Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Autor

15 aprilie 2026

Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash; — Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash

În provincia olandeză Groningen, 60 de ani de extracție de gaze au produs peste 2.000 de cutremure și o coborâre a solului de până la 46 de centimetri. La Ravenna, în Italia, pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz au scufundat centrul istoric cu peste 1,5 metri într-un secol. Ambele cazuri au generat miliarde de euro în daune, litigii internaționale, anchete parlamentare și programe de monitorizare prin satelit.

România extrage hidrocarburi de 167 de ani. A forat peste 23.300 de sonde. A scos din subsol o cantitate estimată la 1,8–2 miliarde de barili de țiței și zeci de miliarde de metri cubi de gaze. Și nu a publicat niciun studiu dedicat subsidenței provocate de această extracție.

Aceasta nu este o problemă tehnică marginală. Este o omisiune instituțională cu potențiale consecințe asupra a milioane de oameni, asupra infrastructurii și asupra unor decizii strategice — inclusiv stocarea geologică de CO₂ — care depind de cunoașterea exactă a ceea ce s-a întâmplat cu subsolul în ultimele două secole.

Ce este subsidența și de ce contează

Subsidența este coborârea treptată a suprafeței terestre. Când se extrage petrol, gaz sau apă din formațiuni subterane, presiunea din rezervor scade. Roca poroasă se compactează. Suprafața cedează — milimetri, centimetri, uneori zeci de centimetri pe an. Procesul este lent, difuz, aproape imperceptibil la scara umană. Dar cumulativ, pe decenii, efectele sunt devastatoare: fisuri în clădiri, rupturi de conducte, modificarea cursurilor de apă, vulnerabilitate crescută la inundații.

Tehnologia de detecție există și funcționează. InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar) folosește imagini radar satelitare pentru a detecta deplasări ale suprafeței terestre cu precizie milimetrică. Datele Sentinel-1 ale Agenției Spațiale Europene sunt gratuite și acoperă România integral din 2014. Serviciul European de Monitorizare a Mișcărilor Terestre (EGMS) oferă hărți de deformare accesibile oricui. România dispune de cadre universitare care au lucrat cu aceste instrumente — studii InSAR au fost realizate pe zone seismice și pe alunecări de teren.

Dar nicio instituție românească nu a comisionat sau publicat un studiu InSAR axat pe subsidența legată de extracția de hidrocarburi.

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

România a fost, literal, pionierul mondial al industriei petroliere. Prima producție înregistrată de țiței datează din 1857, la Lucăcești, județul Bacău — mai devreme decât oriunde altundeva pe planetă. Prima rafinărie industrială din lume a fost construită în 1856, de frații Mehedinteanu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România era cel mai mare producător european de petrol, după URSS.

Vârful producției a fost atins în 1976, cu 312.713 barili/zi (circa 14,7 milioane tone/an). De atunci, declinul a fost constant. În 2024, producția a coborât la 62.972 barili/zi — o scădere continuă de 11 ani consecutivi, conform Energy Information Administration (EIA). Media istorică pe perioada 1960–2019 a fost de 183.310 barili/zi.

La gaze, România deține a doua rezervă din Uniunea Europeană. 75% din resursele de gaze naturale se concentrează în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze — Deleni, descoperit în 1912 — are rezerve dovedite de 85 de miliarde de metri cubi. Urmează Filitelnic (40 mld mc), Roman-Secuieni (24 mld mc), Voitinel (11,8 mld mc), Ghercești (11 mld mc) și Sărmășel (10 mld mc).

Producția anuală de gaz a fost de circa 11 miliarde mc în 2009, acoperind aproximativ 85% din consumul intern. Romgaz și OMV Petrom împart piața producției.

Patru zone geografice concentrează cel mai mare risc de subsidență:

1. Valea Prahovei (Ploiești, Câmpina, Moreni, Boldești, Runcu-Busteni). Leagănul industriei petroliere. Extracție continuă din 1857. OMV Petrom operează cele mai mari 10 câmpuri de țiței din țară, majoritatea în această zonă. La Moreni, sondele funcționează din 1901. Infrastructura urbană suprapusă peste câmpurile de extracție — orașe construite literal pe un subsol golit de 167 de ani.

2. Transilvania (câmpurile de gaz). Zăcămintele Deleni, Filitelnic, Sărmășel — exploatate de peste un secol, unele din 1909 (Sărmășel, prima producție de gaz metan din România). Volume cumulative de extracție greu de estimat, din cauza clasificării ca „secret de serviciu” de către ANRM. Formațiunile geologice sunt exact tipul de substrat poros în care compactarea post-extracție este previzibilă fizic.

