Liderul PSD nu scapă nicio ocazie de a taxa atitudinea și deciziile șefului statului. Astăzi, Viorica Dăncilă anunță că a aflat „cu surprindere” despre o vizită pe care Klaus Iohannis o plănuiește în afara țării, în condițiile în care România nu are încă un Guvern.
„Am aflat cu surprindere că, în mijlocul uriașului blocaj instituțional pe care l-a creat, președintele Iohannis se gândește să mai plece într-o vizită externă, în loc să rămână în țară pentru a-și instala Guvernul. Este uluitoare nepăsarea președintelui în funcție cu privire la români și la guvernarea țării.
Să ne amintim motivele pentru care România se află în această situație de HAOS TOTAL NEJUSTIFICAT. Să ne uităm cu atenție cum, de luni întregi, președintele Iohannis calcă în picioare Constituția și blochează funcționarea Guvernului, într-un război împotriva PSD pe care obsesiv și-l imaginează.
Deși crizele lui Iohannis nu ar trebui să fie și crizele României, acest președinte a decis să sacrifice românii și să arunce țara într-o serie nesfârșită de blocaje și impasuri:
Iohannis a blocat constant funcționarea Guvernului prin refuzul nejustificat de a numi miniștri, a încălcat Constituția României și a refuzat punerea în aplicare a deciziei CCR. În mod abuziv, Klaus Iohannis a negat drepturile angajaților din ministerele rămase fără conducere și a întârziat sau blocat procese vitale, precum luarea de măsuri urgente la nivelul MAI sau susținerea examenului de rezidențiat de către absolvenții Facultății de Medicină.
În ceea ce privește numirea comisarului european din partea României, Iohannis și partidele de dreapta au arătat întregii lumi o Românie dezbinată, scindată între interesul țării și interesele mărunte, meschine ale unor grupări. Rezultatul acestui lobby negativ agresiv este că nici astăzi România nu are comisar european în noua formulă a Comisiei. Dacă nu a fost omul lui Iohannis cel propus, s-a opus fără rațiune oricărei alte propuneri.
A orchestrat o moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului PSD, însă nicio secundă nu a avut vreun plan pentru un nou Executiv. Guvernul lui Iohannis nu există. Nu au echipă guvernamentală, nu au program și se pare că nici o majoritate pentru vot. Klaus Iohannis și partidele care au semnat moțiunea de cenzură răspund pentru fiecare zi de risipire a banului public și blocaj instituțional.
Acest președinte care s-a întors împotriva românilor din cauza ambiției oarbe pentru un nou mandat va plăti pentru tot răul făcut țării sale. Crizele lui Iohannis nu trebuie să mai fie și crizele României!”, atrage atenția Viorica Dăncilă.
Senatul a spus stop proiectului prin care se propunea revenirea la vechea reglementare legată de alegerile locale. Plenul Senatului a respins cu 47 de voturi „împotrivă” proiectul legislativ, voturi „pentru” fiind 33. Aceasta înseamnă că primarii vor fi aleși tot într-un singur tur, însă un vot final va fi dat de Camera Deputaților. Inițiatoarea proiectului era Uniunea Salvați România, a cărui lider nu a ratat ocazia să taxeze votul din Senat.
„Gata cu ipocrizia! USR cere partidelor parlamentare nu doar să spună că țin cont de voința cetățenilor, ci și să acționeze ca atare!
Respingerea de astăzi, din plenul Senatului, a proiectului USR privind alegerea primarilor în două tururi reprezintă cea mai bună dovadă că USR a avut dreptate și că actuala configurație a Parlamentului nu permite adoptarea reformelor reale și profunde de care România are nevoie. Din acest motiv se impune organizarea cât mai rapidă de alegeri anticipate!
De remarcat că UDMR a votat alături de PSD pentru respingerea proiectului USR, dar și că PNL, ALDE și Pro România au avut aproape jumătate dintre parlamentari absenți. Probabil sunt mai importante negocierile pentru un posibil viitor beneficiu într-o guvernare liberală decât să ne asigurăm, cu toții, că localitățile României nu mai sunt administrate de oameni ce reprezintă doar 10-11% dintre locuitori.
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi reprezintă prima condiție din cele patru enunțate de Alianța USR PLUS pentru a acorda votul de învestitură Guvernului Orban. Este prima deoarece e esențială pentru legitimitatea aleșilor locali și pentru recuperarea democrației la nivel local.
USR PLUS nu abdică de la principiile sale și nu renunță la cele patru condiții enunțate pentru a acorda un vot de învestitură unui guvern Orban de tranziție!”, scrie Dan Barna.
Abia ce a fost desemnat premierul României, că Ludovic Orban deja și-a dezvăluit planurile, pe principiul ce ar fi dacă. Astfel, întrebat la Digi în direct despre linia pe care o va urma în cazul în care numirea sa va fi certă, liderul PNL a spus răspicat că cei angajați pe bază de pile și relații în ministere vor fi primii care își vor pierde avantajele. Nu ar fi o surpriză, dat fiind că Orban a făcut referire la reducerea numărului de ministere imediat după căderea Guvernului Dăncilă.
„Ținta noastră este reducerea numărului de ministere. 28 de ministere… o prostie, m-am uitat prin Europa, peste tot sunt 15-16 ministere. După reducerea ministerelor, vom restrânge numărul de agenții și oficii. Cu siguranță unii vor trebui să plece. Cei care au intrat pe ușa din dos, pe bază de carnet de partid și care semnează condica o dată pe săptămână, vor pleca acasă. Vom crea un corp de funcționari neutri care să servească interesul public. Noi avem un program de debirocratizare a instituțiilor, prin digitalizare astfel ca omul să nu mai fie trimis de la Ana la Caiafa. Venim la guvernare cu principiul bunei guvernări liberale”, a asigurat Orban.
Într-un interviu acordat in exclusivitate Ziarului de Investigații de către Valery Kuzmin, ambasadorul Federației la Ruse la București, acesta susține că Rusia este un stat care reacționează, nu acționează.
Valery Kuzmin nu s-a ferit să lămurească nici legăturile lui
Liviu Dragnea cu Moscova și dacă fostul lider PSD a cerut oficial ajutorul
Federației Ruse.
Ambasadorul rus nu a ocolit nici relația dintre președintele Klaus Iohannis și Vladimir Putin, președintele Federației Ruse și dacă primul l-a invitat pe al doilea la București sau nu.
În schimb, diplomatul rus a ocolit să comenteze prea mult
iminenta numire a Laurei Codruța Kovesi în fruntea Parchetului European.
Din acest interviu, publicat și în ediția de print din luna octombrie a Ziarului de Investigații, mai puteți afla dacă Moscova se opune unirii Românei cu Basarabia, care sunt relațiile dintre SUA, UE și Rusia și dacă lumea se îndreptă spre ”ultimul război” mondial.
