7.2 C
București
vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 12

Pe 7 decembrie, alegeri pentru primarul general, primarii din 12 localități și pentru președintele CJ Buzău

În decembrie vor fi organizate alegeri parțiale în mai multe județe – nu doar în București, pentru desemnarea viitorului primar general.

Aceasta este stipulat într-un proiect de hotărâre de Guvern aflat pe lista de astăzi a ședinței, astfel că, pe 7 decembrie, vor avea loc alegeri pentru primarul general, primarii din 11 comune și un oraș, dar și pentru președintele Consiliului Județean Buzău.

Se stabileşte ziua de duminică, 7 decembrie 2025, ca dată pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului Bucureşti și pentru primari în circumscripțiile electorale”, se arată în proiect.

Mai precis, vor fi organizate alegeri pentru primari în județul Bihor – comuna Remetea, județul Botoșani – comuna Mihai Eminescu, județul Caraș-Severin – comuna Marga, judeţul Constanța – comunele Dobromir și Lumina, judeţul Dâmbovița – orașul Găești, județul Dolj – comuna Sopot, județul Ialomița – comuna Valea Ciorii, judeţul Iași – comuna Vânători, județul Maramureș – comunele Poienile de sub Munte și Șieu, dar și în judeţul Sibiu – comuna Cârța.

După cum se explică în nota de fundamentare, legea spune că „data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului cu cel puţin 75 de
zile înaintea votării, alegerile putând avea loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

Totodată, (…) în cazul unor alegeri locale parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării”.

Lista localităților unde vor avea loc alegeri pe 7 decembrie a fost întocmită pe baza comunicărilor primite de la prefecţi, care, odată centralizate de Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, au îndeplinit condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale.

În acest sens, în județul Buzău, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de președinte al Consiliului Județean Buzău al domnului Lucian Romașcanu, ca urmare a demisiei acestuia (…). De asemenea, în municipiul București, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar general al municipiului București al domnului Dan Nicușor-Daniel, ca urmare a demisiei acestuia (…).


Totodată, în unele circumscripţii electorale, mandatul primarului a încetat de drept potrivit prevederilor art. 160 alin. (1) din Codul administrativ, prin ordin al prefectului fiind constatată încetarea înainte de termen a mandatului de primar (…), după cum urmează:

  • în judeţul Bihor, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Remetea al domnului Ștefănică Adrian-Călin, ca urmare a condamnării prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate (…);
  • în județul Botoșani, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Mihai Eminescu al domnului Gireadă Dumitru-Verginel, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Caraș-Severin, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Marga al domnului Beg Nicolae, ca urmare a schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
  • în judeţul Constanța, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Dobromir al domnului Iliescu Eugen, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Constanța, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Lumina al domnului Chiru Dumitru, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Dâmbovița, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al orașului Găești al domnului Grigore Gheorghe, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate (…);
  • în judeţul Ialomița, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Valea Ciorii a doamnei Roșu Mihaela, ca urmare a decesului acesteia (…);
  • în judeţul Iași, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Vânători al domnului Lupu Constantin, ca urmare a decesului acestuia (…);
  • în judeţul Maramureș, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Poienile de sub Munte al domnului Alexa Chifa, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Maramureș, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Șieu al domnului Ardelean Ioan, ca urmare a demisiei acestuia (…);
  • în judeţul Sibiu, (…) s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar al comunei Cârța al domnului Cândulețiu Daniel, ca urmare a rămânerii definitive a raportului de evaluare privind constatarea stării de incompatibilitate (…). În plus, ulterior desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din data de 4 mai 2025 și a derulării procedurilor de validare a mandatelor aleșilor locali, instanţele de judecată au invalidat alegerea unui primar (…):
  • Tribunalul Dolj, prin Hotărârea nr. 710/27.05.2025, definitivă, a admis apelurile formulate de apelanţii Partidul Social Democrat şi Instituţia Prefectului Judeţului Dolj și a schimbat Încheierea civilă nr. 451/19.05.2025 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 13251/215/2025, în sensul că a respins ca neîntemeiată sesizarea de validare a mandatului primarului declarat ales și a invalidat alegerea în funcţia de primar al comunei Sopot, județul Dolj a domnului Busduceanu Costinel. Împotriva hotărârii susmenționate au fost promovate de către domnul Busduceanu Costinel mai multe căi de atac, și anume apel, contestație în anulare și, ulterior revizuire, toate aceste căi de atac fiind respinse de către instanțele judecătorești. În acest context, precizăm că Tribunalul Dolj a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de persoana în cauză, comunicând Instituției prefectului – Județul Dolj, în data de 30.07.2025 Hotărârea nr. 988/2025”, se detaliază în proiect.

Temerea unui fost ambasador de peste Prut: „Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse”

Sursa: informatiahr.ro

Mihai Gribincea, diplomat moldovean și fost ambasador al Republicii Moldova în România, consideră că în orice moment Rusia poate pune „ochii” pe teritoriile de peste Prut.

