0 C
București
vineri, 19 decembrie 2025
Facebook RSS
Acasă Blog Pagina 1322

Arme de aproape 1 MILION DE EURO pentru Jandarmerie, de la un om de afaceri acuzat de licitaţii trucate

Autor
Anca Lazăr
-
sursa foto: epoch-times-romania.com
Epoch Times

Aproape un milion de euro a cheltuit Jandarmeria Română în toamna anului trecut pentru cumpărarea armelor. Licitaţiile au fost câştigate de firma Transcarpat Sportours International SRL, societate ce a avut şi în trecut mai multe contracte cu această instituţie.

Firma este administrată de Dinu Solojan, care deţine 70% din acţiuni, iar asociaţi sunt Bogdan Diaconu – cu 20% şi Nicoleta Daniela Solojan, care deţine 10%.

În trecut, firma lui Dinu Solojan a fost amendată pentru organizarea de licitaţii trucate cu armament.

La sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie, anul trecut, Jandarmeria Română încheie trei contracte în valoare de 2.015.830 de lei fără TVA, în cadrul unui acord de „furnizare produse militare armă lansator cal. 40 mm”.

Tot în aceeaşi perioadă, un alt acord cadru de furnizare cuprinde pistoale automate şi pistoale mitralieră.

„Furnizarea a max. 90Buc/lot şi a min 25 buc/lot: „lot 2 – Pistol mitralieră” (cantitate estimată Acord cadru).

În ceea ce priveşte produsele ce fac obiectul unui singur contract subsecvent, cantitatea minimă este de 15 bucăţi, iar cea maximă de 45 de bucăţi. Valoarea celui mai mare contract subsecvent pentru Lotul 1 : 607.500,00 lei fără TVA”, se arată în cadrul documentaţiei licitaţiei.

Au fost încheiate trei contracte, iar SC Transcarpat Sportours International SRL a obţinut 1.931.035 de lei fără TVA.

Dacă adăugăm taxa pe valoare adăugată, valoarea tuturor contractelor ajunge la 4.736.277,35 de lei, adică aproape 1.000.000 de euro.

În prezent, societatea lui Dinu Solojan are şapte angajaţi, iar cifra de afaceri pentru anul 2017 a fost de 8.295.822 de lei, în timp ce profitul net s-a ridicat la 1.289.280 de lei

Scandalul licitaţiilor trucate de Dinu Solojan a izbucnit în 2013.

“Un scandal de proporții a izbucnit la Ministerul Apărării Naționale, după ce Consiliul Concurenței a descoperit o serie de lictații trucate. Trei firme străine și una românească au fost sancționate cu aproape 3 milioane de euro, pentru încălcarea legislației anticoncurențiale românești și comunitare. (…)
Companiile producătoare și furnizoare de armament găsite în culpă de Consiliul Concurenței sunt Transcarpat Sportours International România, J.P. Sauer & Sohn Germania, San Swiss Arms și Brugger & Thomet din Elveția, care au primit amenzi cumulate care ating valoarea  de 2,8 milioane de euro,  pentru trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Națio­nale. Inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat din oficiu investigațiile, privind practica concertată a companiilor de a truca licitațiile pentru achiziția produselor din gama «armament de infanterie» și «aparatură optică» aferentă, în perioada 2005-2007. În acea perioadă, la conducerea MApN s-au perindat patru miniștri liberali, respectiv Teodor Athanasiu, Corne­liu Dobrițoiu, Sorin Frunzăverde și Teodor Meleșcanu.
S.C. Transcarpat Sportours Interna­tional S.R.L. a fost împuternicit de J.P. Sauer & Sohn GmbH, San Swiss Arms AG și Brugger & Thomet AG să le reprezinte la licitații și a elaborat ofertele pentru fiecare companie. În acest fel, au fost împărțite portofoliile de produse, astfel încât cele trei companii nu s-au mai concurat, deși exista această posibilitate, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
„Practic, S.C. Transcarpat a avut acces la informații sensibile și a elaborat ofertele în așa fel încât să maximizeze șansele de câștig pentru fiecare companie. Un astfel de comportament contravine atât prevederilor legislației ro­mânești în domeniul concurenței, cât și prevederilor Tratatului de Funcționare a Comunității Euro­pene”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concu­renței.
După finalizarea anchetei, Transcarpat Sportours International din România a fost sancționată cu 142.167 lei (32.020 euro), J.P. Sauer & Sohn GmbH din Ger­mania cu 7.063.650 lei (1.590.912 euro), San Swiss Arms AG din Elveția cu 2.860.900 lei (644.347 euro) și Brugger & Thomet AG din Elveția cu 2.420.300 lei (545.113 euro).
Transcarpat Sportours Inter­national SRL este controlata de omul de afaceri Dinu Solojan și poate fi încadrată în categoria ”fir­melor de apartament”. Evidențele Registrului Comerțului arată că societatea avut până în anul 2011 doar trei angajați, pentru ca în anul 2012 numărul acestora să ajungă la cinci”, scriau jurnaliştii de la Curentul la acea vreme.