Interviul întreg
Reporter:
Cum caracterizați relațiile dintre cele două
state?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Ar putea fi și mai bine.
E loc de mai bine
Reporter:
De ce nu este mai bine în
acest moment?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Ca să răspund la
întrebarea asta… Motive sunt multe, dar ca un moment de analogie istorică aș
prefera să vă aduc aminte o situație din anul 1933. Exact anul acesta celebrăm o dată rotundă de la acordul între
cele două țări pentru stabilirea relațiilor diplomatice între ele. Mai întâi și
mai întâi de toate, pentru că atunci apăruse nucleul dur al Germaniei
naziste și tocmai acesta a fost anul când a fost semnat primul pact
Molotov-Ribbentrop – de care aici se amintește foarte des, care semăna cu
acesta,
Știți cum se numea?
În 1934, se numea Pactul
Hitler-Pisoski, pentru că acest acord era legat de semnăturile acestor doi
politicieni. Și cu toate acestea s-a găsit voința necesară să se semneze acest
acord, pentru ca relațiile dintre aceste țări
să se dezvolte și după aceea.
Reporter:
Dacă ar fi să ne
întoarcem în prezent?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Cred că o să fiți de
acord că între cele două state diferite – Regatul României și Rusia comunistă
sau Uniunea Sovietică – relațiile erau într-o situație de mai mult dezacord
decât acum, când în ambele state sunt democrații, proprietate privată și comerț liber.
Reporter:
Relația cu România este mai
rea decât cea cu alte state din Balcani sau UE?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Deci, acum în general
valorile noastre coincid, în unele părți cel puțin. Este situația în care ne
uităm nu numai la relația dintre Rusia și
România, dar să ne
uităm și
la relațiile dintre Rusia și alte state din jur să vedem cum se dezvoltă
relațiile cu Cehia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Turcia, Italia, Grecia, Franța, Germania etc
Și bineînțeles că trebuie să subliniez
că aceste state sunt membre UE, sunt membre NATO, poate doar Serbia nu este.
Așa ca un exemplu, nu
cumparăm România și Germania la cifrele
economiei sau cu Polonia, unde schimbul comercial este de trei ori mai mare
decât cel cu România.
Reporter:
Care sunt legăturIle
economice dintre România și Rusia acum?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Relațiile economice cu toate
problemele care există între cele două state se dezvoltă dinamic, putem spune
că în ultimii 2-3 ani că am ajuns la cifre de dinainte de criza economică.
Adică, anul trecut volumul schimburilor comerciale, aproape-aproape a ajuns la
cinci miliarde de dolari.
În luna septembrie, am
fost la Ploiești, la festivitatea organizată de Petrotel, cu ocazia Zilei
Petrolistului.
Reporter:
Suntem pe plus sau pe
minus în cadrul acestor relații economice?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Acesta este un exemplu
din relațiile noastre bune. Dar, în general, în mare, cum le percepem acum, mai
ales cu ce a fost în trecut … Noi vedem acum că multe sfere din relațiile
comerciale dintre cele două țări au devenit înghețate mai ales în baza
sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană,
sancțiunilor ilegale față de Rusia, care nu sunt în conformitate cu
legislația internațională, mai ales în domeniul
petrolului, în domeniul exportului de echipamente de extracție petrol și gaze
care a devenit o problemă majoră în relațiile noastre.
Bineînțeles că, Rusia a găsit producători
care să-i livreze aceste echipamente, dar cea care a avut de suferit în această
situație a fost tot România.
Reporter:
Care companii în afara
de Gazprom și Lukoil mai sunt prezente în România?
Ambasadorul Valery Kuzmin:
Una dintre cele mai
mari, este compania metalurgică producătoare de țevi, care are uzine inclusiv
la Slatina.
Știu că este este
colaborare și între companii, la un nivel mediu al cifrelor de afaceri, și în
domeniul IT.
Există chiar și una
dintre rețele de retail din Rusia care a deschis primul supermarket în România.
Reporter:
Din cele cinci miliarde
de dolari care este valoarea produselor românești care ajung în Rusia?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Dacă vorbim despre acest
bilanț economic, el se înclină spre Rusia. Este
mult mai mare. Faptul că exporturile din Rusia sunt mai mari nu este atât de plăcut.
De ce nu este plăcut?
Pentru că Rusia vine în
piața românească cu materii
prime, cu surse de energie, iar România vine cu echipamente, cu piese pentru
autoturisme, pentru mașinile
Renault.
Mai sunt câteva
exporturi spre Rusia în domeniul cosmeticii, al farmaceuticii, însă nu sunt
cifre serioase ca să vorbim despre ele.
Despre relației
Moscovei cu Iohannis, Dragnea și puțin despre Kovesi
Ambasadorul Valery
Kuzmin nu s-a sfiit să fie contondent cu președintele Klaus Iohannis căruia i-a
reproșat voalat că-l ignoră pe Putin, dar a ținut să nege și că s-a întâlnit cu
Dragnea sau cu Tăriceanu.
Reporter:
Care sunt relațiile
politice dintre România și Moscova, președintele Iohannis l-a invitat pe
președintele Putin la București sau invers?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Voi v-ați amestecat între America și Rusia, între Rusia și America.
Dacă vă interesează
această întrebare concretă, ”dacă oare domnul Iohannis l-a invitat pe domnul
Putin aici la București?”.
Teoretic, bineînțeles,
această invitație putea să treacă pe
lângă ambasada noastră, asta pur teoretic.
Practic, dacă această
vizită ar fi fost în
pregătire, am fi știut de acest lucru.
Reporter:
Mă interesează dacă
politicienii români sunt interesați de relații cu Rusia sau le evită?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Poziția a doua, le
evită.
Reporter:
De ce credeți că fac asta?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Este
o întrebare pentru dânșii. Noi nu putem să dăm răspunsuri pentru
politicienii români.
Reporter:
În România, se vorbea
despre relațiile lui Dragnea cu Moscova, că a fost la ambasadă.
Ambasadorul Valery Kuzmin:
Primul răspuns este că
domnul Dragnea este la închisoare.
Vedeți, în România se
vorbește foarte mult, cum putem răspunde la tot ce se vorbește în România, cum
putem face acest lucru?
Ce
vă interesează în mod concret?
Reporter:
Spre exemplu, domnul
Dragnea a cerut să aibă o întâlnire cu
dumneavoastră? Sau cu vreun oficial din Rusia? Sau să facă o vizită?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Pentru asta eu nu am
niciun fel de informații. Atât pot să vă spun. Că atunci când eu am venit în
România, iar domnul Dragnea era șeful Camerei Deputaților, este o practică diplomatică de a face o vizită de
protocol la persoanele cu funcții de conducere.