Prezent în România, la Miercurea Ciuc, diplomatul în vârstă de 62 de ani a subliniat că, atât timp cât Moscova își menține trupele în Transnistria și recurge la o retorică asemănătoare celei de dinaintea invaziei Ucrainei, „Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse”.

Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” a organizat ieri, 22 octombrie, „un nou eveniment cultural-istoric, cu un invitat de excepţie: Mihai Gribincea, consilier de strategie la Banca Naţională a României, istoric şi diplomat”.

Iar Mihai Gribincea a vorbit la eveniment nu doar despre istorie și cărțile sale, ci și despre similitudinile dintre ceea ce s-a întâmplat cu Ucraina, înaintea invaziei ruse, și modul în care se raportează Moscova acum la Republica Moldova.

Eu consider că Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse, pentru că atât oficialii de la Moscova, de la președinție, cât și de la Ministerul de Externe la adresa Republicii Moldova folosesc un limbaj care amintește foarte mult de limbajul pe care-l folosea Rusia la adresa Ucrainei înainte de invazia din februarie 2022. (…)

Rușii nu ascund faptul că își doresc ocuparea Odesei și a întregului țărm al Mării Negre, pentru a face joncțiune cu Transnistria. Dar, ocupând Transnistria, evident că nu i-ar impedica să treacă Nistru să ocupe și Republica Moldova, pentru că, iarăși, conform ideologiei propagate de Rusia, Moldova este văzută ca un teritoriu istoric al Rusiei, își mențin acolo trupele în Transnistria, deci sunt toate ingredientele, dacă pot spune așa, că Moldova ar putea cădea victimă expansiunii rusești”, a explicat diplomatul, citat de Agerpres.

Însă, conform acestuia, faptul că Ucraina a rezistat în această perioadă atacurilor armate constante, este cumva o garanție pentru spațiul de peste Prut:

Atâta timp cât rezistă Ucraina, sunt sigur că acest pericol al ocupării Moldovei de către Rusia nu există”, a arătat acesta.

Mihai Gribincea a fost Ambasador al Republicii Moldova în România, și prin cumul în Serbia, din noiembrie 2015 până în iulie 2020. Anterior, a fost Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, iar prin cumul și în Regatul Țărilor de Jos și în Luxemburg.

Cauțiune de un milion de lei, stabilită de DNA în sarcina unui administrator acuzat de evaziune cu mașini second-hand

Cars.ro

Un administrator al unei firme care se ocupă de comerțul cu autoturisme second-hand a fost plasat sub control judiciar pe o cauțiune de un milion de lei, într-un dosar în care s-au reținut mai multe fapte de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 29,2 milioane de lei.

Dosarul este instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și vizează, totodată, și faptele unui al doilea inculpat, administrator al aceleiași firme.

După percheziții domiciliare derulate în 12 locații situate pe raza județelor Ilfov, Prahova, Dâmbovița, Brașov, Bihor și Suceava, la domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale, doi inculpați au fost plasați sub control judiciar, fiind acuzați că, în calitate de administratori ai unei firme de autoturisme second-hand, prin folosirea de documente false, ar fi comis un prejudiciu de peste 29,2 milioane lei.

Primul inculpat, administrator în fapt al respectivei societăți comerciale, este cercetat pentru evaziune fiscală, în formă continuată (67 de acte materiale), „constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, precum și evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive”.

O altă acuzație adusă inculpatului este aceea de utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA, în formă continuată (12 acte materiale, aferente celor 12 deconturi de TVA depuse de societate).

Acesta este și cel care a fost plasat sub control judiciar pe cauțiune, cuantumul acesteia fiind în valoare de 1.000.000 de lei. Conform procurorilor, suma trebuie depusă în termen de 10 zile, urmând a fi consemnată pe numele inculpatului, la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție.

În ceaa ce îl privește pe al doilea inculpat, plasat sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile, acesta este acuzat că, în calitate de administrator special al aceleiași societăți comerciale, ar fi comis aceleași infracțiuni.

În perioada aprilie 2022 – ianuarie 2025, cu intenție și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cei doi inculpați menționați anterior, ar fi omis să înregistreze în evidențele contabile ale societății comerciale pe care o dețin și să declare organelor fiscale operațiuni comerciale și venituri obținute din comercializarea pe piața internă a unor autoturisme second–hand achiziționate din spațiul intracomunitar.
Prin aceste demersuri, cei doi inculpați ar fi cauzat un prejudiciu în cuantum de 841.233 lei.

În concret, cei doi inculpați ar fi achiziționat autoturisme second-hand, fie de pe platformele de licitații, fie de pe site-uri de profil la prețul net (fără TVA), pe care ulterior le-ar fi vândut către clienții finali din România cu același preț la care mai adăugau costurile de transport, formalitățile de înmatriculare, precum și comisionul societății.

În perioada 24 mai 2024 – 25 aprilie 2025, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, cei doi inculpați menționați anterior, în cadrul unei scheme frauduloase, ar fi utilizat și prezentat organelor fiscale declarații fiscale tip D 300 – decont de TVA incorecte, aferente perioadei fiscale menționate anterior.