3. Câmpia de Vest (Suplacu de Barcău). Cel mai mare câmp petrolier din România, cu producție anuală de peste 2 milioane de barili, circa 10% din întreaga producție Petrom. Extracție susținută de decenii, cu recuperare asistată (EOR).

4. Platforma continentală a Mării Negre. Platforme operaționale din 1987. Proiecte noi în desfășurare (Neptun Deep). Subsidența offshore este mai greu de monitorizat dar are impact asupra stabilității infrastructurii submarine și a fundului marin.

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG, fostul ANRM) administrează acordurile petroliere ale statului. Prin lege, deține informații detaliate despre fiecare concesiune: volume extrase, presiuni de rezervor, parametri geologici.

Dar volumele de producție anuală pe câmp sunt clasificate drept „secret de serviciu”. Această clasificare împiedică orice evaluare independentă a riscului de subsidență. Nu poți calcula compactarea unui rezervor dacă nu cunoști cât s-a extras din el.

Pe site-ul ANRMPSG nu există niciun raport de subsidență. Nicio referire la monitorizarea deformărilor terestre în zonele de extracție. Nicio mențiune a termenului „InSAR” sau a oricărei metodologii geodezice aplicate în context petrolier.

O singură publicație academică românească — un studiu pe zone seismice, nu pe extracție — menționează subsidența în zona Siret ca fiind parțial atribuibilă compactării diferențiale produsă de extracția de gaz și petrol. Autorii notează valori localizate de subsidență ridicată asociate interacțiunii umane cu subsolul. Dar studiul nu a fost extins, nu a generat politici publice și nu a produs un inventar al zonelor afectate.

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Ce se întâmplă când un stat alege să nu monitorizeze efectele extracției? Olanda oferă răspunsul.

Zăcământul Groningen — cel mai mare câmp de gaze din Europa, cu 2.740 mld mc de gaz recuperabil — a fost exploatat din 1963 de NAM (joint venture Shell-ExxonMobil). Încă din 1963, inginerul Willem Meiborg a avertizat public despre riscul de subsidență, estimând o coborâre de până la un metru. NAM a negat avertismentele public, dar intern a comandat un studiu care a confirmat un risc de subsidență de până la 1,5 metri. Studiul nu a fost publicat. Provinciei Groningen i s-au transmis datele, dar fără caracter public.

De la prima înregistrare seismică în 1991 (2.4 pe Richter), s-au produs peste 2.000 de cutremure asociate extracției. Subsidența maximă a atins 37 cm în 2018 și se estimează că va ajunge la 46 cm până în 2080. Peste 28.000 de clădiri au suferit daune structurale. 410.000 de locuitori trăiesc pe coduri poștale cu avarii recunoscute oficial. Ancheta parlamentară din 2023 a concluzionat că interesele populației din Groningen au fost „structural ignorate” timp de decenii.

Costul? NAM și statul olandez au extras echivalentul a circa 428 miliarde de euro din gaz. Despăgubirile, consolidările clădirilor și litigiile au generat facturi de miliarde. La finalul lui 2025, Shell a lansat un arbitraj internațional împotriva statului olandez pentru miliarde de euro despăgubiri legate de închiderea câmpului.

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

La Ravenna, în Câmpia Padului, subsidența naturală de câțiva milimetri pe an a explodat după al Doilea Război Mondial, odată cu industrializarea. Pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz onshore și offshore au accelerat procesul la rate de până la 110 mm/an. Centrul istoric al orașului a coborât cu peste 1,5 metri într-un secol.

Consecințele: creșterea frecvenței inundațiilor, eroziune costieră accelerată, deteriorarea patrimoniului cultural (Ravenna este sit UNESCO), daune la infrastructura urbană. Studii InSAR pe termen lung — Bologna, Ferrara, Ravenna — au cartografiat deformările și au corelat subsidența cu exploatarea subterană.

Diferența față de România? Italia măsoară. România nu.

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Ironia supremă: România pregătește acum utilizarea rezervoarelor epuizate de hidrocarburi pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon. Bazinul Transilvan oferă o capacitate estimată de 2,3 Gt CO₂ doar în câmpurile de gaz epuizate. Platforma Moesică, Bazinul Getic și Marea Neagră adaugă potențial suplimentar. România a fost menționată explicit de Comisia Europeană printre țările care planifică stocarea CO₂ în câmpuri de hidrocarburi epuizate.