sursa foto reprezentativă: epochtimes-romania.com

Poţi citi şi:

Muniția din Piață

Fostul baron de Brăila Gheorghe Bunea Stancu, condamnat din nou

Autor
Adrian Bărbulescu
-

O nouă condamnare pentru Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, la trei ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, a fost pronunțată de magistraţii Tribunalului Vrancea.

Decizia prin care Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat a fost emisă vineri şi poate fi atacată în termen de 10 zile.

„Condamnă pe inculpatul Gheorghe Bubea Stancu la o pedeapsă principală de 3 (trei) ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie publică, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, în formă continuată (…). Conform art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal vechi, dispune confiscarea de la inculpatul Gheorghe Bunea Stancu, în folosul statului, a sumei de 1.816.790 lei”, se arată pe portalul Tribunalului Vrancea. A doua persoană implicată în dosar, respectiv fostul director economic al CJ Brăila Alina Rusu, a fost achitată.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 28 martie 2006 – 8 martie 2012, Gheorghe Bunea Stancu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, a îndeplinit mai multe acte care au condus la obţinerea în mod direct de foloase patrimoniale necuvenite pentru două cluburi sportive din municipiul Brăila (SC Club Fotbal Brăila SA şi Asociaţia Handbal Club „Dunărea”), constând în încasarea, de către acestea, a sumei totale de 7.492.360 lei, precum şi darea în folosinţă gratuită pe o perioadă de cinci ani a unui autoturism.

Modalitatea în care Bunea Stancu ar fi acordat sumele respective de bani ar fi fost prin implicarea sa directă în adoptarea hotărârilor şi a contractelor de asociere dintre cele două cluburi sportive şi Consiliul Judeţean Brăila, prin care acestea au obţinut finanţare de la bugetul Consiliului Judeţean Brăila. Totodată, în aceeaşi perioadă, Gheorghe Bunea Stancu a fost acţionarul majoritar al unei societăţi comerciale care, la rândul ei, prin intermediul altei societăţi, avea calitatea de asociat majoritar la unul dintre cluburile respective şi membru fondator la cel de-al doilea. În acest fel, Stancu ar fi beneficiat indirect, prin intermediul celor două cluburi sportive, de foloase patrimoniale necuvenite în valoare totală de 7.492.360 lei pentru societatea la care este acţionar majoritar şi în mod direct de foloase nepatrimoniale, constând în capital electoral. Bunea Stancu a fost condamnat definitiv, pe 2 aprilie 2015, la trei ani de închisoare, pentru fapte asimilate celor de corupţie, în dosarul „Mită la PSD”.

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Alianța USR-PLUS poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis vineri seara contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei.

Judecătorii ÎCCJ au admis, vineri seara, contestaţia formulată de USR şi PLUS împotriva deciziai BEC prin care a respins protocolul de constituire al alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”.

”Acum aveţi cu cine vota! Alianţa 2020 merge la europarlamentare! Aşa cum ne aşteptam, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au votat în favoarea Alianţei noastre! Lupta continuă cu şi mai mult avânt. Vă mulţumim pentru efortul, implicarea şi răbdarea voastră. Împreună vom reuşi”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş, liderul PLUS.