În concret, societatea administrată de cei doi inculpați ar fi achiziționat intracomunitar, în regim de taxare inversă, autoturisme second-hand în valoare totală de peste 200.000.000 lei, din care ar fi livrat pe teritoriul național autoturisme second-hand în valoare totală de 178.965.052,27 lei.

Deși aceste operațiuni ar fi trebuit să urmeze un regim normal de taxare al TVA (TVA 19%), cei doi inculpați ar fi declarat aceste operațiuni în declarațiile fiscale menționate anterior ca fiind livrări scutite de TVA, fără drept de deducere (TVA 0 %) și astfel nu ar fi colectat și plătit către bugetul de stat TVA-ul aferent, diminuând resursele bugetului de stat cu suma de 28.394.615 lei.

În cauză, procurorii anticorupție au instituit măsura asiguratorie a sechestrului cu privire la toate bunurile mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați până la concurența sumei de 29.235.848 lei, pentru a garanta recuperarea prejudiciului creat în dauna statului.

Totodată, au fost puse sub sechestru două autoturisme a căror valoare cumulată depășește suma de 260.000 de euro, precum și sumele de 165.500 de euro și 19.500 de lei, identificate în urma perchezițiilor efectuate la cei doi inculpați.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații B.P.B. și C.I.C. trebuie să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României fără acordul procurorilor DNA, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora au săvârșit faptele, respectiv să nu exercite funcția de administrator special al societății respective și nici să efectueze acte de administrare în cadrul societății”, detaliază DNA.

Cazul Piedone și testul imparțialității judecătorului. De ce invocarea „mediului din care provine inculpatul” contravine standardelor CEDO

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Trece Justiția granița dintre lege și moralism?

În motivarea deciziei prin care a fost menținut controlul judiciar al lui Cristian Popescu Piedone, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), judecătorul de cameră preliminară a făcut trimitere la „circumstanțele personale care creionează profilul inculpatului” și la „mediul din care provine acesta”.

Formularea ar putea părea banală pentru ochiul neavizat, însă în dreptul penal procedural ea reprezintă o abdicare gravă de la principiul imparțialității. Într-o decizie privind o măsură preventivă – care trebuie să se bazeze strict pe date din dosar – o asemenea expresie introduce un element moralizator, o evaluare de caracter, nu una juridică.

În fapt, în spațiul public au circulat anterior fragmente din viața privată a lui Piedone, scurse în presă din dosarul penal: discuții conjugale, filmări în care apărea sub influența alcoolului, aprecieri moralizatoare despre „stilul balcanic” al personajului. Procurorii au negat scurgerea, dar niciun responsabil nu a fost identificat.

Cu toate acestea, expresia „mediul din care provine inculpatul” apare exact în motivarea deciziei de menținere a controlului judiciar, alături de referiri la „anturajul și comportamentul inculpatului”, „elementele de factură obiectivă și subiectivă” și „circumstanțele personale care ilustrează gradul de pericol social al faptei”. Coincidență? Greu de crezut.


Viața privată nu este probă

Viața privată nu are relevanță probatorie într-un dosar de corupție administrativă. Piedone nu este cercetat pentru comportamente morale, ci pentru presupusa divulgare a unui control ANPC către un operator economic. Iar a evalua „mediul” din care provine un inculpat fără probe directe în dosar echivalează, juridic, cu o contaminare a raționamentului judiciar.

Specialiștii în drept penal subliniază că în asemenea situații judecătorul se raportează la percepția publică, nu la probatoriu. Iar aceasta este exact linia roșie pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o interzice, în mod constant, în jurisprudența sa:
Hauschildt c. Danemarca (1989) – aparența de imparțialitate este la fel de importantă ca imparțialitatea efectivă;
De Cubber c. Belgia (1984) – orice indiciu că un magistrat ar fi influențat de factori extrajuridici impune retragerea acestuia;
Morice c. Franța (2015) – referirile la caracterul personal al unui inculpat într-o hotărâre penală echivalează cu o prejudecată morală.


Precedente românești: când instanța a ales echilibrul, nu eticheta

Cazul Piedone nu este singular, dar contrastează violent cu alte decizii din justiția românească, unde instanțele au știut să delimiteze măsura preventivă de moralism.

1. Laura Codruța Kovesi (2019)
În 2019, Secția specială a impus control judiciar fostei șefe a DNA. Înalta Curte de Casație și Justiție a revocat măsura după doar șase zile, motivând că nu exista nicio legătură între acuzațiile aduse și necesitatea restricției. Instanța supremă a reafirmat atunci un principiu esențial: măsurile preventive trebuie să fie proporționale și fundamentate pe probe concrete, nu pe percepții publice.

2. Ludovic Orban (2016)
În cazul fostului premier, controlul judiciar impus de DNA în context electoral a fost revocat de ÎCCJ la mai puțin de o lună, după ce s-a constatat că acuzele se bazau pe suspiciuni vagi și că menținerea restricției ar fi avut un efect de stigmatizare politică. Curtea a reținut, în esență, că justiția nu poate opera pe zvonuri și imagine publică.