M-am adresat cu această
rugăminte la șeful Camerei Deputaților, nu am primit răspuns și nu a fost
singurul, nici șeful Senatului nu a răspuns la această cerere. Și inclusiv mai
multe alte personalități politice care comunică foarte bine cu alți ambasadori,
ne-au evitat.
Cred ca am răspuns întru
totul la întrebarea dumneavoastră.
Reporter:
Cum privește Moscova
numirea Laurei Codruța Kovesi, ajuta această numire relațiile cu UE sau nu?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
A fost deja numită, da?
Reporter:
Propusă.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Când o să fie deja
numită în funcție, atunci o să vedem ce o să fie,
noi îi considerăm pe oameni după fapte.
Într-adevăr trebuie să
luptăm împotriva crimei, așa că relațiile sunt de
colaborare între UE și Rusia.
Despre relația dintre
UE și Rusia
Faptul că bazele
americane sunt tot mai prezente în
Europa și faptul că UE permite implicarea SUA pe un continent din care
nu face parte geografic, constituie alte motive, noi motive de supărare la Moscova.
Reporter:
Înțeleg că România ignoră Rusia, la fel
procedează și marile puteri din UE?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Domnul președinte Macron
le-a interzis jurnaliștilor
de la Russia Today, de la Sputnik să participe la
conferințele de presă ale sale. Din punctul dumneavoastră de vedere este acesta
un moment care să reflecte libertatea presei?! Dar lăsăm asta ca pe o întrebare
retorică. Și totuși,
președintele Macron îl
invită pe președintele Putin la dialog, inclusiv îl invită să facă vizite în Franța, domnul Macron a făcut
o vizită la Sankt Petersburg la Forumul Internațional Economic.
Rușii spun că orice
comparație este șubredă, dar făcând totuși
aceste comparații puteți vedea diferența.
Reporter:
În această perioadă este
una de confruntare între UE Și Rusia?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Vorbiți despre perioada dintre
cele două războaie mondiale? Vorbim de perioada aceea când toată Europa s-a
unit împotriva Uniunii Sovietice?
Reporter:
Nu, de perioada actuală.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Asta nu este o întrebare
pentru mine.
Dacă vorbim de perioada
cu parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și Rusia, dacă vorbim de
Europa și de limitele acestui continent… Însă, noi pornim de la parteneriatul
strategic dintre UE și Rusia care acum se află într-o stare de anabioza, este
în frigider.
Despre zona Mării
Negre
Unul dintre cele mai delicate subiecte abordate în timpul interviului cu diplomatul rus a fost cel legat de conflictul din Ucraina si anexarea Crimeei. Valery Kuzmin a explicat că, din punctul de vedere al Moscovei, evenimentele din Ucraina au fost doar o reacție a implicării altor mari puteri în Europa de Est și nu a reprezentat o agresiune comisă de Federația Rusă.
Reporter:
Cum vede Moscova zona
Mării Negre care risca să devină una dintre cele mai dificile zone în
următoarea perioadă?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Noi deja privim spre
regiunea Mării Negre de aproape 500 de ani. Pentru Rusia asta a fost o cale
deschisă, o cale spre mările calde, o cale spre deschiderea comerțului.
Și bineînțeles, există o istorie foarte lungă
pentru a reglementa evenimente și situații din Marea Neagră.
Pe parcursul acestei istorii,
noi, am încercat să facem totul pentru reglementarea situației din Marea
Neagră.
Destul de recent, în
luna mai, a fost semnat la București, în cadrul unei reuniuni internaționale a țărilor riverane Mării
Negre, o convenție, un document care se numește
Agenda Comună Maritimă.
Această Agendă prevede mai multe
situații de lucru, inclusiv situația
ecologică, inclusiv care este volumul de resurse biologice, ca să nu
prindem chiar toți
peștii din Marea Neagră. Sunt niște
situații despre care țările riverane duc tratative, negociază.
Reporter:
Vă deranjează implicarea
NATO în Marea Neagră?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Acest exemplu arată că
țările riverane Mării Negre pot coopera
și în prezent. Dar cooperarea a fost instituită în multe formate în zona Mării
de mult, după tratatul de la Varșovia, care se aplică în rezolvarea situațiilor
mai complicate internațional
în domeniul securității. Din păcate aceste mecanisme sunt înghețate și nu lucrează acum.
Și auzim foarte des, mai
ales aici în România,
că numai NATO, prin intermediul participanților săi pot să impună
ceva, state care nu sunt din regiune. Acest lucru din punctul nostru de vedere
este intolerabil.
Auzim
o mulțime de acuze cum că Rusia a anexat ceva ilegal, că se înarmează
peste măsură. Dacă ne referim la
bazele dreptului internațional, aceste acuzații nu sunt serioase.
Pentru că implicarea
NATO nu respectă chiar principiul de autoguvernare a națiunilor, principiu
lansat chiar de președintele american Woodrow Wilson.
Știți de ce a făcut acest
lucru?
Dorința sa la acel
moment (n.r. – primul război mondial) era să destrame imperiile britanic și
francez, iar coloniile acestora să fie repartizate …
Dar principiul
autoguvernării ca atare a fost unul foarte corect, necesar. El a fost impus mai
bine după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, chiar la începutul
anilor `60, cu o mare implicare a URSS.
Să vedeți această hartă!
Faptul că zona Mării Negre este una strategică pentru Rusia reiese și din faptul
că în acest moment al discuției, ambasadorul simte nevoia să se ridice din
fotoliu și să meargă la hartă pentru a demonstra că în opinia Moscovei, federația nu este un
stat agresiv, ci doar încearcă să-și apere granițele.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Aceasta a fost frontiera
Pactului de la Varșovia, acum aici este granița NATO. A avansat spre Est câteva
sute de km.
Deci dacă înainte în
blocul țărilor socialiste erau bazele militare URSS – în Germania, în Polonia, în Cehoslovacia – acum
în aceste locuri se află baze americane.
Baze americane care se
află și în alte locuri, în
Turcia, în Japonia, în
Afganistan …
Reporter:
Bazele americane din
România cum sunt văzute de la Moscova?
Într-adevăr, ele sunt
aici. În mod liniștit sunt luate măsuri că
aceste baze să nu fie un pericol pentru noi. În acest moment sunt un
pericol?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
În mod potențial, da, și
președintele nostru a vorbit despre asta în mod repetat.
În momentul în care URSS
nu a mai fost, Rusia și-a retras bazele militare din Cuba, unde cea americană de la Guantanomo a rămas.
Rusia și-a retras baza
din Vietnam ,din Aden (n.r – Peninsula Arabică), iar în schimb, bazele
americane s-au extins și se apropie din ce în ce mai mult de frontierele
Rusiei.