Biroul Electoral Central a publicat, joi, decizia prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”, motivând că în documente preşedinţi ai formaţiunilor sunt Nicuşor Dan şi Daneş Raluca, nu Dan Barna şi Dacian Cioloş. Alianţa USR-PLUS a anunţat că a depus vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestaţia cu privire la decizia BEC prin care a respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Alianţa 2020 USR-PLUS”. Contestaţia a avut 18 pagini de argumente juridice şi a fost pregătită de o echipă de șase jurişti şi avocaţi din partea celor două partide. Acum, Alianța 2020 poate candida la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Stenograme de la audierea lui Kovesi.

Autor
Dănilă Chirovici
-

România TV a prezentat o stenogramă despre care susţine că a fost făcută în timpul audierii la finalul căreia Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar.

Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un nou dosar. Acuzaţiile: represiune nedreaptă în dosarul în care sunt anchetaţi procurorii de la DNA Ploieşti, Mircea Negulescu şi Lucian Onea. Kovesi a declarat la ieşirea de la Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, că în timp ce studia dosarul în care e urmărită penal, i-a fost adus la cunoştinţă faptul că este învinuită într-un nou dosar.

Aceste acuzaţii sunt fabulaţii şi face parte dintr-o campanie de denigrare în încercarea de a-i diminua şansele de a obţine şefia Parchetului European, susţine Kovesi. Postul România TV a prezentat joi seară o stenogramă din timpul audierii, o discuţie pe care Laura Codruţa Kovesi ar fi purtat-o cu Adina Florea când a aflat că i s-a pregătit un alt dosar.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu am fost citată pentru acest dosar, doamna procurer!“

Adina Florea: „Vă rog să rămâneţi în birou, aveţi aici acuzaţia că aţi coordonat un grup infracţional organizat în DNA. Uitaţi procesul verbal pentru învinuire“.

Laura Codruţa Kovesi: „Nu înţeleg de ce procedaţi aşa. Am fost chemată într-un dosar şi îmi spuneţi acum de alt dosar. Trebuie să văd dosarul şi să iau la cunoştinţă ce este în el. Vreau să ştiu în ce constau faptele. Nu înţeleg care este urgenţa“.

Adina Florea: „Acest lucru nu mă priveşte“.

Nicușor Dan: „Nu vă fie teamă. Vom candida…”

Autor
Dănilă Chirovici
-
Nicusor Dan
Nicusor Dan

„Am gasit, impreuna cu echipa juridica (aceeasi din 2016), solutia care sa imi permita sa contrasemnez in mod legal protocolul Aliantei USR PLUS. Nu garantez ca, in urma semnaturii mele pe protocol, contestatia Aliantei USR PLUS va fi admisa. Fac insa tot ce tine de mine, in situatia data, ca o optiune electorala imbratisata de o parte a populatiei, sa poata fi prezenta pe buletinele de vot in 26 mai”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

„Vom respecta întotdeauna deciziile justiţiei. Nu suntem PSD sau ALDE. Dar nu putem să nu constatăm că avem legi strâmbe care permit interpretări abuzive. Printr-o astfel de situaţie trecem astăzi, când legiuitorul „a uitat” să permită unor partide să îşi poată înregistra schimbările naturale şi permite interpretări aleatorii despre cine e şi cine nu e mandatat să semneze un act. Să fie clar: PLUS şi USR au conduceri alese statutar, legitime şi pe deplin legale. Dar se pare că procedural poţi ignora voinţa membrilor de partid. Atât de simplu este în România aflată la cheremul PSD şi ALDE să ignori alegerile cetăţenilor”, a scris şi Dacian Cioloş, joi seara, pe Facebook. „Dar nu vă fie teamă. Vom candida împreună cu USR, indiferent de ce decizie vom primi de la ICCj. Vom depune vineri la prima oră contestaţia deciziei Biroului Electoral Central şi vom aştepta hotărârea completului de judecată. O vom respecta, dar dacă va fi respinsă vom găsi soluţia să candidăm împreună. Vom strânge din nou semnături, vom munci pe brânci, vom merge prin toată ţara şi nu vom abandona. Ne este evidentă teama pe care o au când este vorba de noi şi ştim că le este frică. Fiţi pregătiţi şi încrezători că vom găsi mereu soluţiile potrivite. Au crezut că ne vor scoate din joc când ne-au împiedicat să înregistrăm RO+. Nu au reuşit. Nu vor reuşi nici acum, pentru că nu ne dăm bătuţi”, a comentat si Dacian Cioloş.