3. Călin Georgescu (2025)
Deși nu e politician, cazul său ilustrează aceeași idee: instanța a redus durata controlului judiciar de la 60 la 45 de zile, considerând că măsura devenise disproporționată față de faptele imputate. Un exemplu de ajustare rațională, bazată pe actualitatea temeiurilor și nu pe presiune mediatică.

Toate aceste cazuri au în comun o lecție simplă: judecătorul nu are voie să moralizeze. Are obligația doar să aplice legea.


Dosarul Piedone: motivare cu fisuri?

În cazul Piedone, decizia de menținere a controlului judiciar este plină de formule vagi: „circumstanțele reale”, „mediul din care provine inculpatul” (oare la ce s-a referit Onorata Instanță?), „pericolul social relevat de anturaj”. Niciuna dintre aceste expresii nu este ancorată în fapte, probe sau expertize.

Apărarea ar putea susține, pe bună dreptate, că avem de-a face cu un raționament moral, nu juridic, ceea ce încalcă standardele interne și internaționale privind motivarea hotărârilor penale.

Art. 6 din CEDO, art. 4 și art. 23 alin. 11 din Constituție și art. 202 din Codul de procedură penală impun ca orice măsură preventivă să fie justificată exclusiv prin probe. A invoca reputația, anturajul sau stilul de viață al inculpatului este o formă de abuz subtil, dar periculos.


Imparțialitatea nu se declară, se demonstrează

Un observator rezonabil, citind motivarea deciziei în cazul Piedone, ar putea conchide că judecătorul a fost influențat – poate inconștient – de imaginea publică a inculpatului. Or, jurisprudența europeană este fermă: trebuie doar să fii imparțial!

Într-un context în care justiția română este adesea acuzată de dublu standard, astfel de formulări nu sunt simple scăpări de stil, ci semnale de alarmă.

A face dreptate nu înseamnă a judeca omul, ci fapta. Iar atunci când o instanță amestecă „mediul din care provine inculpatul” cu analiza juridică, ea riscă să transforme un act de justiție într-un exercițiu de moralizare publică.


Testul CEDO, inevitabil

Dacă apărarea lui Piedone va ridica excepția privind încălcarea imparțialității obiective, cazul are șanse reale să ajungă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar acolo, istoria este clară:
– Orice influență a imaginii publice asupra deciziei judiciare este sancționată;
– Orice menținere automată a măsurii preventive, fără reevaluare concretă a riscurilor, este considerată abuzivă (cauza Buzadji c. Republica Moldova, 2016);
– Orice trimitere la moralitate în locul faptelor este incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil.


Justiția, între morală și lege

Cazul Piedone devine astfel un test al sistemului judiciar românesc: poate acesta să se desprindă de reflexul de a judeca imaginea înaintea faptelor? Poate să aplice legea rece, fără tentația de a corecta moral?

Deciziile din cazurile Kovesi, Orban și Călin Georgescu arată că se poate. Instanțele pot fi echilibrate, pot acționa fără emoție și fără tentația de a satisface publicul.

Când însă o hotărâre ajunge să evalueze „mediul din care provine inculpatul”, nu mai vorbim despre drept, ci despre prejudecată. Iar prejudecata, odată intrată în sală, nu mai iese decât printr-o nouă decizie.

Alegerile pentru Primăria Capitalei, în decembrie

Primaria București

Nu prea cad de acord ușor membrii pro-europeni ai coaliției de guvernare, dar și când cad de acord… stabilesc date pentru alegeri cu termen depășit.

Mai precis, după amenințări, critici și o întreagă dezbatere pe subiect, se pare că s-a ridicat „fum alb” în ceea ce privește decizia pentru organizarea alegerilor locale pentru desemnarea primarului general al Capitalei.

Nicușor Dan a lăsat scaunul de primar general gol, iar de atunci mandatul a fost preluat interimar de liberalul Stelian Bujduveanu. Iar zilele acestuia la șefie sunt acum efectiv numărate, dat fiind că membrii coaliției de guvernare au agreat ca alegerile locale să aibă loc pe 7 decembrie.

Mai departe, Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să dea Hotărârea de Guvern prin care se va stabili detaliile. Conform Hothews, acordul din coaliție prevede și că fiecare partid să aibă candidat separat șa aceste alegeri, în condițiile în care PNL și USR luau în calcul să aibă candidat comun, ceea ce nemulțumea profund PSD.

Însă potrivit unui sondaj realizat de CURS luna aceasta, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale în București, în continuare Daniel Băluță (PSD) s-ar situa pe primul loc, cu 25% din voturi. Pe poziția a doua se află Cătălin Drulă (USR) și Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu 18%.

Anca Alexandrescu (independentă) are 10%, Cristian Popescu Piedone (PNRR) – 9%, Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) – câte 5%, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) – fiecare 3%.

Rezultatele indică o competiție strânsă între PSD, USR și PNL, cu un electorat fragmentat și fără un favorit detașat”, este interpretarea sondajului.

Pe de altă parte, același sondaj indică și că Nicușor Dan are cea mai bună imagine pozitivă (37%), dar și o rată ridicată de opinii nefavorabile (60%), fiind urmat la mică distanță de același Băluță (31% imagine bună, 65% proastă) și Ciprian Ciucu (26% bună, 67% proastă).

