Fostul preşedinte Traian Băsescu spune că e mândru de tinerii pe care i-a
promovat ca primari, însă ”nu i-a ghicit pe toţi”. Darius Vâlcov, unul dintre
cei patru tineri promovaţi de el, este ”un rebut” din punct de vedere moral, a precizat
Băsescu.
”Nu face bine, dar să ştiţi
că nu i-am ghicit foarte bine pe toţi. Să ştiţi că Vâlcov era la Tineret când a
devenit primar de Slatina. Era la Tineret şi de la Tineret am trimis să
candideze trei oameni – pe Falcă, pe primarul de la Braşov, pe Scripcaru, pe
George şi pe Vâlcov la Slatina. Am spus: e timpul vostru! L-am mai luat şi pe
Boc de pe plajă, de la Mamaia şi l-am trimis la Cluj. Din patru, cu trei am
reuşit, unul a fost rebut. Rebut moral, că altfel nu a fost un primar slab. Dar
moral, a fost un rateu”, a afirmat Băsescu, amintind că Vâlcov a candidat
la Primăria Slatina când era la tineretul PD. Despre activitatea curentă a lui
Vâlcov, fostul preşedinte a afirmat că acesta „duce economia într-o
direcţie greşită”, a declarat Traian Băsescu într-un interviu la EuropaFM.
Întrebat dacă este mândru
de Emil Boc, Băsescu a răspuns: „Sunt foarte mândru de Boc, de Scripcaru.
Duceţi-vă la Braşov să vedeţi ce spun oamenii despre Scripcaru. Şi Falcă la
Arad a fost un primar reuşit”.
Darius Vâlcov, fost primar PD al municipiului Slatina,
este în prezent consilierul premierului Viorica Dăncilă.
Curtea de Apel Constanţa a decis marţi contopirea celor două pedepse de
câte cinci ani de detenţie primite de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean
Constanţa Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrul Militar Zonal şi cel al
retrocedărilor ilegale de terenuri, acesta urmând să execute un total de șapte
ani şi patru luni de închisoare.
Decizia instanţei de
judecată nu este definitivă, putând fi contestată în termen de trei zile de la
comunicare. Luna trecută, Tribunalul Constanţa şi-a declinat, în favoarea
Curţii de Apel Constanţa, competenţa judecătorii cererii fostului preşedinte al
CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu de contopire a celor două pedepse,
pronunţate prin sentinţe definitive.
Nicuşor Constantinescu
execută, din 29 iunie 2016, o pedeapsă de cinci ani de închisoare, primită după
ce Curtea de Apel Constanţa l-a găsit vinovat de abuz în serviciu. În calitate
de preşedinte al CJ Constanţa, el a iniţiat două hotărâri prin care era evacuat
Centrul Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, ambele fiind anulate de
instanţă. De asemenea, instanţa a considerat că el nu a asigurat finanţarea
corespunzătoare pentru Centrul Militar Zonal în perioada 2009 – 2013.
Referitor la această condamnare, pe 18 martie
Tribunalul Constanţa a respins cererea lui Constantinescu de eliberare
condiţionată din penitenciar, decizia instanţei de judecată fiind definitivă. Nicuşor
Constantinescu, aflat la Penitenciarul Poarta Albă, a mai fost condamnat
printr-o sentinţă definitivă la cinci ani de închisoare, de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din
staţiunea Mamaia.
Peste 80 de persoane vătămate, prejudiciu de 500.000 de euro și 7 persoane cercetate într-un dosar instrumentat de DIICOT, bănuite de constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică, fals informatic și spălare de bani. Astăzi, au avut loc ample percheziții la locuințele suspecților, în Râmnicu Vâlcea, Chiajna – județul Ilfov, Novaci, Târgu Jiu – județul Gorj și în București.