Proiectul Holcim CCS de la Câmpulung a fost selectat pentru finanțare din Innovation Fund. Proiectul CTS evaluează transport și stocare offshore în Marea Neagră, conectând clusterele de emisii de la Călărași și Constanța cu structuri geologice offshore.

Dar stocarea CO₂ presupune injectarea de gaz sub presiune în formațiuni care au fost deja supuse la decenii de depresionare. Dacă nu cunoști starea actuală a rezervorului — gradul de compactare, integritatea caprockului, statusul fracturilor — injectezi în necunoscut. Studiile din alte țări arată că rezervoarele epuizate au risc crescut de scurgere tocmai prin puțurile vechi. România are peste 23.300 de foraje istorice, multe din era comunistă, cu documentație incompletă.

A planifica stocarea CO₂ fără un inventar complet al subsidenței înseamnă a construi siguranța pe o fundație pe care nimeni nu a verificat-o.

Întrebările care rămân fără răspuns

1. Care este subsidența cumulativă în Valea Prahovei, în bazinul transilvănean al gazelor și la Suplacu de Barcău?

2. Există studii InSAR clasificate, comandate de ANRMPSG sau de operatorii de concesiune, pe care publicul nu le cunoaște — la fel cum s-a întâmplat la Groningen?

3. În baza căror evaluări de integritate geologică se planifică stocarea CO₂ în rezervoare unde nu s-a măsurat public nici măcar coborârea suprafeței?

4. De ce clasificarea volumelor de extracție pe câmp ca „secret de serviciu” este menținută, când aceasta împiedică orice evaluare independentă a riscului geologic?

5. Ce evaluare de risc a fost realizată pentru cele peste 23.300 de puțuri istorice, în contextul proiectelor CCS?

România nu este Olanda și nu este Italia. Dar fizica subsolului funcționează identic. Când extragi miliarde de barili de petrol și sute de miliarde de metri cubi de gaz dintr-un teritoriu, solul cedează. Întrebarea nu este dacă, ci cât. Iar răspunsul la „cât” nu există în nicio bază de date publică românească.

Într-o Europă care monitorizează fiecare milimetru de deformare satelitară, România rămâne pata oarbă a continentului.

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

Ilie Cheșa, fost viceprimar PSD din Arad, s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare pentru fraudarea fondurilor europene, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului European (EPPO) din Timișoara.

Cazul fostului viceprimar are legătură cu o anchetă privind fraudă și fals de subvenții care implică granturi UE Start-Up.

„Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul European – Biroul Teritorial Timişoara și inculpatul Cheşa Ilie. Dispune condamnarea inculpatului CHEȘA ILIE, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, comisă în formă în continuată (3 acte materiale).

Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a prezentului accord de recunoaștere a vinovăției. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Cheșa Ilie va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul D.G.A.S.P.C. Arad și Centrelor de plasament din subordinea acesteia sau în cadrul Centrului pentru Îngrijirea Persoanelor Vârstnice Arad, pe o perioadă de 60 de zile.

Lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanța de instituire a sechestrului din data de 06.10.2025. Pentru restabilirea situației anterioare, dispune anularea tuturor celor 114 înscrisuri falsificate, aflate la dosar, folosite pentru săvârșirea infracțiunii.

Dispune obligarea inculpatului Cheşa Ilie la plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare față de stat în faza de urmărire penală (1.000 lei), precum şi în faza de judecată (1.000 lei). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în soluția pronunțată la Tribunalul Timiș.

Pe lângă cele de mai sus, ca pedeapsă complementară, lui Cheșa i-au fost interzise pentru doi ani drepturile de a fi ales în autorităţi publice şi de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Iar la Tribunalul Timiș nu a fost trimis doar acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu fostul viceprimar, și cu alte două persoane și trei societăți comerciale, prejudiciul reținut de Parchetul European fiind estimat la aproximativ 120.000 de euro.

Este vorba despre societăți pe care Cheșa le-ar fi controlat, în vreme ce persoanele fizice sunt soția fostului viceprimar – Rusalina Paulina Cheșa, și asociatul acestuia – Ciprian Vlad Sârb.