Alianta USR PLUS are termen de contestare 24 de ore de la afişarea deciziei.

Comisia Europeană, patru proceduri de infringement la adresa României

Autor
Adrian Bărbulescu
-
procedura de infringement

Comisia Europeană a început mai multe proceduri ce vizează România, referitoare la neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru (infringement), pentru piaţa energiei, servicii financiare, implementarea unor norme UE şi legislaţia privind protecţia consulară.

O scrisoare de punere în întârziere a fost emisă pentru nepunerea corectă în aplicare a anumitor cerinţe prevăzute de Directiva privind gazele naturale (Directiva 2009/73/CE) şi de Regulamentul privind siguranţa furnizării de gaze [Regulamentul (UE) 2017/1938].

Aceste instrumente vizează asigurarea competitivităţii pe pieţele gazelor din UE, garantând în acelaşi timp aprovizionarea în condiţii de securitate a gospodăriilor şi a altor clienţi care necesită o protecţie specială. În urma analizării măsurilor legislative adoptate de România în decembrie 2018, Comisia a constatat că sistemul preţurilor angro reglementate nou introduse pe piaţa gazelor din România este contrar cerinţelor juridice ale UE. De asemenea, Comisia consideră că aceste măsuri nu sunt adecvate pentru atingerea în mod sustenabil a obiectivului de a proteja consumatorii casnici împotriva creşterilor excesive de preţ.

Comisia a decis să trimită României cereri oficiale de transpunere integrală a celei de a doua Directive privind serviciile de plată [Directiva (UE) 2015/2366]. Directiva modernizează cadrul legislativ pentru plăţi în UE, de exemplu prin introducerea unor cerinţe stricte de securitate pentru plăţile electronice şi pentru protecţia datelor financiare ale consumatorilor, precum şi prin deschiderea pieţei plăţilor din UE către societăţile care oferă servicii de plată. Mai mult, directiva interzice suprataxarea, şi anume perceperea de taxe suplimentare pentru plăţile efectuate cu carduri de credit sau de debit de consum, atât în magazine, cât şi online. Până în prezent, România nu a transpus această directivă în legislaţia naţională, deşi statele membre au convenit să facă acest lucru până la 13 ianuarie 2018. Prin urmare, Comisia emite un aviz motivat României, solicitându-i să îşi alinieze legislaţia la dreptul UE. Dacă România nu ia măsuri în termen de două luni, cazul poate fi înaintat Curţii de Justiţie a UE.

Un alt aviz priveşte măsurile suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.. În materie de protecţie consulară, comisia îndeamnă România şi Austria să pună în aplicare legislaţia UE în materie de protecţie consulară şi închide un caz împotriva Greciei. Cetăţenii UE au dreptul de a solicita ajutor din partea ambasadei sau a consulatului altei ţări din UE dacă se află în situaţia de a avea nevoie de consiliere sau asistenţă într-o ţară din afara UE unde nu există o ambasadă sau un consulat al propriei lor ţări.

Tudorel Toader, scrisoare anti Laura Codruța Kovesi în Financial Times

Autor
Adrian Bărbulescu
-
scrisoare anti kovesi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, publică în Financial Times o scrisoare anti Kovesi, în care se opune numirii fostei șefe a DNA în funcţia de procuror-şef european.

Sub titlul „Coerciţia în campania anticorupţie din România”, Tudorel Toader prezintă motivele pentru care nu crede că fosta şefă a DNA este potrivită pentru postul de procuror-şef european.

”Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, unul dintre cei trei candidaţi la postul de procuror-şef în nou creatul Birou al Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori şi alte surse credibile – ea nu ar trebui numită în această poziţie de importanţă vitală”, scrie Toader în această scrisoare anti Kovesi.

El spune că revocarea lui Kovesi nu a fost determinată de faptul că DNA viza politicienii corupţi, ci pentru că DNA încălca legea, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţională. „Strategia de investigare a doammnei Kovesi era bazată pe coerciţie. După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, timp de patru ani, cât ea a fost în funcţie, au fost deschise investigaţii împotriva a 3.420 de judecători şi procurori – aproape jumătate din numărul total. Aceste investigaţii au fost deschisa, dar dosarele nu au ajuns niciodată în instanţă. Au fost folosite pentru a constrânge sistemul judiciar”, susţine ministrul Justiţiei.