„Acțiunea a vizat locuințele a 7 bărbați, cu vârste cuprinse între 27 și 40 de ani. În fapt, în perioada aprilie 2018-martie 2019, aceștia ar fi postat anunțuri fictive pentru vânzarea unor bunuri, iar în discuții purtate cu cetățeni străini, i-ar fi îndrumat să vireze bani în conturi bancare, sumele fiind ridicate de la A.T.M-uri. Prejudiciul cauzat se ridică la 500.000 de euro (bani proveniți de la peste 80 de persoane).
În urma perchezițiilor au fost ridicate bunuri folosite în activitatea infracțională (telefoane mobile, memory stick-uri, harduri de memorie, laptopuri, carduri bancare) și bani în valută. La efectuarea percheziției domiciliare din comuna Chiajna, județul Ilfov, a fost identificat un bărbat de 34 de ani, din Drăgășani, pe numele căruia era emis un mandat european de arestare, eliberat de Tribunalul Râmnicu Vâlcea. Bărbatul ar fi săvârșit mai multe infracțiuni de fraudă”, se arată într-un comunicat.
Petru Constantin Luhan, fost membru în Parlamentul European, este acuzat de procurorii anticorupție că a decontat nu mai puțin de 50.368 lei pentru transport, deși actele depuse de acesta pentru a justifica suma ar fi fost false. Luhan va fi judecat în stare de libertate pentru folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 17 martie 2010 – 06 martie 2012, inculpatul Luhan Petru Constantin, în calitatea menționată mai sus, cu rea-credință, a depus la Parlamentul European 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport. La cererile respective, inculpatul a atașat mai multe documente justificative (facturi fiscale, chitanțe, bonuri de combustibil) având același caracter ilicit, prin care s-au supraevaluat costurile unor bilete de avion, s-au atestat deplasări cu autoturismul între localitatea de domiciliu a inculpatului și locul de muncă, în principiu orașele Strasbourg sau Bruxelles, deplasări care, în realitate, erau efectuate cu avionul. Ca urmare a acestor demersuri, inculpatul Luhan Petru Constantin a obținut pe nedrept de la Parlamentul European suma 50.368 euro”, se arată într-un comunicat DNA.
Procurorul general al României a ieșit într-o conferință cu câteva declarații legate de cariera sa profesională și despre ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989. Acesta a spus că își cere scuze personal pentru activitatea procurorilor de dinainte de căderea regimului comunist, activitate care însă era bazată pe legile care erau în vigoare la acea vreme. Augustin Lazăr a subliniat că „munca procurorului este o continuă căutare a adevărului”.
Totodată, Augustin Lazăr a vorbit pe larg și despre perioada în care era procuror la Alba Iulia și intra în comisiile de liberare condiționată. „Procurorul avea un vot, ca și ceilalți membri din comisie. Era o evaluare strict tehnică, nu era strict necesar să îl vezi… Penitenciarul Aiud avea 1.000 – 1.500 câteodată, erau foarte multe dosare, de ordinul zecilor. Între ele, erau toți care îndepliniseră fracția”, a spus Lazăr.
„Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colababorator al fostei Securități sau al vreunui Serviciul de Informații. Am făcut armata ca orice bărbat. Am fost genist și sunt acum trecut în rezerva armatei romane. Mereu s-au facut verificări și e bine că s-au făcut verificări, motiv pentru care nu am acum nicio emoție…
Am fost procuror stagiar – procuror criminalalist la Procuratura Locala Alba Iulia, fără a exercita nicio funcție de conducere. Mapa mea profesională este la CSM, poate fi văzută și verificată. Revoluția m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupa de infracțiuni comise cu violență. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist. Aceste infracțiuni erau cercetate în justiția militară”, a mai spus procuror general.
Augustin Lazăr a explicat de asemenea și ce se întâmpla la Penitenciarul Aiud: „atributul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Procurorul nu e judecător și nici alți funcționari de la grefă nu erau. Comisia avea rolul de a verifica îndeplinirea critereriilor legale: realizarea fracției și inexistența abaterilor disciplinare. Judecătorul e cel care face o propunere, apoi merge la instanța care dispune asupra situației fiecărui condamnat. Atacurile sunt determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general”, a mai spus acesta.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, spune că tot partidul s-a lăsat
„păcălit” de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat în
ianuarie că vrea să adopte ordonanţele privind justiţia, iar acum spune că nu
se justifică urgenţa.