„Între 2018 și 2022, un antreprenor din Arad, fost viceprimar al municipiului, a condus trei companii care au beneficiat de proiecte Start-Up finanțate de UE. Împreună cu alte două persoane, a depus documente false la autoritatea de management în vederea obținerii sau reținerii granturilor. Documentația falsificată a vizat finalizarea etapei de pregătire practică necesară în cadrul proiectelor, crearea și menținerea a două locuri de muncă pentru fiecare beneficiar, precum și dovada generării a cel puțin treizeci la sută din veniturile aferente primei tranșe a grantului.

Dovezile indică faptul că companiile nu au îndeplinit aceste condiții. Cu toate acestea, documentația a fost depusă pe numele lor, permițându-le să primească sau să păstreze fondurile UE. Doi asociați au fost implicați în administrarea a două dintre companii și au participat la depunerea declarațiilor false.

Cei trei inculpați au recunoscut faptele. În temeiul acordurilor de recunoaștere a vinovăției, inculpatul principal a primit o pedeapsă privativă de libertate de doi ani, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de trei ani. Cei doi asociați au primit pedepse cu suspendare de un an și cinci luni, respectiv un an și șase luni, fiecare cu un termen de încercare de trei ani.

În cazul în care cele trei companii sunt condamnate, instanța poate dispune celor trei companii implicate o amendă de aproximativ 3000 de euro (15 000 de lei) fiecare și li se va interzice participarea la procedurile de achiziții publice pe o perioadă de trei ani”, transmiteau, în decembrie 2025, procurorii din cadrul Parchetului European.

Anterior, Cheşa își dăduse demisia din funcţia de viceprimar – în octombrie 2025, iar apoi a fost înlocuit şi de la conducerea Organizației Municipale a PSD Arad.

Ce se întâmplă cu UDMR după ce formațiunea a susținut candidatul pierzător al alegerilor din Ungaria

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

UDMR, în principal prin liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a fost un susținător înfocat, pe față, al lui Viktor Orban în alegerile pe care acesta din urmă tocmai ce le-a pierdut în Ungaria.

Și, într-adevăr, alăturarea i-a făcut pe maghiarii din România să îl aleagă majoritar pe ex-premierul Orban, așa că acum întrebarea ar fi cât sprijin va mai avea UDMR de la noul premier Peter Magyar.

„Când i-am chemat, au venit. Când au sunat, eram acolo. Suntem unguri fără frontiere, deci suntem responsabili unii de alții!”, transmitea pe 9 aprilie Kelemen Hunor pe Facebook, postării fiindu-i alăturate inclusiv o fotografie împreună cu Viktor Orban, de acum fost premier al Ungariei.

Numai că, între timp, polul de putere din Ungaria s-a schimbat, odată cu câștigarea alegerilor de către Peter Magyar. Pe 13 aprilie, deja Kelemen Hunor comunica faptul că vorbise cu proaspătul câștigător al alegerilor din Ungaria, iar Peter Magyar îi solicitase o întâlnire.

Aceasta în condițiile în care, până acum, susținerea UDMR pentru Orban a fost răsplătită cu fonduri și investiții în județele din Ținutul Secuiesc. Acum, întrebarea este dacă noul premier va trece peste „trădarea” fraților săi din România și va continua să ajute populația maghiară de aici.

„Mulțumim guvernului condus de Viktor Orbán pentru implementarea politicii naționale din ultimii 16 ani. (…) Știu că rezultatul alegerilor a provocat dezamăgire și incertitudine în mulți. Acum aș vrea să vorbesc și eu cu ei. Se întâmplă ca rezultatul să nu fie cel la care spera marea majoritate a maghiarilor din Transilvania.

Trebuie să acceptăm și să respectăm decizia majorității. Face parte din libertate. Respectăm voința alegătorilor și avem încredere că noua majoritate va aborda fiecare comunitate maghiară cu responsabilitate și respect.

Pentru cei care sunt dezamăgiți acum, am un mesaj: ne putem baza pe viitor. Indiferent cine guvernează Budapesta sau Bucureștiul, sarcina noastră este aceeași: să protejăm drepturile comunității noastre și să construim viitorul comunităților noastre în țara natală.

Nu ar trebui să ne întoarcem unul împotriva celuilalt acum, ar trebui să avem grijă unul de celălalt și mai mult. Să păstrăm unitatea care ne-a ținut până acum, și pe asta ne putem construi viitorul”, mai scria Kelemen Hunor într-o ultimă postare.