Scrisoare anti Kovesi, în ziarul care o lăuda

El argumentează că Secţia pentru investigarea magistraţilor a preluat 1.422 de dosare, în jur de 70% dintre acestea fiind autosesizări, nu rezulttul unei plângeri sau al unei suspiciuni. Scrisoarea lui Toader este transmisă în condiţiile în care, în 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu titlul „Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european”. Scrisoarea lui Toader este publicată în aceeaaşi zi în care Kovesi este citată la Secţia specială de investigare a magistraţilor, iar în Parlamentul European se decid paşii de urmat în numirea procurorului-şef european.

Mogulul fugar Sebastian Ghiță a cerut revocarea mandatului de arestare

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a declarat miercuri seara, la propriul post de televiziune, România TV, că a cerut revocarea mandatului de arestare preventivă în lipsă din dosarul privind contractele de prestare de servicii IT.

„Am solicitat revocarea mandatului de arestare pentru că avocaţii mei au reuşit să obţină noi probe şi noi dovezi că acest ultim dosar în care mai am mandat de arestare s-a bazat pe probe falsificate. Am dovada clară că procurorii de la Ploieşti, Onea şi Negulescu, au presat şi în acest dosar – cinci am avut – în fiecare dintre ele, tone, zeci de declaraţii au fost obţinute prin falsuri sau prin folosirrea unor martori care să dea declaraţii sub presiune”, a declarat Sebastian Ghiţă.

 Potrivit fostului deputat, acuzaţiile sale se bazează pe faptul că recent a obţinut un document din dosarul său care arată că Vlad Cosma, martor în cauză, a fost obligat sa mintă de procurorii de la DNA Ploieşti. „Chiar şi în acest dosar, când au obţinut arestarea, trebuie să înţelegti că acum câteva zile, am reuşit şi obţinând o hârtie de declasificare de la DNA să îmi dau seama că l-au presat pe Vlad Cosma şi în acest dosar să dea o declaraţie sub identitate protejată, falsă şi l-au presat să spună în mod fals că eu ştiam că voi fi anchetat şi de aceea m-am sustras urmăririi penale. Chestiunea aceasta s-a dovedit astăzi că este falsă. Obţinând dovads că martorul din acest dosar cu firmele de IT, cu Siveco, cu UTI, cu toate firmele de IT am rămas uimit, nu am cuvinte şi nu înţeleg, după atâta scandal public, cum cineva poate crede că o dovadă fasificată mai poate fi la baza unui mandat de arestare a unui cetăţean român”, a mai spus Sebastian Ghiţă.

DNA Ploieşti a cerut arestarea în lipsă şi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în februarie 2017 faţă de Sebastian Ghiţă pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire grup infracţional organizat, în dosarul privind încheierea contractelor de achiziţia de programe informatice din fonduri publice şi europene. Sebastian Ghiţă mai are mandat de arestare preventivă în lipsă doar în acest dosar.

S-a semnat contractul pentru primul lot din autostrada Pitești – Sibiu

Autor
Adrian Bărbulescu
-

Ministerul Transporturilor a anunțat miercuri că s-a semnat contractul pentru autostrada Pitești – Sibiu, mai exact pentru primul lot, în lungime de 13 kilometri.

Ministerul anunță că a fost desemnat câștigătorul lotului 1 Boița – Sibiu, parte integrantă a autostrăzii Pitești – Sibiu și totodată documentația aferentă lotului 4 Curtea de Argeș – Tigveni a fost transmisă spre validare la Agenția Națională pentru Achiziții Publice – ANAP.

”S-a desemnat câștigătorul pentru lotul 1 Boița – Sibiu, parte integrantă a autostrăzii Pitești – Sibiu. Dacă nu vor fi contestații, pe 23 martie 2019 vom putea semna contractul de proiectare și execuție. De asemenea documentația referitoare la lotul 4 al aceleiași autostrăzi Pitești- Sibiu, secțiunea Curtea de Argeș – Tigveni, a fost transmisă, spre validare,  la ANAP. Astfel autostrada Pitești – Sibiu a intrat în linie dreaptă” a declarat Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor. Autostrada Pitești – Sibiu este cerută de ani buni de Dacia și Ford, dar până acum autoritățile s-au concentrat pe un alt drum de viteză, Comarnic – Brașov, unde traficul nu justifică construcția unei autostrăzi.