Și dacă ne uităm peste polul de nord,
în bazele care sunt în nord și cele de acolo sunt foarte aproape de granițele
noastre din nord.
Coasta Oceanului Arctic
a Rusiei este foarte întinsă. Dincolo de oceanul polar sunt situate Canada,
America, iar noi nu am mai punctat pe hartă și bazele militare care sunt în
aceste state.
Reporter:
Este Rusia un stat
agresiv în politica intrenațională?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Vorbim
în situația asta despre fake-news, de realitatea post-adevăr, vedem acum foarte bine
o tendință de a arată Rusia ca un stat care încearcă să refacă situații în
favoarea sa, care amenință pe cineva.
Și aici doresc să vă
readuc aminte despre legile care au fost descoperite de oamenii de știință din
Grecia antică: Legile logicii. Ele spun că mai întâi există o cauza și apoi o
consecință.
Țineți minte când a fost
semnat acordul dintre SUA și
România pentru baza de la Deveselu? Când a fost semnat? A fost
înainte sau după criza din Ucraina?
Da, într-adevăr, chiar
după ce s-a declanșat criza ucraineană, la care au participat și americanii.
Când americanii declarau că sistemul lor de apărare este împotriva Iranului, a
Coreei de Nord și nu împotriva noastră.
Acum, ei spun cu toată
sinceritatea că acest sistem este îndreptat de fapt împotriva Rusiei.
Reporter :
Există vreo legătură
între expansiunea bazelor americane din România și din alte state din Europa
Centrală și expansiunea Rusiei în Ucraina, în zona Mării Negre din ultimul
timp? Sunt condiționate acestea?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Pentru această întrebare
nici nu este necesară o traducere.
Am discutat deja, când a
fost acordul pentru baza de la Deveselu, când a fost înainte sau după criza din
Ucraina?
Ne întoarcem la
filosofii din Grecia antică. Mai întâi cauza, apoi urmarea, consecința.
Reporter:
Există pericolul ca
Marea Neagră să devină un lac rusesc, așa cum se spune în România?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Oare acest pericol
există? Dumneavoastră ați auzit de ucrii anticii care au săpat Marea Neagră? Nu
românii, nu romanii au săpat Marea Neagră, au făcut-o ucrii antici.
Toate aceste clișee,
expresii ”lac rusesc”, ”expansiunea Rusiei”, ”Rusia, stat agresiv” sunt chestii
de speriat oamenii înainte să se culce ca să aibă coșmaruri.
În realitate, începând
cu anii `90, Rusia modernă s-a deschis pentru o relație inclusiv cu țările
NATO.
Despre baza militară americană de la Deveselu
Nu a fost ocolit nici subiectul bazei
militare de la Deveselu, pe care Moscova o vede ca pe o bază de unde Rusia poate fi atacată.
Reporter:
Ați avut discuții cu
partea română despre scutul de la Deveselu?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
De multe ori și în
detalii am discutat la Ministerul Afacerilor Externe despre eterna problemă a
armamentului de la Deveselu.
Pare
să fie
armament de apărare, cu rachete intercontinentale balistice de interceptare,
adică este armament de apărare. Dar, de apărare intercontinentală a cui, noi suntem
situați pe același
continent.
De ce este armament
intercontinental, armament care aparține unui alt stat care se află peste
ocean?
Despre relațiile
dintre cele două combatante din Războiul Rece
Valery Kuzmin a făcut
mai multe declarații din care reiese că în acest moment, Rusia privește SUA ca
pe un stat agresiv și din acest motiv relațiile dintre cele două puteri nu sunt
foarte bune.
Reporter:
Este
o situație tensionată între Moscova și
Washington?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Între SUA și Rusia în
ultimii 75 de ani există probleme de diferite feluri. Acum 74 de ani când America
poseda arma nucleară, când americanii au aruncat bomba peste Hiroshima și peste
Nagasaki, SUA aveau un plan pentru a ataca cu bomba atomică peste o sută de
localități din URSS. Pe urmă, aceste planuri s-au amplificat la 300 de
municipii și tot așa.
Asta este istorie!
Reporter:
Și dacă ne-am întoarce la
prezent, care sunt relațiile?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Dar, în afara de această
istorie veche, este și o istorie a zilei de astăzi. Baza de la Deveselu nu
poate fi considerată doar o armă de
apărare a României.
Tocmai am văzut pe
harta, Rusia are un teritoriu atât
de întins,
încât gândindu-și
apărarea națională, ea trebuie să judece
la un nivel global.
Astfel că într-adevăr
noi privim spre aceste baze fără niciun fel de plăcere.
Ca să fie un exemplul și mai clar, aș da
exemplul Finlandei, cu care URSS a fost și în conflict armat între cele două
războaie mondiale. Relațiile nu au fost unele simple, printre politicienii
finlandezi au fost și generali ai armatei lor cărora nu le plăceau relații
normale, cordiale cu URSS.
Și după cel de-al doilea
război mondial, Finlanda a ales o politică de neutralitate și avem în acest
moment o relație foarte bună. Finlandezii au primit dreptul de a intra în Sankt Petersburg fără viză.
Reporter:
Și care sunt relațiile cu
NATO?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Despre asta cumva ați
uitat, haideți să ne întoarcem la începutul anilor 2000, cunoscutul moment 11
septembrie 2001 când Rusia a fost prima care a acordat o mână de ajutor SUA.
Deși în anii `90 NATO a continuat să se
extindă de-a lungul granițelor Rusiei, deși Rusia a fost împotrivă
față de această extindere și toate astea s-au finalizat prin destrămarea și
bombardarea masivă a Iugoslaviei.
Cine a bombardat
Iugoslavia?
Extratereștrii?
Nu.
Au făcut-o forțele NATO, care s-au bazat pe forțele americane și pe bazele militare din
Scoția, din Spania și s-a văzut cum acționează forțele NATO în astfel de
situații.
Nu numai că au efectuat
acest bombardamente, dar au făcut-o cu bombe cu uraniu slab îmbogățit. Astfel
că aceste radiații se simt până acum, iar numărul cazurilor de oncologie a
crescut substanțial.
Și a fost Rusia care a
acordat ajutor SUA când
teroriștii au atacat America. Și nu numai atât, Rusia a dat înainte
informații Americii în
legătură cu aceste atacuri care se pregăteau.
Care au fost răspunsul
din partea NATO?
Ce a urmat? O extindere
a NATO și cum a glumit președinte Putin, districtul militar al URSS din zona
baltică a devenit acum zonă militară a NATO.
Și dumneavoastră spuneți că Rusia este un stat
expansionist. Rusia a îndurat, a suportat mult timp, a încercat să rezolve
situația, să se sfătuiască cu americanii.