Și mai recent, ieri, Kelemen Hunor a făcut o declarație pe holurile Parlamentului, referitor la ceea ce poate urma pentru maghiarii din România:

„Am avut o discuție scurtă cu Peter Magyar și m-a rugat când pot să ajung la Budapesta, să avem o discuție față în față. Și i-am spus că săptămâna viitoare o să ajung, nu am stabilit ziua și ora.

Deocamdată nu avem un program de guvernare, există doar intenții, doar declarații. Trebuie să așteptăm programul de guvernare și direcția care va fi stabilită de către noul premier.

Dar din declarațiile lui Magyar Peter și din discuția mea de aseară, nu cred că vor fi schimbări importante, cel puțin în ceea ce privește principiile. În ceea ce privește sprijinul financiar, acolo s-ar putea…”, a spus acesta.

Muzeul de Istorie a României, declarație în procesul celor care au sustras Coiful de la Coțofenești

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

În Țările de Jos a început judecata autorilor furtului de la Drents Museum, de unde au fost sustrase obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”.

Procesul celor trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur a avut ieri un prim termen, ocazie cu care inclusiv Muzeul Național de Istorie a României a avut o intervenție.

„Un atac violent asupra unor capodopere arheologice”, este calificată fapta celor trei bărbați care, în ianuarie anul trecut, folosindu-se de explozibil, au reușit să pătrundă în Muzeul Drents din Olanda și să plece cu Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, parte a expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”.

Furtul a declanșat o amplă operațiune de căutare. Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se aflau obiectele de patrimoniu a rămas mult timp necunoscut. Abia la începutul lunii aprilie autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu. Însă în continuare, locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.

Cei trei autori – Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului, în condițiile în care autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre aceștia, iar al treilea a negat orice implicare în această spargere.

„Instanța are în față, așadar, nu doar un dosar penal privind sustragerea unor bunuri, ci consecințele unei fapte care a tulburat profund o societate și a slăbit, fie și temporar, încrederea dintre comunități care ar trebui să se sprijine reciproc”, a atras atenția Muzeul Național de Istorie a României, într-o declarație înaintată instanței și care a fost făcută publică ieri de instituție:

„Onorată instanță,
În noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 nu a avut loc doar o spargere cu explozivi într-un muzeu. A avut loc un atac violent asupra unor capodopere arheologice: Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice regale din aur, expuse în cadrul unei colaborări muzeale internaționale. Aceste piese nu sunt simple bunuri materiale. Ele sunt bunuri de patrimoniu de importanță excepțională, clasate în Tezaur, iar valoarea lor documentară, artistică și simbolică depășește frontierele unui singur stat. Ele aparțin memoriei culturale a României, dar și patrimoniului cultural al umanității.

Pentru societatea românească, trauma a fost profundă. Coiful de la Coțofenești nu este cunoscut doar de specialiști. Pentru generații întregi, el a devenit o imagine a originilor istorice, un reper al continuității și al demnității culturale. De aceea, dispariția sa nu a fost percepută ca pierderea unui obiect, ci ca o rană adusă memoriei colective. Pentru milioane de cetățeni români, vestea furtului a produs șoc, revoltă, umilință și sentimentul că o parte din trecutul lor a fost smulsă cu violență din spațiul public și expusă riscului de a fi distrusă pentru totdeauna.

Pentru Muzeul Național de Istorie a României, prejudiciul este profesional, moral și uman. Aceste piese au fost păstrate, cercetate, restaurate, protejate și transmise mai departe prin munca unor generații de muzeografi, arheologi, conservatori și istorici. În spatele fiecărui obiect se află zeci de ani de răspundere publică, de muncă științifică și de efort instituțional. Atunci când asemenea piese sunt furate prin violență, nu este afectat doar materialul din care sunt făcute, ci este lovită însăși misiunea unei instituții publice chemate să apere patrimoniul comun.

Consecințele au depășit cu mult zidurile muzeului. Acest furt a afectat grav încrederea pe care se întemeiază cooperarea culturală între instituțiile europene și nu numai. Expozițiile internaționale există pentru a apropia popoare, pentru a crea respect reciproc și pentru a face patrimoniul accesibil publicului larg. În locul acestui scop, fapta de față a generat teamă, suspiciune și tensiune publică imensă. A pus sub presiune relațiile culturale dintre instituții, a afectat încrederea necesară viitoarelor împrumuturi muzeale și a produs o undă de șoc în întreaga lume a patrimoniului.