„Eu am zis că nu mai
vreau să discut, pentru că ne-am lăsat păcăliţi, tot partidul. Cred că domnul
Toader ne-a păcălit, nu ştiu dacă o fi singur sau au fost doi… Încă nu ştiu. A
făcut-o intenţionat, neintenţionat… Ieşi în ianuarie şi spui «vreau să adopt
ordonanţa aia şi ordonanţa aia». Eu eram plecat atunci, am auzit, nu a vorbit
cu nimeni. Dar nu poţi să ieşi la începutul anului că adopţi o ordonanţă,
ridici scandalul până la cer, stăm sub toate gloanţele, şi din ţară şi din
străinătate, pe ceva care vii şi spui la un moment dat «păi nu mai pot să adopt
că nu se justifică urgenţa». Şi atunci s-a şi generat un scandal inutil, s-a şi
blocat dezbaterea în Parlament şi mulţi oameni zic: «dar până la urmă, nu ăsta
a fost planul?»”, a spus Dragnea la România Tv.
Întrebat dacă, în cele din
urmă cele două ordonanţe anunţate de ministrul Justiţiei vor fi adoptate,
preşedintele PSD a spus: „nu cred că se adoptă, s-a spus explicit că nu se
adoptă”. „Astea sunt legi care trebuie adoptate. Eu cred că săptămâna
viitoare… adică nu cred, săptămâna viitoare trebuie să se reia procedura în
Parlament. A fost o greşeală, trebuie trecută peste ea. Că se finalizează în
această sesiune, că se finalizează la toamnă, la anul, dar aceste legi trebuie
adotate pentru că ele au fost adoptate prin transparenţă, prn dezbatere, au
trecut de controlul CCR, până la urmă ce facem? Rămânem cu ele aşa? Ele au avut
totuşi nouăzeci şi ceva la sută din amendamente venite de la structurile
asociative, de la magistraţi, de la avocaţi, deci respectă, cu excepţia câtorva
articole care au fost declarate neconstituţionale, am înţeles Comisia de la
Veneţia are câteva observaţii, foarte bine, se ţine cont de ele. Dar să stăm
aşa…”, a spus Dragnea.
Preşedintele PSD a ţinut să reafirme că legile
justiţiei nu au fost modificate în favoarea sa. „Minciuna s-a rostogolit
doi ani de zile. La unii a prins. Nu e nicio virgulă în legile justiţiei care
mă avantajează pe mine, nu este nicio lege dată mă avantajează pe mine. Pe de
altă parte nu se discută că la Înalta Curte – şi nu judecătorii sunt de vină,
ci conducerea Înaltei Curţi – nu s-a preocupat să aibă completuri de cinci
constituite legal, nu s-a preocupat să respecte legea şi să facă completuri de
trei specializate pe cazurile de corupţie, din legea 78”, a afirmat Liviu
Dragnea.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni excluderea din
magistratură a lui Mircea Negulescu, supranumit ”procurorul Portocală”.
„Admite recursul declarat
de Inspecţia Judiciară împotriva Încheierii din 17 ianuarie 2018, pronunţată de
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al
Magistraturii, în dosarul nr. 3/P/2017. Casează, în parte, încheierea atacată
şi respinge excepţia inadmisibilităţii probei cu înregistrarea şi transcrierea
convorbirii telefonice din data de 15 decembrie 2016, purtată de către
procurorul Negulescu Mircea cu numita Vlad Elena Simona. Admite proba
respectivă. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate. Respinge
recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 2P din 30
ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a
Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 3/P/2017, ca nefondat.
Admite recursul declarat de Negulescu Mircea împotriva aceleiaşi hotărâri.
Casează, în parte, hotărârea atacată, în sensul că respinge acţiunile
disciplinare conexe formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului
Negulescu Mircea, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.