Cristian Popescu Piedone are 25% imagine bună, în timp ce lideri precum Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu sunt evaluați pozitiv de 22% dintre respondenți.

Avocat judecat pentru ultraj asupra unui jandarm, comis la un protest din iulie

În iulie, câteva sute de persoane au protestat împotriva Guvernului, în Piaţa Victoriei, unde au scandat lozinci de susținere a lui Călin Georgescu.

Iar în timpul manifestației, au avut loc mai multe îmbrânceli cu jandarmii, ba chiar fiind reținută și o faptă de ultraj comisă în acest context de un avocat bucureștean.

Oficial, ieri, un avocat din cadrul Baroului București a fost trimis în judecată sub acuzația de ultraj, după o faptă comisă pe 20 iulie, când mai mulți oameni s-au strâns pentru a protesta.

Se știe deja că a fost scandal la „Protestul național ieșiţi din casă dacă vă pasă de România” desfășurat în vară în Piața Victoriei, Bucureşti.

Și, la acel moment, Jandarmeria Capitalei preciza că un bărbat a fost prins cu un cuţit, iar altul a venit cu o dubă plină cu saci de cartofi pe care intenţiona să îi distribuie pentru a fi folosiți în timpul mitingului, în timp ce şoferii a două camioane au blocat pentru câteva zeci de minute traficul pe Autostrada A1 pe sensul Piteşti – Bucureşti.

Ulterior, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti arătau că „efectuează urmărirea penală în dosarul nr. 191/158/P/2025 față de un inculpat, avocat, pentru ultraj”:

În data de 20.07.2025, în jurul orei 17,30, inculpatul ar fi lovit cu pumnul în zona gâtului pe persoana vătămată, jandarm în cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu de asigurare a ordinii publice”.

De altfel, a doua zi după fapta de care este acuzat, procurorii au și solicitat arestarea preventivă a acestuia.

Însă Curtea de Apel București a respinspropunerea de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu privire la inculpatul Popa Mircea, ca neîntemeiată. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză”.

Acum, la distanță de câteva luni, procurorii au anunțat că au finalizat rechizitoriul și precizează că avocatul bucureștean va fi judecat pentru ultraj. Pe pagina Baroului București apare un singur avocat cu numele de Mircea Popa. Conform informațiilor de aici, acesta a intrat în avocatură pe 1 octombrie 1999.

Ministrul Apărării își ia apărarea

Sursa: Facebook

Ionuț Moșteanu, ministrul USR al Apărării, sare să își ia propria apărarare după ce fostul candidat la prezidențiale tras pe tușă pe fondul bănuielilor privind apropierea de Rusia a solicitat public să fie demis.

Mai precis Călin Georgescu, cel care s-a retras de luni buni din politică dar care revine periodic în fața „națiunii”, atunci când trebuie să apară în fața magistraților pentru a i se discuta măsura controlului judiciar.

Și, dacă tot a rezolvat toate problemele pe linia de apărare, ministrul Apărării a ținut să îi răspundă. Nu neapărat că refuză „sfatul” pro-rusului, ci lasă de înțeles că Georgescu este ultimul om care ar putea să îi ceară demisia.

Replicile s-au rostogolit ieri, după cea mai recentă apariție a lui Călin Georgescu în fața poporului său. Cu ocazia citării la Judecătoria Sectorului 1, Georgescu ar fi vrut să convingă judecătorul cauzei în care este acuzat de promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război, să îi ridice controlul judiciar.

Nu a reușit, pentru că s-a constatat „legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin prin ordonanța nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile”.

Totodată, a fost respinsă „ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”. Scurt și la obiect, pro-rusul a contestat încheierea, iar la ieșirea din instanță a ținut să convingă un alt auditoriu – fanii săi, adunați pe trepte – că trebuie luate măsuri și în privința autorităților.

Nu neapărat control judiciar, cum are domnia sa, ci măcar să apară o demisie a lui Ionuț Moșteanu, pe fondul bâlbelor care au apărut în momentul chemării rezerviștilor în cadrul exercițiului MOBEX.

Am văzut și eu, cum ați văzut și dumneavoastră, circul și penibilitatea mobilizării rezerviștilor din România. Este o rușine.

(…) consider că ministrul Apărării Naționale și toți comandanții militari ai acestei acțiuni trebuie demiși imediat. Iar justiția să clarifice acest act, pe care eu îl consider de înaltă trădare. Incompetența are efecte strategice negative”, a emanat Călin Georgescu.

Replica nu a întârziat, Moșteanu alegând, cine știe din ce rațiuni, să îi răspundă, fără a-l numi, pe Facebook:

Aud că un om trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale, pentru propaganda fascistă în spațiul public, îmi cere demisia. Mie și comandanților militari.

Este același om care spunea ca “șansa României este înțelepciunea rusească” și că scutul antirachetă de la Deveselu este o rușine a diplomației.

Un individ care se crede mare lider dar folosește replici din Stăpânul Inelelor, spuse pe un ton grav.
Omul care laudă un dictator responsabil pentru zeci de mii de morți cere acum „onoare” de la Armata României. Omul care justifică agresiunea Rusiei îndrăznește să vorbească despre trădare.

România nu are nevoie de lecții de patriotism de la cei aflați în subordinea Kremlinului.
România are nevoie de o armată puternică, bine pregătită, capabilă să descurajeze orice agresiune. De militari respectați. De adevăr. Și în acesta direcție lucrez zilnic, eu cu colegii mei de la Ministerul Apărării.

Patriotismul nu înseamnă să ridici ode unui om care conduce un război crud și nedrept, ci să vrei o Românie puternică, sigură, respectată în NATO și în Uniunea Europeană.
Oricât și-ar dori unii să fim izolați și singuri, noi alegem să fim parte dintr-o lume liberă. Îi supără investițiile în industria de apărare si noile legi menite să promoveze armata în rândul tinerilor.
România merge înainte cu aliații ei, nu cu cei care o subminează din interior în mod constant, în interesele Rusiei
”.

Piedone, despre Vlad Gheorghe: „Când te cobori din înalta ta sferă intelectuală doar ca să-mi copiezi ideile, măcar recunoaște de unde te-ai inspirat”

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Cristian Popescu Piedone nu s-a ferit niciodată să spună lucrurilor pe nume. De data aceasta, reacția sa este una fermă, dar plină de ironie fină: fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a preluat, aproape cuvânt cu cuvânt, ideea reformei administrative a Bucureștiului, lansată oficial de Piedone în urmă cu doar câteva zile, la Congresul Partidului Naționalist Reformarea României (PNRR).

Tema reorganizării Capitalei — o propunere amplă și coerentă, bazată pe eficiență administrativă, reducerea birocrației și transparentizarea bugetelor — a fost prezentată de Piedone ca un proiect de țară pentru București, menit să transforme haosul actual într-un sistem unitar, condus în interesul cetățenilor.

„Eu nu vorbesc din teorie, eu trăiesc zilnic realitatea administrativă. Reforma Capitalei nu e un eseu de seminar, e o nevoie urgentă. Dacă unii au ajuns să copieze cuvânt cu cuvânt din ceea ce am spus la Congresul PNRR, înseamnă că am atins o coardă sensibilă”, a declarat Piedone pentru redacția noastră.

Astăzi, Vlad Gheorghe — fost europarlamentar, promovat ca „voce a generației europene” — a ieșit public cu o inițiativă aproape identică: reorganizarea Bucureștiului, unificarea administrației și eficientizarea deciziilor locale. Diferența? Lipsa totală a unui plan concret, a unor cifre, sau măcar a unei recunoașteri a sursei de inspirație.

„Domnul Vlad Gheorghe vorbește de sus, din înalta lui sferă intelectuală. Poate acolo sus nu se aud vocile oamenilor din Rahova, Ferentari sau Giulești. Dar dacă tot se coboară printre noi, măcar să spună: da, m-am inspirat de la Piedone și de la oamenii simpli care chiar știu ce înseamnă administrație”, a adăugat primarul Sectorului 5.

Coincidențele sunt izbitoare între discursurile celor doi. În timp ce Piedone a vorbit despre o strategie administrativă realistă, susținută de specialiști și de experiența practică a unui edil care a condus două primării, Vlad Gheorghe a mizat pe retorică generalistă și lozinci reciclate.

„Unii scriu comunicate de la Bruxelles, eu repar străzi, rezolv urgențe, și văd zilnic ce nu merge. De acolo vine reforma adevărată. Restul e teatru de salon. Vorbele trec, dar munca rămâne.”, a conchis Piedone.

O nouă operațiune de sabotaj atribuită Rusiei: Dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, depuse la NOVA POST București

Sursa: Google maps

Serviciul Român de Informații (SRI) anunță public faptul că țara noastră s-a confruntat cu „o nouă operațiune de sabotaj instrumentată de Federația Rusă pe teritoriul României”, care a fost dejucată.

Infomația a fost de altfel subiectul unei știri apărute și pe Reuters, și, dacă SRI face referire la doi cetățeni ucraineni, surse oficiale din Polonia menționează opt ​​persoane „suspectate de planuri de sabotaj în numele Rusiei”.

Pe scurt, informația zilei ar fi că Polonia și România au dejucat un complot rusesc. SRI a transmis că, în cooperare cu DIICOT, MAI-DCCO şi MApN-DGIA, precum și cu servicii partenere externe, „a prevenit comiterea unei noi operațiuni de sabotaj pe teritoriul național, cu implicarea a doi cetățeni ucraineni, aflați sub coordonarea directă a unor reprezentanți ai serviciilor secrete ruse, scopul acestora fiind distrugerea prin incendiere a unui sediu al companiei NOVA POST din municipiul București”.

Pe de altă parte, autoritățile de la Varșovia, citate de Reuters, arată că au operat trei arestări, privind un presupus nou plan de a trimite pachete care explodează, de data aceasta în Ucraina.

Informații au fost confirmate de altfel și de DIICOT, care precizează că, săptămâna trecută, au fost reținuți doi inculpați (cetățeni ucraineni), cu vârstele de 21 și 24 de ani, pentru tentativă la acte de diversiune.