Efectele sociale au fost, de asemenea, grave. În spațiul public, acest eveniment dramatic a alimentat furia, neîncrederea și discursuri ostile față de personalul MNIR și față de însăși ideea generoasă a schimburilor culturale internaționale. Furtul a fost perceput ca o umilință națională și a fost exploatat pentru a amplifica tensiuni, frustrări și reflexe de respingere, sentimente anti-europene.

Instanța are în față, așadar, nu doar un dosar penal privind sustragerea unor bunuri, ci consecințele unei fapte care a tulburat profund o societate și a slăbit, fie și temporar, încrederea dintre comunități care ar trebui să se sprijine reciproc. MNIR își exprimă încrederea că autoritățile române vor susține în continuare atât eforturile de recuperare cât și pe cele privind atenuarea efectelor acestei calamități de sorginte umană, și vor face la momentul potrivit, demersurile cuvenite, în acord cu directivele europene și legislația națională aplicabile în astfel de cazuri.

Gravitatea excepțională a faptelor rezultă și din natura obiectelor vizate. În cazul patrimoniului arheologic de acest rang, prejudiciul nu poate fi măsurat doar în valoare de piață și nici reparat integral prin simpla recuperare materială. Asemenea obiecte nu pot fi înlocuite! Ele poartă în sine informație istorică irepetabilă, semnificație identitară și o valoare simbolică pe care nicio sumă de bani nu o poate reconstitui. Când astfel de bunuri dispar, fie și temporar, întreaga comunitate este lipsită de acces la o parte din propria memorie.

De aceea, vă rugăm să apreciați aceste fapte nu ca pe o infracțiune patrimonială obișnuită, ci ca pe un atac de o gravitate excepțională împotriva patrimoniului cultural, a încrederii publice și a demnității unui popor. Când este atacat sălbatic un asemenea tezaur, nu este rănită doar România. Este rănită memoria europeană și este afectată însăși ideea că marile creații ale trecutului trebuie păstrate și transmise intacte generațiilor viitoare. Pentru toate aceste motive, Muzeul Național de Istorie a României are credința că veți judeca cu toată fermitatea cerută de gravitatea faptelor și a consecințelor generate de ele”, se arată într-o postare pe Facebook.

Parchetul European, investigație privind microbuzele școlare cumpărate în România

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 aprilie 2026

Microbuzele școlare cumpărate de autoritățile publice locale sau județene la supra-preț ar face obiectul unei anchete a Parchetului European.

Informația a fost făcută publică de ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, care de altfel anunțase, în urmă cu câteva luni, că va sesiza organele competente.

„Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o.

Sper ca ancheta să se desfășoare cât mai rapid și, dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”, a scris ministrul Pîslaru pe Facebook.

De altfel, în decembrie, același Pîslaru arăta că a decis să sesizeze pe subiectul achiziției microbuzelor electrice pentru elevi, după ce, în vară, apăruseră informații conform cărora acestea fuseseră cumpărate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, la preț dublu.

Inițial, ministrul anunțase că va trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica modul în care s-a realizat achiziţia de microbuze şcolare electrice prin PNRR, după apariţia unor informaţii că în unele judeţe aceasta s-ar fi făcut la supra-preț. La acel moment, urmau a fi verificate procedurile, preţurile plătite, criteriile tehnice şi modul în care au fost respectate regulile de utilizare a fondurilor europene.

Ulterior acestui prim control, Dragoș Pîslaru făcea public că fuseseră descoperite disfuncționalități „care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni”.

„Apelul de proiecte cu titlul „Microbuze electrice pentru elevi” a fost gândit pentru a sprijini comunitățile locale și pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur, modern și prietenos cu mediul. Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată.
În locul unui sistem integrat, cu achiziții centralizate și standarde unitare, fiecare județ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate și condiții de livrare.

În total, au fost 74 de achiziții derulate individual de către 40 de județe.
Această descentralizare, deși justificată de dorința de flexibilitate locală, a generat efecte absolut reprobabile: diferențe semnificative de preț între microbuze similare și lipsa unor justificări clare privind diferențele majore de cost.

Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99.000 euro și un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferențele.

Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic.
Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferențele majore de cost.

Diferența semnificativă de preț pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înțelegere între firme (preț de cartel), prețul nereprezentând o imagine reală a prețurilor practicate pe piață.
Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent.

Totodată, există diferențe între listele localităților beneficiare de microbuze electrice conform cererii de finanțare și localitățile care au primit în final microbuze conform proceselor verbale de predare/primire.