99 lit. b) şi lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004. Menţine celelalte
dispoziţii ale hotărârii atacate privind respingerea excepţiilor; admiterea, în
parte, a acţiunilor disciplinare conexe şi aplicarea sancţiunii disciplinare
constând în „excluderea din magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor
disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare) şi lit. l)
din Legea nr. 303/2004; respingerea acţiunilor disciplinare conexe pentru
săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi l) din
aceeaşi lege. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie
2019”, se arată în minuta deciziei.
Parchetul General a anunţat, în ianuarie, extinderea
urmăririi penale în cazul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu de la
DNA Ploiești, cei doi fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni, printre care
constituirea unui grup infracţional organizat. În acelaşi dosar sunt cercetaţi
alţi trei procurori şi trei ofiţeri de poliţie judiciară.
Cătălin Rădulescu, supranumit și ”deputatul mitralieră”, a declarat luni că
premierul Viorica Dăncilă trebuie să-şi asume răspunderea privind modificarea
Codurilor penal şi de procedură penală pentru că el nu are încredere că
ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va transpune în lege articolele declarate
constituţionale.
„Haideţi să vă spun
ceva, eu nu am avut încredere în acest Tudorel Toader niciodată. Am repetat
asta de nu ştiu câte ori, am făcut o mare greşeală noi şi v-a confirmat-o şi
preşedintele partidului faptul că noi din octombrie nu ne-am apucat noi să
transpunem în lege articolele de cod penal care au fost declarate de CCR
constituţionale şi asta a fost o greşeală pe care noi am făcut-o. Eu am spus de
atunci că trebuia să facem asta. Eu nu am avut încredere că va da acest
ministru niciodată nici un cod şi nici o amnistie şi graţiere pentru că nu este
nici, cum să vă spun, nu are nici curajul necesar, nici nu îşi doreşte să facă
acest lucru, vrea să plece aşa cum vrea să plece. E treaba dânsului, deci nu am
avut încredere că va face acest lucru şi eu cred că acest lucru trebuie să îşi
asume premierul României. Pentru că doamna premier e şeful acestui ministru ca
şi a celorlalţi miniştrii. Deci dânsa ştia că în CEX s-a luat o decizie în
unanimitate, nu s-a opus nimeni şi trebuia să transpună ca premier cerinţa
textului în această OUG. Trebuie să facem de fiecare dată nu ştiu câte comitete
executive ca cineva să 3 luni de zile să aşteptăm după cineva să facă acest
lucru”, a spus Cătălin Rădulescu.
El a spus că a cerut de mai
multe ori revocarea ministrului Toader, pe care îl descrie ca fiind
„masochist”. „Cred că este masochist, îi place foarte mult să
stea acolo să nu facă nimic”, a spus Rădulescu. Totodată, deputatul PSD a
mai afirmat că premierul Dăncilă trebuie să hotărască „urgent” ce va
face în privinţa Codurilor penale.
„Nu ştiu ce face premierul Viorica Dăncilă,
trebuie să facă ceva. Deci premierul Viorica Dăncilă este membră a partidului
nostru şi premierul Viorica Dăncilă trebuie să hotărască urgent ce face cu
aceste coduri pentru că va fi vinovată ca şi acest ministru pentru oamenii care
stau în puşcării şi care suferă din cauză că aceste coduri prin prescrierea
faptelor şi prin ceea ce a hotărât CCR ei stau în continuare nevinovaţi. Tocmai
că trebuiau transpuse aceste coduri şi făcute ori printr-o lege ori prin
OUG”, a mai spus politicianul.
Un poliţist din Vaslui este obligat să plătească 1.000 lei drept daune
morale, alături de IPJ Vaslui, unui hoţ pe care omul legii l-a prins în
flagrant, în timpul liber, şi, pentru că nu avea cătuşe, l-a legat cu cureaua
de la pantaloni.
Potrivit portalului
instanţelor, magistraţii Tribunalului Vaslui au decis să admită „acţiunea în
pretenţii formulată de reclamantul Morariu Iulian, în contradictoriu cu pârâţii
Mălăncuş Alexandru şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui. Obligă
pârâţii să achite reclamantului, cu titlu de daune morale, suma de 1.000 de
lei”.
