 % din fonduri europene și 25 % din bugetul de stat.

În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.

În cursul anului 2012, în exercitarea atribuțiilor de consilier al ministrului Transporturilor, inculpata Szechely Mihaela Vasilica a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcții, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.

În schimbul banilor, consilierul a promis că, datorită influenței pe care o are asupra funcționarilor din Ministerul Transporturilor (influență rezultată din calitatea sa de consilier personal al ministrului transporturilor), îi va determina să facă demersurile necesare astfel încât ministerul să aloce CFR SA banii datorați companiei.

O parte din comisionul încasat, respectiv suma de 1.011.550 euro, a fost transferată în contul unor firme belgiene de consultanță, după care a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate prestate în cadrul campaniei electorale ocazionate de alegerile parlamentare din anul 2012.

Ceilalți doi coinculpați au participat la activitățile infracționale, în sensul în care Favino Roberto Pasquale a intermediat discuțiile dintre consilier și reprezentantul companiei de construcții, cu privire la condițiile și la modul de plată a comisioanelor, iar Mocanu Alexandra, care a preluat de la Szechely Mihaela Vasilica administrarea firmei TEAM DELTA PROIECT (prin care s-au plătit comisioanele) după ce aceasta din urmă a devenit consilier al ministrului Transporturilor, a dispus transferul sumei de 1.011.550 euro în conturile firmelor belgiene, cunoscând că suma provine din săvârșirea unei infracțiuni.

Prezentul dosar s-a constituit ca urmare a unei cereri de asistență juridică formulată de autoritățile belgiene, iar ancheta se desfășoară în cadrul unei echipe comune de investigații (Joint Investigative Team), instrument de cooperare judiciară internațională în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din care fac parte DNA și autorități de aplicare a legii din Belgia. Investigația a fost realizată cu sprijinul OLAF și al Eurojust”, se arată într-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.

Update: Trei inculpați în Dosarul Revoluției. Iliescu, Voiculescu și Rus sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 aprilie 2019

Ministerul Public a anunțat oficial cine sunt inculpații din Dosarul Revoluției și care sunt acuzațiile pentru care vor fi judecați. Rechizitoriul poartă data de 5 aprilie și este intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”. La Înalta Curte vor fi judecați Ion Iliescu – fost preşedinte al României, Voican Gelu Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi general (rtr.) Iosif Rus – fost şef al Aviaţiei Militare, toți acuzați de infracţiuni contra umanităţii.

„Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.

În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, se arată într-un comunicat al parchetului general.

Tot aici se arată că a fost clasată cauza în ceea ce îl privește pe Nicolae Ceaușescu, cercetat pentru infracțiuni contra umanității „pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 (orele 12.06), întrucât există autoritate de lucru judecat”. Clasare a fost dispusă și în cazul fostului șef al Departamentului Securității Statului – Iulian Vlad – și a fostului ministru de interne Tudor Postelnicu, „pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12 1989”. Clasare s-a mai dispus însă și față de alte persoane:

„Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii.

Cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii.

Cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale”, se mai arată în comunicat .

Ziarul de Investigații

Lui Nicușor Constantinescu i s-au contopit pedepsele. Fostul baron local va sta șapte ani și patru luni în închisoare

500.000 de euro, prejudiciul într-un dosar de fraudă informatică

Fost europarlamentar, judecat pentru un prejudiciu de peste 50 de mii de euro

Augustin Lazăr își cere scuze pentru activitatea procurorilor de dinainte de Revoluție. „Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist”

Șeful PSD, Liviu Dragnea, spune că a fost ”păcălit” de ministrul Tudorel Toader

”Procurorul Portocală” Mircea Negulescu de la DNA Ploiești a fost exclus din magistratură

Deputatul mitralieră Cătălin Rădulescu pune presiune pe Viorica Dăncilă cu codurile penale

Un poliţist din Vaslui a fost obligat de instanţă să-i plătească daune morale unui hoţ prins în flagrant

Cristian Pomohaci va fi adus cu mandat în fața judecătorilor, în dosarul de evaziune fiscală

Nemții, Daea și ”șparanghelul”

Control judiciar pentru un fost consilier din Ministerul Transporturilor, acuzat de trafic de influență și instigare la spălare de bani. Pe fir a intrat și OLAF

Update: Trei inculpați în Dosarul Revoluției. Iliescu, Voiculescu și Rus sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii

Rămâi conectat

Ultimul articol

Trei dintre exponatele tezaurului dacic furate din Olanda se întorc în țară

Federația Sindicatelor Silva constestă reorganizarea Romsilva: „Dreptate în justiție, nu pe Facebook”

CA București dispune începerea judecăţii în dosarul lui Georgescu și Potra