În lumina tuturor acestor aspecte, am dispus transmiterea tuturor constatărilor către instituțiile abilitate: Parchetul European, Departamentul pentru Luptă Antifraudă și Consiliul Concurenței.
Rolul lor este să verifice dacă diferențele de preț și modalitatea de utilizare a informațiilor minime obligatorii din ghid au fost simple erori administrative sau practici care afectează buna gestionare a fondurilor europene.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu are rolul de procuror sau de judecător. Altfel spus, nu avem calitatea legală să dăm verdicte definitive ori să condamnăm potențiale încălcări ale legii.
Ce trebuie însă să facem la nivel administrativ este să învățăm din aceste situații și să aplicăm lecțiile pentru viitor. Vom lucra împreună cu ministerele de linie pentru ca viitoarele apeluri de proiecte europene să includă obligativitatea unei analize de piață solide, a unor prețuri de referință realiste și a unei coordonări mai eficiente între instituții.

România are nevoie de o administrație care funcționează unitar și responsabil. Banii europeni sunt bani publici, iar de folosirea lor corectă și transparentă depinde însăși modernizarea României.
Când vorbim de bani publici, nu ne permitem neglijență, improvizație sau lipsă de rigoare și nu voi tolera niciodată asemenea situații”, transmitea ministrul, în decembrie.

Liderul AUR se ceartă pe rețeaua X cu noul premier al Ungariei

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 aprilie 2026

Liderul AUR George Simion nu poate lăsa să treacă declarațiile făcute la adresa sa, fie că acestea vin din partea unui politician din alt stat.

Noul premier al Ungariei, așa cum au decis alegătorii din această țară în weekend, a avut câteva remarci la adresa principalului său competitor – Viktor Orban, iar faptul că a inclus în discursul său și referiri la liderul AUR l-a nemulțumit profund pe acesta din urmă.

George Simion face ce face și intră în conflicte cu oricine „îndrăznește” să îi aducă vreo critică. Recent, noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a opinat că Simion „dansa pe mormintele eroilor de război ale strămoșilor”, ca o remarcă la faptul că ex-premierul Viktor Orban și-a asociat numele cu cineva de acest fel.

Discursul lui Magyar a fost public, însă, cum Simion probabil nu are spațiu de emisie, i-a transmis premierului maghiar câteva dintre celebrele sale gânduri pe rețeaua X:

„Felicitări, Peter Magyar. Mă bucur că ați avut alegeri corecte – nouă ne lipsește asta în România. Ca să fie clar: nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău, nu am talentul lui Zsolt. Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: fii atent cum iei înapoi banii țării tale de la Ursula!”, a scris Simion.

Un ghiveci cu de toate în doar câteva fraze, unde Simion face referire la posibilul viitor ministru al Sănătății în Ungaria, Zsolt Hegedűs, al cărui dans după aflarea rezultatelor a devenit viral.

Magyar subliniase într-unul dintre discursurile sale că Viktor Orban i-a trădat pe maghiarii din Transilvania după ce l-a susținut pe liderul AUR la alegerile prezidențiale din România.

„Cred că George Simion, care a fost un candidat la președinție în România îl știm, are un trecut. Dansa pe mormintele eroilor de război ale strămoșilor noștri. O asemenea persoană fie că devine politician sau nu, în niciun caz un premier din Ungaria nu poate să îl susțină.

Dar Viktor Orban a făcut acest lucru. Nu doar că l-a susținut pe George Simion, dar fără succes, pentru că ați văzut că majoritatea românilor și maghiarilor de acolo nu au votat pentru el și pentru politicile lui, dar a distribuit fluturași în care apar împreună.

Mii de fluturași au fost distribuiți în Transilvania în legătură cu acest candidat care dansa pe mormintele eroilor noștri. Aceasta a fost o trădare, atât în Ungaria, cât și în Transilvania”.

Fost șef al CIA, critici la adresa lui Trump: „Este clar dezechilibrat”

Autor

Ștefana Teodoreanu

14 aprilie 2026

Fostul șef al CIA John Owen Brennan consideră că Donald Trump ar trebui înlăturat de la Casa Albă, argumentând-și opinia pe modul în care președintele SUA gestionează criza războiului din Iran.

Brennan a opinat că liderul de la Casa Albă „este clar dezechilibrat” și, deci, inapt pentru funcția de președinte.

Recent, într-un interviu televizat, John Brennan a declarat că președintele Donald Trump „este clar dezechilibrat”, dă dovadă de „o incompetență flagrantă”, „narcisism” și „megalomanie”, atrăgând totodată atenția că Administrația Trump răspândește „minciuni”.