Decizia nu este definitivă,
având drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Poliţistul,
angajat la Serviciul Circulaţie, în timp ce se îndrepta spre casă, în aprilie
2018, fiind în timpul liber, a auzit vânzătoarea unui magazin ţipând. Omul
legii l-a urmărit pe bărbatul care a ieşit din magazin şi l-a prins, după ce
acesta furase mai multe pachete de ţigări.
Pentru că nu avea cătuşe,
poliţistul l-a legat cu cureaua de la pantaloni, apoi l-a dus la secţia de
poliţie, unde mai mulţi colegi i-au făcut fotografii, într-una dintre poze
bărbatul prins că a furat fiind cu cureaua dată peste umăr, ca şi când ar fi fost
legat de gât, susţin sursele citate.
Acesta i-a făcut plângere penală poliţistului pentru
purtare abuzivă, însă dosarul a fost clasat.
Preotul răspopit Cristian Pomohaci va fi adus în faţa judecătorilor, la
termenul fixat pentru data de 5 iunie, cu mandat, potrivit soluţiei de luni a
instanţei. Decizia a fost luată în dosarul privind recunoaşterea vinovăţiei
pentru acuzaţia de evaziune fiscală.
Magistraţii de la
Tribunalul Mureş au dispus recitarea lui Cristian Pomohaci cu mandat de aducere
cu executare, după ce acesta nu s-a prezentat, luni, la şedinţa de judecare a
dosarului de recunoaştere a vinovăţiei.
„Acordă un nou termen de
judecată. Recitarea inculpatului cu mandat de aducere cu executare în fapt
potrivit art. 265 alin. 1 Cod Procedură Penală de la adresa indicată.
Stabileşte următorul termen de judecată la data de 05 iunie 2019 ora 09, domnul
avocat neformulând obiecţiuni cu privire la termenul şi ora stabilită”, se
arată în soluţia pe scurt, publicată luni pe portalul instanţei.
Pomohaci nu s-a prezentat
nici la termenele anterioare, anunţând că are unele probleme medicale, motiv
pentru care magistraţii au decis, în luna martie, emiterea unei adrese către
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov „pentru a comunica la dosarul cauzei
dacă inculpatul Pomohaci Cristian Dorin a fost sau este internat la această
unitate medicală, în caz afirmativ în ce perioadă s-a aflat internat şi sub
supravegherea cărui medic s-a aflat, precum şi scopul internării”.
Fostul preot Cristian
Pomohaci a recunoscut, în septembrie 2018, acuzaţiile de evaziune fiscală şi a
semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei. La data respectivă, Parchetul
General a precizat că pedeapsa la care au căzut de acord fostul preot şi
procurorii este de un an de închisoare cu suspendare.
„Procurori ai Secţiei de
urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi, în conformitate cu
dispoziţiile art. 478 – 484 din Codul de procedură penală, au semnat un acord
de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatul Pomohaci Cristian Dorin având ca
obiect recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru
care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, respectiv săvârşirea infracţiunii
de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a din
Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal (11 acte
materiale)”, a transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, într-un comunicat de presă remis în 19 septembrie.
Anchetatorii l-au acuzat pe
fostul preot că, între ianuarie 2012 – octombrie 2017, a declarat la Fisc venituri
mai mici, din cedarea folosinţei unor locuinţe pe care le deţine, decât cele
obţinute în realitate. Suma nedeclarată se ridică la 684.487 lei, echivalentul
a 152.883 euro, aferentă unui număr de 11 imobile. Prejudiciul adus bugetului
general consolidat este de 136.572 lei, din 114.687 lei reprezintă impozit pe
venit, iar21.885 lei, contribuţia asigurărilor sociale de sănătate.
Cristian Pomohaci a achitat în totalitate prejudiciul,
anunţă procurorii.
D”Se binecuvântează cultura aceasta, prin această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh! Amiiiiin!”. Și se închină cu toții, de la oamenii din sat, la deputați, senatori, prefect, primar, ambasadori, copii zgribuliți aduși de primar să cânte; și ministru al agriculturii. Unde? În comuna Băneasa, din județul Giurgiu. Mai exact, în fața brazdelor pe care s-a plantat sparanghel, primul sparanghel românesc de după Revoluție.
Sunt 170 de hectare, cumpărate de un cetățean german,
care și-a dorit să-și extindă afacerile și în România. Și-a dorit să intre și în
atenția autorităților locale și centrale, într-o țară în care avem cea mai mare
producție la hectar pentru orice pe hârtie ori datorită investitorilor străini.
A investit, totuși, două milioane de euro, bani proprii.
Omul a primit atenție. Una nedorită, întrucât tare bine știm să ne facem de râs. Întregul eveniment s-a transformat într-un circ penibil, cu un neamț năucit, care nu înțelegea ce se întâmplă de e atâta lume care fuge și cade pe brazde, cu preoți care sfințeau ogoarele, cu ambasadori care vorbeau public despre efectele afrodisiace ale sparanghelului (Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la București și Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin) și reprezentanți ai autorităților locale, dornici să se cațere pe investiția omului, chiar dacă nu au mișcat un deget pentru afacerea lui.
La final a fost și ministrul Petre Daea care, încălțat în
cizme de cauciuc, a alergat pe tarlaua comunei Băneasa, însoțit de o ceată de
reporteri și cameramani.
Ce a făcut? A mâncat pâine cu sare, a dat mâna cu
primarul, a avut un discurs năucitor, arătându-ne (a câta oară?) ce conexiune
specială are el – de data aceasta – cu brazdele țării.
Totul, pe ritmurile muzicii house, care răsuna dintr-o
stație adusă în mijlocul câmpului. Nu știm de ce, dar stația a murit imediat
după sfințirea brazdelor. În mijlocul câmpului se mai aflau mese pe care erau
șampanie, sucuri, apă, băutură, coșuri cu sparanghel și… WC-uri ecologice.
De ce sparanghel? ”Pentru că este o legumă șparanghelul”
Adrian Rusu este reprezentantul român al lui Joseph
Jacobs, omul a cărui familie are afacerea cu sparanghelul de 70 de ani. Ne
explică, într-o română stâlcită, cum e cu ”șparanghelul” românesc.
Redăm declarația lui mai jos, fără vreo modificare:
“Astăzi vom
oficializa deschiderea sezonului de șparanghel 2019. Este cea mai mare cultură
de sparanghel din România, care este momental. Noi avem aproximativ 170 de
hectare de șparanghel, sparanghel alb și verde. Prețul șparanghelului variază.
De la zi la zi. Sunt din diferite țări șparanghel care intră în România, dar
șparanghelul va pleca de la noi cu un aproximativ un 20 de lei pe kilogram. Piața
de desfacere este interesat pentru culturile de șparanghel, hipermarketuri și
diferite restaurante”
Dar de ce a ales să cultive sparanghel și nu altceva?
”Pentru că
sparanghelul este legumă. Este o legumă care pe piața românească nu prea este
cunoscută, dar românii consumă în cantitate foarte mare șparanghel”, ne
lămurește Adrian Rusu.
Care sunt beneficiile acestei plante?
Tot de la afacerist aflăm că ”sparanghelul are diferite vitamine, detoxifică corpul în totalitate și
diferite beneficii. Sparanghelul se poate consuma cu pește, somon, la grătar,
supe de sparanghel și diferite rețete. Șparanghelul are foarte multe rețete”.
Trecem peste mulțimea adunată, care l-a așteptat pe ministrul Agriculturii o oră și jumătate. Petre Daea a venit pregătit să taie primul sparanghel crescut în pământ românesc și ne-a explicat cum stă treaba cu agronomii. Desigur, a recunoscut că nu se dau subvenții pentru această plantă; însă puțină publicitate nu strică, fie ea și negativă.