In 2002 americanii au rupt tratatul împotriva rachetelor antibalistice.
Ce a urmat?
Incluisv baza de la
Deveselu, alte baze noi.
Și atunci care este politica
Rusiei?
Este
o politică de
reacție. Noi reacționăm acum la ce se
întâmplă în jurul nostru și nu sunt evenimente mărunte la care trebuie să facem
față.
Recent, chiar de curând,
SUA au denunțat tratatul pentru rachetele balistice cu rază mică și medie de acțiune.
Despre dacă Moscova
susține fenomenul fake news
Valery Kuzmin a
dezmințit acuzele unei mari părți a comunității internaționale și mass-mediei cum că Moscova ar susține propagarea de știri
false, așa-numitele “fake news”.
Reporter:
Rusia este atacată de
cancelariile europene, chiar și din România, pe tema implicării în fake news.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Când un fake news este
dezmințit printr-un alt fake news este o capcană de care ne-au atras atenția
chiar grecii antici.
Mai întâi să căutați
cauza și apoi consecința.
Să mai examinăm câteva exemple. Acuzele
la adresa Rusiei legate de Marea Neagră și cu Georgia.
Cred că ați auzit de
agresiunea Rusiei față de Georgia!
Oare ați auzit și de
Raportul Tagliavini care a examinat cauzele și consecințele și care au fost
consecințele?
A fost acolo măcar un
cuvânt despre agresiunea Rusiei?
Și dumneavoastră știți de
agresiunea Rusiei? Acesta este procesul de acreditare a unui fake-news. Și
atunci când un fake-news se transformă într-o axiomă acesta este procesul numit
post-adevăr.
Despre implicarea
spionajului rusesc în România
Una dintre întrebările
evitate de ambasador a fost cea legată de
tema implicării spionajului rusesc în România, implicare de care amintea
constant George Maior, fostul șef al SRI.
Reporter:
Este
o legătură între fake-news și spionajul internațional?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
De exemplu, dacă ne
referim la cazul Litvinenko din Marea Britanie, despre care s-a presupus că
este un fost agent KGB care a fost omorât cu poloniu.
Unde este decizia
curții?
Nu există și nici nu va
fi așa ceva.
Pentru că doamna Theresa
May, care atunci era ministru de Interne a Marii Britanii, care acum a părăsit
postul de prim-ministru, a clasificat toate datele care puteau sa dea
informații despre cine a făcut asta, cum a făcută. Așa că nimeni nu poate acum
să verifice integritatea declarațiilor guvernului britanic pe această temă.
Același lucru s-a întâmplat și cu familia, tată și fiică, Skripal.
Atunci când state ale
UE, inclusiv România, au expulzat diplomați
ruși în solidaritate cu Marea Britanie.
Reporter:
Fostul șef al SRI,
George Maior a amintit de mai multe ori că Rusia face acțiuni de spionaj și România trebuie să se apere.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Și încă o situația care a fost dificilă.
O persoană britanică a murit după ce a găsit
un flacon de la un parfum franțuzesc cu acea toxina
noviciok lângă un magazin și flaconul era aruncat
acolo. Și toate acestea s-au întâmplat
la 10 mile distanța de centrul de armament militar chimic britanic de la Porton
Dawn.
Putem
continua fără să aibă sfârșit.
Reporter:
Este o luptă a
serviciilor de informații cu aceste știri false:
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Apar termene noi, nu mai
ajunge să vorbim de războiul rece, apare războiul hibrid, apare comunicare
strategică. Eu în situația asta vă recomand să citiți o carte pe care a scris-o
un american, Edward Snowden. Sau să amintim de Julian Assange care pentru
triumful libertății cuvântului în jurnalismul de investigație este în închisoare
și așteaptă să fie predat Americii.
El
este un chavalier, un don quijote al libertății cuvântului.
Reporter?
Revenind la întrebarea
legată de afirmațiile lui George Maior
…
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
…așa că eu pot răspunde că
serviciile de informații s-au luptat unele cu altele mereu. Dar nu este Rusia,
este o altă mare putere care are în Europa centre foarte puternice de urmărire
electronică, care ascultă discuțiile telefonice, inclusiv ale șefilor de stat.
Inclusiv, în state ca Germania sunt astfel de centre.
Reporter:
Care este politica
Rusiei în această dispută?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Rusia, în bugetul care a
fost adoptat pentru următorii trei ani, a micșorat bugetele militare. Practic
SUA cheltuie pentru apărare mai mult decât tot restul lumii, dacă excludem
China.
Reporter:
Cum se pot dezvolta
evenimentele?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Sperăm că bunul simț va triumfa.
Și noi sperăm ca propunerile Rusiei să
fie aplicate pe fondul situației cum că americanii au rupt tratatul pentru rachete
balistice de rază mică și medie.
Propunerile noastre
le-am expus într-un moratoriu unilateral pentru desfășurarea de asemenea
rachete. Și noi propunem NATO un asemenea moratoriu pentru desfășurarea de
asemenea rachete de raza medie și mică.
Nu intru acum în
detalii, care au fost învinuirile, cum a fost încălcat acest tratat și credeți-mă că aceste propuneri
în România sunt întâmpinate cu reacții de bucurie și totuși despre Rusia se știe că se înarmează.
Dacă se continuă așa, toată lumea se va
mișca spre un conflict global, care nu va mai fi al treilea război mondial, al
treilea și jumătate, va fi ultimul război.
Americanii încep să pregătească armament nuclear
de mică energie, pentru a-l folosi în dispute mici, care nu vor fi globale. Dar
ei, în mod deschis declară ținta, scopul de a distruge Rusia.
Răspunsul Rusiei a fost
formulat de președintele Putin care a spus că dacă nouă ni se oferă o lume
fără Rusia, noi nu avem nevoie de o astfel lume, degeaba americanii se
gândesc sau speră că nu va fi o reacție
adversă.
Și dacă vorbim despre
procesul acesta al realității post-adevăr, putem să vorbim despre următoarele.
Eu deja am vorbit despre îngrijorarea înarmării.
De ce această micșorare
a bugetului militar a putut fi posibilă în Rusia?
De ce cu ani în urmă, în legătură cu evenimentele
din 11 septembrie 2001, Rusia nu a găsit o reacție de cooperare, de ce SUA a
ieșit din tratatul antibalistic?
Președintele Putin a
discutat atunci cu președintele Bush, inclusiv despre sistemul de la Deveselu.
Președintele Bush a spus că aceste sisteme nu sunt îndreptate împotriva Rusiei
și a spus „faceți ce vreți” și noi am
făcut.
Și ce am făcut
noi?!
Noi am dezvoltat armament
nou, noi am câștigat goana armamentelor fără să fim implicați în ea și asta este
recunoscut și de americani.