De altfel, în ultima vreme în spațiul public există dezbateri tot mai intense privind decizia lui Trump de a intra în război cu Iranul și amenințările tot mai violente de distrugere în masă venite din partea acestuia. Spre exemplu, Trump a avertizat că „întreaga civilizație a Iranului va muri” dacă regimul iranian nu se conformeazăunui ultimatum.

Și, date fiind amenințările repetate ale lui Trump și a inconsecvenței sale în declarații, tot mai mulți democrați au cerut activarea celui de-al 25-lea amendament, la care face referire și fostul șef al CIA:

„Cred că al 25-lea amendament a fost scris avându-l pe Donald Trump în minte”, a spus Brennan, citat de The Guardian.

Adoptat în 1967, amendamentul permite vicepreședintelui și majorității cabinetului să îl înlăture pe președinte dacă este considerat „incapabil să-și exercite atribuțiile funcției”, însă este puțin probabil să se întâmple aceasta, dată fiind relația care există între aceștia și Donald Trump.

Nu este de trecut cu vederea nici faptul că între Brennan și Trump este un conflict deschis, după ce în iulie, Departamentul de Justiție a deschis o anchetă penală împotriva acestuia, dar și a fostului director FBI, James Comey, în ceea ce se consideră a fi o campanie a lui Trump împotriva celor considerați adversari.

Brennan, care a ocupat funcția de șef al agenției de spionaj în timpul președinției lui Barack Obama, a fost acuzat de Trump că s-a folosit de instituțiile statului pentru a acționa împotriva sa. Aceasta în condițiile în care Brennan l-a acuzat pe Trump încă din primul său mandat de președinte că are un comportament periculos și subminează instituțiile democratice.

Șefa DGASPC Argeș, în mijlocul unui scandal legat de sinuciderea unui copil aflat în plasament, judecată pentru corupție

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 aprilie 2026

Cea care conduce Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Argeș, Tatiana Eftimie, a fost trimisă în judecată pentru fapte de corupție, în condițiile în care zilele acestea numele său se află în mijlocul unui alt scandal, legat de sinuciderea unui copil aflat în plasament.

Directoarea este inculpată în dosar alături de alți funcționari, dar și de vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, în legătură cu fraude în achiziția, de către DGASPC Argeș, a unor centre protejate.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au finalizat ancheta într-un dosar deschis în urmă cu aproape 3 ani, în cauză fiind inculpate șase persoane, dar și două societăți comerciale.

Este vorba despre directoarea Tatiana Eftimie, acuzată de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Marius Florinel Nicolaescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș (pentru aceleași fapte), Adela Gogoașe, adjuncta DGASPC Argeș (folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite și complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit), Adrian Neagu, fost arhitect șef al orașului Ștefănești și membru al comisiei de recepție (fals intelectual în formă continuată, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată), SC BEST OIL SORAMA SRL și administratorul acesteia (complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit), SC NEW CONSULTING DESIGN SRL și reprezentanta societății (fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată).

Iar zilele acestea au apărut și alte probleme vizavi de activitatea recentă a directoarei Eftimie. Un copil de 12 ani a murit în grija statului, după ce a căzut de la etajul al patrulea al unei locuințe de tip familial din Pitești, administrată de DGASPC Argeș. Tragedia s-a petrecut luni după-amiază, iar echipajele de intervenție sosite la fața locului au încercat fără succes să îl resusciteze.

Tatiana Eftimie a primit funcția de conducere la DGASPC Argeş în vara anului 2021, prin pixul preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, cel care deţine şi funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, Ion Mînzînă. De altfel, cel puțin în acei ani, Tatiana Eftimie era membră a PSD. Iar anterior, Eftimie fusese manager la Spitalul de Pediatrie Piteşti, fiind implicată în mai multe scandaluri privind cheltuirea banului public, motiv pentru care își dăduse demisia.

Acum, însă, Eftimie va răspunde pentru fapte pe care le-ar fi comis la distanță de 2 ani de la numirea în funcție, acuzațiile urmând a fi analizate la Tribunalul Argeș.

„Începând cu luna ianuarie 2023, în contextul realizării proiectelor „Locuințe protejate – siguranță și îngrijire Argeș” și „Centru Respiro pentru persoane adulte cu dizabilități”, ce vizau achiziția, de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș (D.G.A.S.P.C.) