Anual, mii de elevi români renunță la școală. Pentru aceștia finalizarea studiilor și obținerea diplomei de bacalaureat nu reprezintă un obiectiv. 6% dintre absolvenții de liceu aleg să nu mai dea examenul maturității. Dintre cei care se prezintă, o treime nu reusesc să obțină media 6, notă care atestă promovarea examenului.
Aproape
20% din elevii care s-au înscris la liceu în 2015 nu au mai dat examenul de
bacalaureat anul acesta. În cifre absolute asta înseamnă că din promoția de
liceu 2015-2019 au dispărut din sistemul aproape 30.000 de copii. Cei mai mulți
au renunțat la școală pe parcursul anilor de liceu, în timp ce restul nu s-au
mai prezentat la examen. Un sfert dintre ei au renunțat chiar în ajun.
În ultimii
4 ani, aproape 44.000 de elevi au renunțat să susțină examenul de bacalaureat.
Anul 2018 detine recordul la acest capitol. La sesiunea de bacalaureat 2018 un
numar de peste 13.000 de absolvenți de clasa a XII-a nu s-au susținut examenul.
Comparativ cu anul trecut, numarul elevilor inscrisi la bac care nu s-au mai
prezentat la examen anul acesta este de două ori mai mic față de anul
precendet.
Statisticile
rușinii: România, locul 3 în UE la abandonul școlar
România
ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană la capitolul abandon școlar. Datele
ultimului Eurostat arată că, în 2018, abandonul şcolar timpuriu a fost de de
16,4%. Țara noastră a fost este precedată în clasamentul abandonului școlar de
Spania (17,9%) şi Malta (17,5%). La polul opus s-au aflat Croaţia (3,3%),
Slovenia (4,2%), Lituania (4,6%), Grecia (4,7%), Polonia (4,8%) şi Irlanda
(5,0%).
În ultimii
12 ani recordul la abandonul şcolar îl deţine anul şcolar 2006-2007. Atunci au
abandonat peste 83.000 de copii. Rata cea mai mică a abandonului a fost
înregistrată în anul şcolar 2012-2013, respectiv peste 50.000 de copii.
Cei mai
mulți elevi care se pierd pe drum sunt în anii terminali, cum ar fi clasa a
V-a, clasa a VIII-a sau pe parcursul liceului sau școlii profesionale, după cum
arată cel mai recent raport al Ministerului Educației.
Băieţii
abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele
Începând
cu anul 2009/2010, s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au
abandonat studiile liceale; o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi
optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au
abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata
abandonului a crescut de la 2,2% la 3,8%. În perioada următoare, s-au
înregistrat ameliorări semnificative ale ratei abandonului, până la 2,5% la
finalul anului 2016/2017 – în scădere faţă de anul şcolar anterior.
„La
sfârșitul anului 2016/2017, o pondere de 2,5% dintre elevii de liceu au
abandonat studiile, valoare ameliorată faţă de anul şcolar anterior. Cei mai
mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii abandonează mai
frecvent liceul, comparativ cu fetele. Reorganizarea învăţământului profesional
a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea
de 3,5% în 2016/2017, cu o pondere uşor mai mare în cazul populației şcolare
feminine”, se arată în „Raportul privind starea învățământului preuniversitar
din România 2017-2018”, al Ministerului Educației.
Pentru
2020, România e obligată, ca membră a Uniunii Europene, să reducă la jumătate
rata părăsirii timpurile a şcolii.
3 din 10
absolvenți de clasa a XII-a nu au luat examenul de bacalaureat
Rezultatele
examenului de bacalaureat de anul acesta arată că România nu stă prost nu doar
la capitolul abandonului școlar. 3 din 10 absolvenți de clasa a XII-a nu au
reușit să obțină o medie de promovare a examenului de bacalaureat.
Datele
Ministerului Educației arată că rata de promovare în ansamblu, înainte de
afișarea rezultatelor după contestațiile depuse, incluzând și elevii proveniți
din promoțiile anterioare, este de 67,2%.
„S-au
înregistrat 177 de medii generale de 10 (104 – anul trecut). Din totalul
candidaţilor înscrişi, respectiv 136.091, s-au prezentat 129.166 de candidaţi.
Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 84 de candidaţi.
Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale examenului
national de Bacalaureat. S-au consemnat procente ridicate de promovare în:
sectorul 4 al Capitalei (80,94%), judeţele Cluj (80,71%), Iași (76,34%), Bacău
(75,96%), Sibiu (74,54%), Brăila (73,40%), Galați (73,01%), Municipiul
București (72,84%), respectiv județele Buzău (72,84%) și Brașov (72,74%)”, se
arată într-un comunicat dat publicității de Ministerul Educației în ziua
publicării rezultatelor la bacalaureat 2019.
Daniel
Funeriu, explică rezultatele slabe înregistrate în ultimul deceniu la bacalaureat
Introducerea camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat, în 2011, a scăzut dramatic numărul de absolvenți de clasa a XII-a care reușeau să obțină media 6. În urmă cu 10 ani, rata de promovare al bacalaureatului era de aproape 82%. Introducerea camerolor de supraveghere aproape a înjumătățit numărul candidaților care promovau examenul maturității.
În 2011,
rata de promovare a bacalaureatului a fost de 45,72%. Cea mai mică rata de
promovare s-a înregistrat în ultimele două decenii a fost în anul 2012. Atunci
doar 4 din 10 elevi au promovat acest examen.
Daniel
Funeriu, fostul ministrul al Educației, în perioada decembrie 2009 – februarie
2012, demnitarul care a introdus camerele de supraveghere la examenul de
bacalaureat si clasa pregătitoare, a explicat, pentru Ziarul de Investigații,
care sunt factorii care au dus la aceasta rata scăzută de promovare a
bacalaureatului.
„Introducerea
camerelor de supraveghere la examenul de bacalaureat nu a fost o măsură
periferică, cu impact doar în educaţie, ci a fost una care a arătat starea
morală deplorabilă în care se afla naţiunea noastră. 20 de ani de democraţie
(la vremea aceea) au făcut din naţiunea noastră una care frauda masiv examenul,
adică începutul în viaţa de adult a copiilor noştri. Cum să ceară nişte oameni
care îşi încurajează copiii să fraudeze, să fie conduşi de politicieni oneşti?
A fost o oglindă pe care, cu bună-ştiinţă şi intenţie, am pus-o în faţa
naţiunii. Dacă «poporul», cel pe care am jurat să îl servesc la învestitură, ar
fi considerat că această măsură e proastă, mi-aş fi dat demisia imediat. La
vremea respectivă erau tot felul de politruci, cu vipera plângăcioasă
cvadriministru pe post de lider, care, pentru a-şi păstra privilegiile, tot
spuneau: «de ce ne trebuie o lege nouă»? Aşa au avut răspunsul exact: pentru că
sistemul de educaţie, care consuma din ce în ce mai mulţi bani, producea pe
bandă rulantă fraudatori”, a declarat fostul ministru.
Întrebat
cine este vinovat pentru rezultatele slabe obținute la examenul de bacalaureat,
Daniel Funeriu a identificat principalele probleme.
„Punem
greşit problema. Nu faptul că doar 37% dintre copiii unei generaţii iau
bacalaureatul e problema. Problemele sunt: 1) ce ştiu şi ce competenţe au
aceşti copii ? Răspunsul corect este: majoritatea insuficient. 2) Ce facem
pentru cei 60% dintre copii care nu iau bacul? Ce calificări le dă şcoala?
Răspunsul şi aici este unul defavorabil : am introdus în 2012 învăţământul
profesional dual, cu practica la firmă şi bursă. În baza acelei măsuri s-a
făcut, de exemplu, şcoala Kronstadt la Braşov. Dar, evident, actuala guvernare
a distrus măsura. Azi, în trei ani de studii, avem doar 6-7.000 de elevi pentru
că nimeni nu se ocupă cu adevărat. 3) Abia după ce răspundem la aceste
întrebări putem să găsim vinovatul şi el e clar. (…) Responsabilitatea la
clasă este calitatea slabă a profesorilor, pentru că ei nu beneficiază de
formare de calitate. Actuala guvernare a distrus masteratul didactic, prin care
cele mai bune universităţi ar fi format 10.000 de profesori de calitate din
2012 încoace. Deci, am fi avut azi 70.000 de profesori buni, adică o treime”,
conchide demnitarul.