”Am venit direct în câmp, să văd sparanghelul, pentru că
un agronom, când intră în teren, când ajunge în câmpul de cultură, e ca
medicul, se duce în primul rând la patul bolnavului. Iată, odată venit
sparanghelul, poate că cei care sunt acolo se gândesc să vină după această
îndemânare pe care au cultivat-o aici. Bine
v-am regăsit pe toți ceilalți la locul faptei, aici unde ați sădit sămânța de
interes, întorcând brazda țării. Pentru un agronom care are misiunea de a da
socoteală țării în domeniul agriculturii, întoarcerea brazdei este o bucurie
imensă. Pentru că, întorcând-o, înseamnă că sub ea este ceva. Și din această
brazdă întoarsă iese mâncarea atât de necesară pentru existența umană”, ne
lămurește Petre Daea.
La final, toată lumea s-a mutat la petrecere, la un
restaurant din apropiere. Gata încă o zi de lucru, încă o nouă panglică tăiată,
un nou ogor sfințit, o cultură de sparanghel. Și încă un moment al României.
Unul penibil.
Trei persoane, printre care și un consilier din cadrul Ministerului Transporturilor, au interdicție de a părăsi țara și de a comunica cu anumite persoane, implicate într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani instrumentat de procurorii anticorupție. Este vorba despre Mihaela Vasilica Szechely, consilier al ministrului Transporturilor în perioada 10 iulie 2012 – 21 decembrie 2012, Pasquale Favino Roberto – soțul acesteia și asociat în cadrul firmei Team Delta Proiect, și Alexandra Mocanu – administrator al aceleiași firme.
„Prezenta cauză are ca obiect împrejurările și destinația unor comisioane de peste 2 milioane de euro încasate în schimbul deblocării unor plăți datorate de stat unei companii pentru lucrări de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată. Lucrările de reabilitare fuseseră efectuate pe tronsoane de cale ferată de pe ruta București – Constanța, fiind finanțate în proporție de 75 % din fonduri europene și 25 % din bugetul de stat.
În contul lucrărilor efectuate, compania constructoare avea de încasat de la statul român, prin intermediul beneficiarului lucrărilor CFR (Compania de Căi Ferate), suma de 15 milioane euro, plăți restante la nivelul lunii mai 2012.
În cursul anului 2012, în exercitarea atribuțiilor de consilier al ministrului Transporturilor, inculpata Szechely Mihaela Vasilica a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcții, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.
În schimbul banilor, consilierul a promis că, datorită influenței pe care o are asupra funcționarilor din Ministerul Transporturilor (influență rezultată din calitatea sa de consilier personal al ministrului transporturilor), îi va determina să facă demersurile necesare astfel încât ministerul să aloce CFR SA banii datorați companiei.
O parte din comisionul încasat, respectiv suma de 1.011.550 euro, a fost transferată în contul unor firme belgiene de consultanță, după care a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate prestate în cadrul campaniei electorale ocazionate de alegerile parlamentare din anul 2012.
Ceilalți doi coinculpați au participat la activitățile infracționale, în sensul în care Favino Roberto Pasquale a intermediat discuțiile dintre consilier și reprezentantul companiei de construcții, cu privire la condițiile și la modul de plată a comisioanelor, iar Mocanu Alexandra, care a preluat de la Szechely Mihaela Vasilica administrarea firmei TEAM DELTA PROIECT (prin care s-au plătit comisioanele) după ce aceasta din urmă a devenit consilier al ministrului Transporturilor, a dispus transferul sumei de 1.011.550 euro în conturile firmelor belgiene, cunoscând că suma provine din săvârșirea unei infracțiuni.
Prezentul dosar s-a constituit ca urmare a unei cereri de asistență juridică formulată de autoritățile belgiene, iar ancheta se desfășoară în cadrul unei echipe comune de investigații (Joint Investigative Team), instrument de cooperare judiciară internațională în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din care fac parte DNA și autorități de aplicare a legii din Belgia. Investigația a fost realizată cu sprijinul OLAF și al Eurojust”, se arată într-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