De ce am câștigat? Pentru
că noi avem armament care îl întrece pe cel american, iar americanii iau în
considerare asta și știu asta și nu mai avem nevoie să producem armament nou.
Să ne reamintim care a
fost situația în timpul războiului rece, când cele două puteri căutau să aibă o paritate. Aici sunt
o mie de rachete, aici sunt tot o mie de rachete; aici o mie de bombardiere,
aici o mie bombardiere.
Americanii spune că vor
dezvolta armamentul nuclear pentru că noi vrem să avem dominația globală.
Eterna întrebare: se opune Moscova unirii României cu Republica
Moldova?
Reporter:
Cum vede Moscova,
Federația Rusă, relațiile dintre
România și Republica Moldova. În România sunt voci care susțin o unire. Federația Rusă este împotriva unei
astfel de uniri?
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Nu este atât de
importantă poziția Rusiei față de aceste evenimente, cât este dorința celor
care locuiesc în Republica Moldova, unde într-adevăr cei care sunt pentru unire
sunt minoritari și acolo. Iar dacă vorbim despre poziția oficială pe această temă, ea a
fost stipulată în acordul dintre România și Republica Moldova din anii 2000.
Rusia respectă poziția
de suveranitate teritorială și de stat neutru pentru granițele stabilite în
1990.
Despre călătoriile
românilor în Sankt Petersburg
Ambasadorul rus a anunțat că de la 1 octombrie românii care doresc să viziteze
orașul rusesc Sankt Petersburg o pot face mai ușor, cu o viză electronică care
se obține destul de ușor.
Ambasadorul Valery
Kuzmin:
Vorbind
de Sankt Petersburg, relațiile cu finlandezii sunt
de lungă durată, iar de la 1 octombrie
orice cetățean, inclusiv din România, a primit posibilitatea să vină la Sankt Petersburg și în zona Leningrad cu o
viză electronică.
Se intră pe internet, descărcați formularul atașat, adăugați fotografia și primiți viza și aveți foarte multe opțiuni
de a intra.
Singura limită este la călătoria cu trenul, pentru că acolo controlul se face în timpul mersului și pentru moment nu au există echipamente pentru a citi vizele.
Nota*-Din cauze independente de noi, si fara dorinta de a denatura interviul, in editia print a Ziarului de Investigatii, sunt prezente doua greseli: „Într-un interviu acordat Ziarului de Investigații de Valery Kuzmin, ambasadorul Federației la Ruse la București, acesta susține că ultimul conflict armat din Europa, cel din Ucraina, ar fi fost cauzat chiar de o decizie a României.” si ” Una dintre cele mai importante afirmații făcută de ambasadorul rus, repetată pentru a putea fi observată mai bine, a fost cea cu referire la criza și conflictul armat din Ucraina, stat care a pierdut Crimeea. Valery Kuzmin a spus direct că dacă România nu permitea SUA să amplaseze scutul militar de la Deveselu, anexarea Crimeei nu ar mai fi avut loc. Reacția Rusiei în Ucraina ascunde teama că Moscova ar fi pierdut ieșirea la Marea Neagră”
Acestea au fost corectate in editia online a interviului. Ziarul de Investigatii isi asuma in totalitate greseala.
Președintele Klaus Iohannis a făcut în urmă cu câteva clipe anunțul privind numele noului premier. Cum era de așteptat, Iohannis îl vede pe Ludovic Orban viitor șeg al Guvernului României.
„PSD-ul, din 2017 încoace, a avut trei guverne care au dăunat României. PSD a inhibat dezvoltarea României și ne-a ținut pe loc. Acest lucru a fost constatat de toate partidele din opoziție. După consultările cu partidele politice parlamentare și formațiunile politice parlamentare am tras concluzia că se conturează un guvern în jurul PNL. Guvernul va avea un mandat scurt, până la alegerile parlamentare. Personal, cred că alegerile anticipate sunt o soluție foarte bună, dar nu cu Guvernul Dăncilă interimar.
Am decis să desemnez următorul prim ministru al României, în persoana domnului Ludovic Orban. Sper ca toți actorii politici să înțeleagă că suntem în criză politică. Cred că trebuie instalat urgent noul Guvern”, a spus președintele țării, afirmând totodată că are toată încrederea în Orban și PNL.
Președintele PSD Vrancea, Marian Oprișan, a primit o adevărată odă la Focșani, în cadrul ceremoniei de sfinițire mică a Catedralei Ortodoxe. Nu doar că a primit o distincție importantă pentru toate fondurile pe care le-a alocat Catedralei prin Consiliul Județean pe care îl conduce, ci preotul paroh a plusat: a vrut să-i sărute mîna lui Marian Oprișan!
Potrivit Hotnews, gestul preotului Florentin Răuță a fost oprit chiar de Oprișan, care și-a retras mâna. În cadrul ceremoniei, Marian Oprișan a primit Ordinul „Sf. Mucenic Sava de la Buzău” clasa I. Distincții au primit și alți doi social democrați din Vrancea: primarul Focșaniului, Cristi Misăilă și edilul orașului Panciu, Iulian Nica – Ordinul „Sf Mucenic Sava de la Buzău” clasa a II-a (cu steaua, eșarfa adiacentă, icoana și buchetul de flori).
Jurnaliștii de la Rise Project au publicat o amplă anchetă despre afacerile candidatului USR Dan Barna, din care reiese că acesta și-a văzut doar interesul propriu în afaceri, indiferent de consecințe. „Adevărul despre Dan Barna” detaliază afacerile cu bani europeni, eșecurile lui Dan Barna și interesele care l-au condus. Însă liderul USR este senin și anunță că are tot ce îi trebuie. Are, indubitabil.
„Am avut săptămâna trecută un interviu cu cei de la Rise. Am înțeles că au investigat proiecte pe care le-am desfășurat în perioada anterioară intrării în politică, când eram antreprenor și consultant în domeniul fondurilor europene.
Rise s-a concentrat pe câteva întreprinderi care nu au rezistat după perioada de sustenabilitate a proiectelor cu finanțare europeană. E un risc inerent și asumat în astfel de cazuri, mai ales într-o etapă de pionierat.
Le-am răspuns deschis și onest la toate întrebările. Îl consider un exercițiu de transparență și normalitate într-o campanie electorală. Nu am nimic de ascuns. Am lucrat 10 ani în fonduri europene și am construit una dintre cele mai de succes companii în domeniu.
Am contribuit la reușita a zeci de proiecte. Am ajutat autorități publice, ONG-uri și companii care au avut nevoie de fonduri. Mii de oameni au lucrat în aceste proiecte. Am fost pasionat de munca mea și sunt mândru de ceea ce am reușit să fac, a fost o experiență extraordinară.
Această experiență m-a dus în guvernul Cioloș, unde împreună cu echipa de la Fonduri Europene am reușit în 6 luni să aducem în țară 7,2 miliarde de euro. Sunt pregătit să duc această experiență la Cotroceni”, scrie Dan Barna.
Pe de altă parte, Rise Project arată că „antreprenorul de succes Dan Barna duce în spate o serie lungă de eșecuri care au costat aproape șase milioane de euro”, că acesta „este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE” și că „managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie”. Continuarea, aici.
O societate al cărei administrator este judecat pentru fapte care au legătură cu modul de executare a contractelor de lucrări este una dintre favoritele din Educație. Chiar și după ce administratorul a fost pus sub control judiciar și trimis în judecată pentru lucrări de mântuială sau inexistente cu bani prin Programul Național de Dezvoltare Locală, Ministerul Educației a continuat să încredințeze contracte societății GatMat Prod SRL din Târgu Jiu, pentru construirea grădinițelor din Proiectul privind Reforma Educaţiei Timpurii în România.
Numele afaceristului
Gheorghe Sucitu este unul cunoscut în Gorj și cam în toată Oltenia. Mai întâi,
pentru că societatea sa, GatMat Prod SRL, are afaceri cu statul pe mai multe
domenii de activitate, după cum cerea piața. Presa locală scrie despre acesta
că era favoritul în încredințarea contractelor pentru programul „Cornul și
laptele”, însă luase și o bucată din afacerile cu minerit și tranzacții imobiliare
cu CE Rovinari. Anul acesta, lui Sucitu i s-a întâmplat ceva aproape neprevăzut:
au intrat procurorii peste afacerile sale. Nu ceva foarte complicat, ci pentru
că a luat bani pentru lucrări neexecutate.
Afaceristul este
cercetat împreună cu alți patru inculpați – printre care și un primar și un
diriginte de șantier, sub acuzații de instigare la abuz în serviciu,
complicitate la obținerea ilegală de fonduri și fals sub semnătură privată.
Toate acestea în legătură cu obținerea ilegală de la Ministerul Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a 268.758 lei, adică
contravaloarea serviciilor de execuție la obiectivul construire pod Biserica
Andreești, comuna Vladimir (Gorj), serviciile și lucrările nu au fost efectuate
în totalitate. Presa din Gorj scrie însă și despre un alt pod executat de firma
lui Sucitu în subcontractare, în comuna Jupânești: 3.700.000 de lei, cu grave
deficiențe încă de la început dar și la 5 ani de la recepție.
În aprilie, Sucitu a
fost plasat sub control judiciar, măsură care a fost ridicată tocmai în iulie.
Dosarul este în camera preliminară, unde primul termen a fost stabilit pentru 1
octombrie. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit
parte civilă împotriva inculpaților: Gheorghe Sucitu, Ion Ianăși Ion,
Daniel-Vasile Pasăre, Liviu-Ion Popescu şi Gheorghe Mielușanu.
„Cadouri” de milioane
Având în vedere cele
de mai sus, este de mirare cum statul continuă să aibă încredere în societatea
lui Sucitu pentru a face lucrări. Nu orice fel de lucrări, ci construirea unor
grădinițe în cadrul Proiectului privind Reforma Educaţiei Timpurii în România. Anul
acesta și anul trecut, adunat, societatea GatMat a câștigat nu mai puțin de
șase licitații pentru ridicarea a câteva grădinițe în diferite zone ale țării.
Aceasta în condițiile în care societățile care se înscriau la licitație
trebuiau să prezinte „lista principalelor
lucrări executate în ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate
lucrări similare… „Construcţii cu
funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implică riscuri majore pentru
societate şi natură (cum ar fi clădiri de locuinţe cu mai mult de două
niveluri, construcţii industriale şi agrozootehnice; construcţii social-culturale
care nu intră în categoriile de importanţă A şi B), sau construcţii cu
caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu (cum ar fi
clădiri de cult, muzee de importanţă locală) cu o valoare/valoare cumulată mai
mare sau cel puțin egală cu 3.460.000 lei fără TVA”.
Iar GatMat a fost
prinsă cu ocaua mică pentru că nu s-a descurcat să construiască poduri! E
drept, în lucrările pe care și le-a adjudecat GatMat de la Educație și-au adus
aportul și alte societăți, în calitate de terți și sucontractanți. Ultimul
contract câștigat îl reprezintă lucrările de execuție la grădinițele cu program
normal din Movileni, Slivilești, Buduhala – comuna Telești și Turcinești din
județul Gorj, la o valoare estimată de 3.467.888,34 lei. Oferta câștigătoare a
fost a GatMat Prod SRL (ca leader) – reprezentată de Dănuț Șendroiu,
Consprodcom SRL (terț și subcontractant), reprezentată de Alexandru Ciciu, 360
Services SRL (terț și subcontractant), reprezentată de Dumitru Mihai Radu, și
Cutezanța Prest (terț și subcontractant), reprezentată de Constantin-Claudiu
Ioniță. De menționat că acesta este și prima oară când pentru GatMat apare un
alt reprezentant, arhitectul Șendroiu.
O altă lucrare pentru
care GatMat a garantat că o dă la gata este construirea a trei grădinițe din
județul Mureș. Inițial, era vorba despre trei loturi: trei grădinițe în Mureș,
Harghita și Covasna, trei grădinițe din Alba, Sibiu și Brașov și alte trei din
județul Mureș. Două loturi au fost însă anulate, astfel încât GatMat prin reprezentantul
Gheorghe Sucitu a luat doar această felie, pentru 3.068.546,45 lei. Lucrarea va
fi executată în colaborare cu aceiași terți și subcontractanți – Consprodcom
SRL, 360 Services SRL și Cutezanța Prest.
Un alt lot din
Proiectul privind Reforma Educaţiei Timpurii în România adjudecat de Sucitu
este pentru grădinițele din Dolj și Vâlcea. GatMat nu a avut concurență pentru
cei 4.627.149,8 lei, cât era valoarea contractului. A fost ofertant unic și a
câștigat împreună cu aproape aceeași terți: 360 Services și Cutezanța Prest,
dar și cu Acvafor Proiect SRL, reprezentată de Marius Liviu Sitaru. Firma
GatMat ar trebui să dea la gata și alte grădinițe, conform licitațiilor
adjudecate în decembrie 2018, pentru unități în județele Argeș, Ialomița și
Prahova, contract în valoare de 5.256.613,72 lei. În același lot fuseseră
incluse inițial și patru grădinițe din județul Dâmbovița, însă pentru acestea au
fost depuse numai oferte inacceptabile și/sau neconforme.