Pe baza probelor administrate s-a stabilit că inculpații au pătruns pe teritoriul României, iar la data de 15.10.2025 au depus la sediul unei societăți de curierat internațional, două colete ce conțineau dispozitive confecționate artizanal, în scopul distrugerii prin incendiere a respectivei clădiri.

Locația se află la parterul unei bloc de locuințe, situat în zona centrală a municipiului București, sectorul 3. În situația producerii incendiului, acesta se putea propaga cu ușurință la clădirile din jur, creându-se astfel un real pericol asupra vieții unui număr foarte mare de persoane, precum și asupra imobilelor și bunurilor situate în zonă.

Cu sprijinul specialiștilor pirotehniști din cadrul Serviciului Român de Informații, dispozitivele au fost dezamorsate. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile”, arată DIICOT.

Sursa: DIICOT

Din ce relatează SRI, cei doi inculpați au fost monitorizați începând cu 14 octombrie 2025. Astfel s-a ajuns la concluzia că cei doi cetățeni ucraineni au accesat teritoriul național dinspre Polonia spre București, după care „au depus la sediul NOVA POST din București două colete care conțineau dispozitive incendiare cu inițiere de la distanță, confecționate artizanal, disimulate în căști audio și piese auto, respectiv componente de monitorizare a locației prin GPS”.

Angrenarea echipelor proprii și a resurselor specializate a permis identificarea imediată a coletelor incendiare, dezamorsarea acestora și prevenirea inițierii intenționate sau accidentale a dispozitivelor. În prezent, organele judiciare, împreună cu structurile polițienești și cele cu atribuții în domeniul securității naționale din țara noastră, derulează investigații, inclusiv în format partenerial, privind acțiunile celor doi cetățeni ucraineni.

Expertiza preliminară relevă un modus operandi complex: utilizarea de substanțe incendiare (termit și nitrat de bariu), disimularea acestora cu posibilitatea inițierii lor de la distanță, respectiv adoptarea de către cei doi cetățeni ucraineni a unor măsuri de autoprotecție specifice serviciilor de informații.

Datele obținute confirmă afilierea celor doi cetățeni ucraineni la o rețea extinsă de sabotori vizând țări europene, controlată de serviciile secrete ruse. Acțiunile acestora se încadrează în același tipar operațional care vizează infrastructura extinsă a companiei NOVA POST – cea mai mare companie privată de curierat ucraineană.

Acțiunile specifice întreprinse de SRI, precum și măsurile dispuse cu autoritățile române și partenerii externi au condus la prevenirea unei tentative de sabotaj pe teritoriul național. Serviciul Român de Informații mulțumește tuturor partenerilor naționali și internaționali implicați în asigurarea securității cetățenilor României”, se arată în comunicatul SRI.


În ceea ce privește comunicările externe, Reuters arată că au existat în trecut acuze din partea oficialilor europeni vizavi de faptul că Rusia s-ar afla în spatele detonărilor de colete transportate de DHL și DPD în Europa în 2024, însă Rusia a negat totul.

Sursa citată arată că Polonia spune că a fost vizată cu tactici precum incendierea și atacurile cibernetice într-un „război hibrid” purtat de Rusia pentru a destabiliza națiunile care sprijină Kievul în războiul rusesc din Ucraina. Moscova a negat astfel de acuzații.

Informațiile preliminare indică faptul că au creat un fel de rută pentru a trimite explozibili prin Polonia și România în Ucraina.

Unul dintre ei, un ucrainean de 21 de ani, a fost reţinut aici, în Polonia, lângă Varşovia. Colegii săi, care călătoreau în România, au fost reţinuţi de serviciile speciale române de la Bucureşti”, sunt citate surse oficiale, cu mențiunea că în ultimele luni Agenția de Securitate Internă a reținut în total 55 de persoane care au acționat în detrimentul Poloniei și în numele informațiilor ruse.

Firme de asigurări păcălite să achite despăgubiri pentru bunuri fictive, distruse în incendii inexistente

bani

Mai multe persoane sunt judecate într-un dosar instrumentat de procurorii bihoreni, acuzațiile fiind de înșelăciune, complicitate la înșelăciune, tentativă la înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii şi uz de fals.

Inculpați în dosar sunt mai multe persoane fizice, dar și firme, după ce s-a descoperit că au beneficiat de despăgubiri nemeritate de la firmele de asigurări, în contul unor bunuri fictive care ar fi fost distruse în incendii inexistente.

6 persoane fizice şi 4 persoane juridice sunt acuzate că au solicitat unor firme de asigurare peste 4 milioane de lei, încasând chiar aproape 1,5 milioane de lei, întocmind facturi fictive pentru cutii de pantofi şi mobilă de lux, bunuri care ar fi ars în totalitate în incendii declanşate la camioanele cu care erau transportat spre SUA.

Bunurile însă, detaliază procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, nu existau în realitate. Și, cum prejudiciul total reclamat de firmele de asigurări ajunge la suma de 1.407.218 lei, au fost „instituite măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile, precum și poprirea sumelor de bani deținute în conturilor bancare ale inculpaţilor, până la concurența întregului prejudiciu”.