Președintele Klaus Iohannis atacă din nou PSD pentru Legea bugetului

Autor
Adrian Bărbulescu
-
iohannis buget iohannis ordonanta 7 iohannis buget

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat miercuri din nou PSD, precizând că, dincolo de aspectele de constituţionalitate, bugetul rămâne bazat pe cifre false, pe bani pe care Guvernul în realitate nu-i are, este croit greşit, împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor.

Pe scurt, rămâne bugetul ruşinii naţionale, a spus Iohannis. El a subliniat că, dacă PSD nu e în stare să guverneze, să plece. Preşedintele a anunţat că retrimite legea bugetului la Parlament, pentru corecturi.    Șeful statului a spus, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, că declararea neconstituţională a legii privind plafoanele demonstrează încă o dată că PSD legiferează nu numai imoral şi prost, ci şi neconstituţional. „În ce priveşte legea bugetului, nu voi comenta decizia CCR, dar dincolo de aspectele de constituţionalitate, bugetul rămâne bazat pe cifre false, pe bani pe care Guvernul în realitate nu-i are, croit greşit, împotriva tuturor obiectivelor majore ale românilor. Pe scurt, rămâne bugetul ruşinii naţionale”, a adăugat preşedintele.

Fostul ”câine” Dragoș Săvulescu nu vrea să se predea, deși e condamnat

Autor
Adrian Bărbulescu
-
dragoș săvulescu condamnat

Condamnat în dosarul retrocedării plajelor al lui Radu Mazăre, fostul acţionar dinamovist Dragoş Săvulescu nu se predă, chiar dacă spune într-o postare pe blog că este nevinovat.

„Îmi susţin total nevinovăţia şi consider că sentinţa de condamnare dată, cel puţin în cazul meu, în Dosarul retrocedărilor  este profund nelegală şi abuzivă! În acest sens am adus succint, desigur nu la un nivel profesional, nişte argumente în acest sens  – cred eu – demne de luat în seamă! Acestea sunt doar câteva, sigur că există şi alte argumente în acest sens ce vor fi explicate şi completate profesional de către avocaţi! Acestea vor fi folosite însă odată cu demararea căilor extraordinare de atac, că şi în faţa altor instanţe internaţionale. În mod evident, mulţi alţi inculpaţi au, la rândul lor, serioase argumente de susţinere a afirmaţiilor mele!”, scrie Săvulescu după o lungă argumentaţie, care începe de la modul în care a fost constituit acest dosar.

„Dosarul Retrocedărilor a început acum exact 14 ani, în 2005, când un inamic al primarului de atunci Radu Mazăre, pe nume Constantin Cucoară – fostul şef al Cadastrului Constanţa, proaspăt angajat la DNA, a făcut o plângere penală, probabil că prima îndatorire de serviciu. Fiind vorba de un fâs evident, fără nicio bază reală, după ce un dosar s-a constituit, poliţiştii şi procurorii, după cercetări, au dispus neînceperea urmăririi penale (NUP) şi clasarea dosarului. După ce procurorul Tulus a fost numit că procuror-şef, exact a doua zi a ordonat recercetarea în dosar, redistribuind dosarul altor poliţişti şi procurori din DNA, cu ordin direct de a găsi ceva pentru a-l înfunda pe Mazăre, principalul om care îi voia capul fiind preşedintele de atunci, Traian Băsescu. Procurorii au trimis controale la Primăria Constanţa iar oamenii DNA-ului au plecat de acolo cu 2 camioane de hârtii pantru a cerceta şi a găsi ceva, absolut orice! Foarte bine, nimic rău în asta! Numai că tot ei se plângeau că nu au găsit mai nimic iar ordinul era foarte clar! În final, după 3 ani de cercetări, au constituit dosarul , au scris un Rechizitoriu absolut ridicol, de care toţi avocaţii din dosar râdeau literalmente şi au trims dosarul în judecată”, relatează Săvulescu la începutul postării.

”Nu există prjudiciu în dosar” 

El susţine că nu există prejudiciu în dosar şi că nu a fost retrocedat nimic din cee ce ţine de domeniul public îşi prezintă argumentele, demontând acuzaţiile care i se aduc.