Altă lucrare pe care
cele patru societăți s-au angajat să o efectueze este finalizarea Grădiniţei cu
program normal Făurei, Băneasa, județul Constanța, pentru care rămasese un rest
în sumă de 705.522 lei. Totodată, GatMat și subcontractanții și-au adjudecat
anul trecut și lucrările de execuție la șase grădinițe cu program normal din
județele Buzău și Prahova, Giurgiu și Teleorman, contract în valoare de 3.097.534,17
lei.
Liderul Pro România nu iartă PSD nici după ce moțiunea a trecut și social democrații au ieșit de la guvernare. Într-o postare pe Facebook, Victor Ponta lasă de înțeles că PSD ar avea o înțelegere ocultă cu PNL și dă punctual și explicații în sprijinul teoriei sale.
„TRĂDARE PE FAȚĂ – Dăncilă și “Gașca” au promis că:
votează în Parlament Guvernul PNL “Orban” (cum au votat și Guvernul Tehnocrat “Cioloș” – sper că nu ați uitat)
Îl atacă în continuare pe Mircea Diaconu și folosesc toți banii și jurnaliștii plătiți de PSD ca să îl împiedice pe Diaconu să intre în turul 2 al Alegerilor Prezidențiale (Barna deja nu mai contează – este total răsuflat)
Vor spune din gură că se opun dar vor lăsa PNL să facă alegeri în două tururi pentru primari și să desființeze Secția Specială
Relația între Dăncilă + baroni și PNL este făcută pe filiera Cosmin Gușe (noul consilier al Vioricăi) și Rareș Bogdan!
Noi, cei de la ProRomânia, vom lupta în continuare pentru binele oamenilor – împotriva trădătorilor care au capturat PSD și îl vând pe bucăți!
Pentru cine vrea să audă! Ceilalți rămâneți cu Dăncilă, Arsene, Gușe și Olguța!”.
Schimbări în structura Guvernului, după ce joi a trecut moțiunea de cenzură, iar PSD trebuie să „cedeze” ministerele și postul de premier. Cel mai probabil mâine preşedintele va anunța numele viitorului premier, dat fiind că acesta a amânat însă discuţiile cu liderii partidelor parlamentare pentru. Însă la acest moment totul pare a fi o formalitate, dat fiind că președintele Klaus Iohannis a anunțat deja că își dorește un guvern PNL sau în jurul PNL, iar liberalii îl susțin pe Ludovic Orban ca premier. Cu atât mai mult cu cât USR, ALDE, Pro România și UDMR au anunțat deja că nu vor să intre la guvernare.
Un alt anunț oficial a fost acela că noul Guvern va avea cel mult 16 ministere, urmând ca unele dintre cele actuale să fie comasate sau desființate. Potrivit Hotnews, Ministerul Afacerilor Externe ar urma să fie comasate Afacerile Europene și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, iar Cercetarea si Inovarea ar urma să treacă la Ministerul Educației, alături de Tineret și Sport. Sursa citată scrie că Ministerul Economiei ar urma să se unească cu cele ale Economiei, Mediului de afaceri și Turismului.
Lista publicată de Hotnews conține 16 ministere:
Ministerul
Afacerilor Externe ( se comasează Ministerul Afacerilor Europene și, posibil,
cel al Românilor de pretutindeni)
Ministerul
Afacerilor Interne
Ministerul Apărării
Naționale
Ministerul
Finanțelor ( preia Transgaz și Transelectrica de la Energie)
Ministerul
Economiei ( se comasează Ministerul Energiei, al Mediului de afaceri și
Turismul)
Ministerul
Dezvoltării
Ministerul
Justiției
Ministerul
Agriculturii
Ministerul Muncii
Ministerul Mediului
(se comasează Ministerul Apelor și Pădurilor)
Ministerul
Educației (se comasează Ministerul Cercetării și Ministerul Tineretului și
Sportului)
După succesul repurtat în weekend în fața colegilor, când și-a prezentat planurile pentru preșidenția României, Viorica Dăncilă iese azi la atac, nemulțumită de declarațiile acestuia. Șefa PSD crede că afirmațiile lui Klaus Iohannis sunt nepotrivite, astfel încât președintele în exercițiu ar trebui să își dea demisia.
„Am citit în presă declarațiile președintelui în funcție, care se închipuie “într-un plin război cu PSD” și care își instigă partidul la ură și la lupte imaginare.
Articolul 80 din Constituție spune că președintele este garantul unităţii naționale. Unde este unitatea, atunci când președintele ne declară în stare de război? Unde este imparțialitatea președintelui care îi îndoctrinează și îi alimentează cu ură pe cei ce urmează să compună viitorul Guvern al României?
Klaus Iohannis se poate închipui în tot felul de războaie, însă adevărul este că președintele se află într-un război deschis cu Constituția României și cu legile, cu munca și bunul simț, într-un permanent război cu românii și cu drepturile lor. Ca și PNL și acoliții, care au adoptat un discurs de extremă dreapta periculos, acest om este într-un război declarat cu bugetarii, cu antreprenorii, cu pensionarii și cu toți aceia ce nu votează PNL și pe care vrea să îi arunce în sărăcie și izolare!
Acestea sunt războaiele pe care le poartă actualul președinte și viitorul Guvern al României – cu legea, cu românii și cu democrația. Pentru că, atunci când un președinte își dorește dispariția unui partid politic, el devine cel mai mare pericol pentru democrație si istoria a dovedit-o de nenumărate ori.
Orice alt om cu responsabilitatea funcției și cu o minimă decență ar fi demisionat de mult din fruntea statului român”, scrie Viorica Dăncilă pe Facebook.
Astăzi la Palatul Cotroceni au avut loc consultări pe tema viitoarei formule a Guvernului României. După ce partidele și-au prezentat opiniile, președintele Klaus Iohannis anunță că a luat o serie de decizii. În primul rând, înclină către un guvern PNL.
„Orice zi în plus cu acest Guvern e o zi pierdută pentru România și români. Eu prefer un guvern politic și nu voi căuta altă soluție. Astazi s-au prezentat partidele la consultări, și PNL, care a venit primul, a spus clar că este dispus să preia guvernarea, chiar dacă se anunță un parcurs dificil. Celelalte formațiuni au afirmat că vor sprijini o astfel de abordare. Este deja destul de clar că ne îndreptăm înspre un guvern PNL sau în jurul PNL”, a declarat Iohannis.
Totodată, acesta a afirmat că va lua o decizie privind premierul la începutul săpămânii viitoare. „Luni, cel târziu marți voi desemna un prim ministru care va veni în Parlament cu o propunere de guvern. …Vreau să fie clar că nu vor exista tăieri de salarii și pensii și spun acest lucru pentru a contrazice o afirmație mincinoasă a pesediștilor. Nu voi desemna pesediști pentru guvernare”, a mai spus președintele.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