Mai precis, procurorii detaliază că „în perioada 2019-2023, inculpaţii P O (47 ani), S C (41 ani) și L C (48 ani), precum și prin angrenarea altor persoane, în vederea obținerii unor sume semnificative de bani prin inducerea sau încercarea de inducere în eroare a firmelor de asigurări, au folosit documente fictive (facturi) emise în numele unor societăți coordonate de către aceștia prin care se atestau în mod mincinos existența cantitativă și valorică a unor mărfuri care au făcut obiectul unor transporturi (pantofi – evenimentele din 2019-2020, mobilă de lux – evenimentul din 2023), toate eșuând prin izbucnirea de incendii asupra mijloacelor de transport (toate marca R M) pe traseu, mărfurile fiind distruse în totalitate prin ardere (fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul Ungariei), iar polițele de asigurări erau anterior majorate pentru obținerea în mod injust a sumelor de bani solicitate în dosarele de daună (asigurare cargo, adică la valoarea mărfurilor din facturi).

Inculpaţii P O şi S C actionau alături de alte persoane- şoferi, care erau schimbaţi de la un eveniment la altul (inculpaţi în cauză pentru complicitate la înşelăciune) și foloseau alte entitati juridice decât cele din dosarul de dauna precedent (toate erau controlate în fapt de inculpati), tocmai ca în aparenţă să ascundă legătura dintre cele patru evenimente (incendii).

Astfel , inculpaţii P O și S C E, în calitate de reprezentanți ai SC G C SRL Sânmartin, SC M M SRL Sânmartin și SC A SRL Oradea, împreună cu inculpaţii L C și M F-C, reprezentanți al SC St M SRL Săcădat, B D B, în calitate de reprezentant al M C SRL Oradea, au indus în eroare societatățile de asigurări G Asigurări SA, W A Ma GMBH (Germania), O V I Group SA, C I SA şi A Ț U A SA, prin prezentarea ca adevarate a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv prin atestarea în mod mincinos a distrugerii, prin incendiere, a unor bunuri asigurate la societăţile de asigurare mai sus menţionate (3.335 cutii de pantofi și mobilier bucătărie destinat scriptic exportului în SUA prin portul Hamburg) pe perioada transportării mărfurilor, fără ca acele bunuri să existe în realitate (fiind prezentate facturi emise de firme cu comportament de tip fantomă (una dintre acestea fiiind administrată scriptic de o persoană fizică inexistentă) controlate de inculpaţii PO şi SCE în favoarea unor alte societăţi comerciale aflate sub controlul inculpaţilor P O şi S C E), valoarea totală a sumelor solicitate societăţilor de asigurări fiind de 4.074.011 lei, fiind dispusă plata sumei de 1.407.218 lei”.

Bolojan, după decizia CCR de ieri: „Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm”

Ilie Bolojan a aflat despre recenta soluție adoptată de Curtea Constituțională a României vizavi de Legea privind pensiile magistraților.

Și, dincolo de hotărârea judecătorilor constituționali, premierul PNL asigură că demersurile privind reforma din sistemul robelor negre va continua.

Ieri, Legea privind pensiile magistraților, care a trecut prin asumarea răspunderii, a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României.

Însă, în comunicatul publicat ulterior de CCR, se explică faptul că obiecția de neconstituționalitate admisă are legătură cu procedura:

Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție.

Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.

De aici, tot ieri, Ilie Bolojan a publicat un punct de vedere pe Facebook, asigurând că nu se „lasă”:

Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4.

Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.

Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea.

Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”.

CCR a decis: Legea privind pensiile magistraților este neconstituțională

A treia oară e cu noroc sau depinde cum și cine privește situația.

Este cazul pronunțării amânate de judecătorii constituționali pe examinarea Legii pensionării magistraților, care astăzi au ajuns la un acord.

Pe scurt, Legea declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României prevedea ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum, dar și ca vârsta de pensionare a acestora să fie 65 de ani.

Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în lege se detalia că este nevoie de 35 de ani vechime. Urmarea a fost că, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea CCR în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.

Și, după două amânări, astăzi CCR a CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate. Conform Hotnews, totul ar fi fost strâns: 5 judecători au fost pentru admiterea sesizării instanței supreme, iar alți 4 pentru respingere. Potrivit aceleiași surse, cei patru judecători ar fi Simina Tănăsescu (președinte), Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
7.2 ° C
7.8 °
6 °
85 %
2.2kmh
0 %
vin
8 °
S
9 °
D
8 °
lun
8 °
mar
8 °

Ultimul articol

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...

Primarul din Mangalia, trimis în judecată în stare de arest preventiv

Cristian Radu, primar în Mangalia, în prezent suspendat din funcție, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru o serie de...

CJ Constanța, fără președinte; Florin Mitroi a demisionat din funcție

Decizie surprinzătoare a președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, care ieri și-a anunțat demisia din funcție. Într-un comunicat de presă, Florin Mitroi a explicat că renunță...