„Am ales să nu mă predau autorităţilor române pentru a-mi ispăşi o pedeapsă nedreaptă şi nemeritată dată de nişte judecători corupţi de sistemul din care fac parte, fără conştiinţă şi plini de ură la adresa unor oameni nevinovaţi!!  NU RECUNOSC SISTEMUL DE JUSTIŢIE  CORUPT DIN ROMÂNIA!!! Am decis să lupt până la capăt  pentru a-mi demonstra nevinovăţia şi pentru a-i demasca pe oamenii servili unui sistem de justiţie bolnav din România! Voi face din acest caz nu numai un caz super-dezbătut la nivel naţional ci şi un caz cunoscut internaţional, pentru a atrage atenţia opiniei publice din ţările civilizate asupra nedreptăţilor, ilegalităţilor şi abuzurilor pe care actualul sistem de justiţie din România le face!”, precizează Săvulescu în postare. El invocă şi faptul că va face acţiune la CEDO, subliniind însă că „soluţia CEDO va fi insa o chestiune reala care va inchide oricum definitiv problema, dar vazuta in perspectiva catorva ani de acum incolo”.

Traian Băsescu critică dublul discurs al lui Ludovic Orban despre Codruța Kovesi

Autor
Adrian Bărbulescu
-
congresul udmr

Fostul preşedinte Traian Băsescu îl critică pe Ludovic Orban, șeful PNL, căruia îi aduce aminte că în 2013 o combătea vehement pe Laura Codruța Kovesi.

Băsescu postează declaraţii critice al liderului PNL Ludovic Orban din aprilie 2013 pe tema numirii Laurei Codruţa Kovesi la DNA şi afişul prin care PNL îşi exprimă susţinerea faţă de ea, comentând: „Orban, pe timpul USL-ului şi azi, după ce Codruţa i-a plimbat pe la năsuc un dosar penal”.

„Ludovic Orban, pe timpul USL-ului şi azi, după ce Codruţa i-a plimbat pe la năsuc un dosar penal. Lui Ludovic Orban, cu…..”, scrie Băsescu, prezentând o declaraţie a lui Orban de la Digi 24, din aprilie 2013 şi afişul de acum al liberalilor.

”Pentru mine, începând de astăzi Victor Ponta este egal cu Traian Băsescu. Propunerea Codruţei Kovesi echivalează cu o trădare de neacceptat faţă de voinţa publică exprimată la legerile din 2012. Este o trădare faţă de interesul public şi este un gest profund imoral şi împotriva a tot ceea ce a susţinut Victor Ponta în ultimii cinci ani”, declara Orban la Digi24 în aprilie 2013. În contrapondere, Traian Băsescu postează şi afişul în care PNL spune „Am reuşit” şi care o reprezintă pe Kovesi alături de care este titulatura de „procuror-şef european”.

1...1.3211.3221.323...1.378Pagina 1.322 din 1.378

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0 ° C
0 °
-1 °
93 %
0.5kmh
25 %
vin
8 °
S
9 °
D
8 °
lun
8 °
mar
7 °

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Ștefana Teodoreanu -
Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri. Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

Ștefana Teodoreanu -
Un secretar de stat, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și doi directori generali ai instituției sunt, oficial, inculpați într-un dosar privind...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD

Ștefana Teodoreanu -
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Nu, nu suntem „o echipa tânără și dornică de afirmare”! Suntem o echipă de jurnaliști cu experiență în investigații de presă și nu numai. Scriem dintotdeauna anchete jurnalistice. Avem un trecut bogat, am fost citați ca martori în multe procese de corupție. Nu ne este frică, am văzut multe, ne-au amenințat mulți. Suntem în continuare vii, scriem în continuare anchete. Suntem colaboratori la mai multe instituții de presă, ziare, televiziuni, radio-uri. Colaborăm, atunci când este nevoie, cu firme specializate în obținerea de informații sau pentru apărarea noastră în instanță. Interesul nostru este și al vostru: aflarea adevărului chiar dacă enervează, chiar dacă nu este cel așteptat. Experiență de mai bine de 20 de ani în presa din Romania ne dă putere. Noi suntem Ziarul de Investigații!
Contactați-ne: office@zin.ro
© Copyright 2020 - Zin.ro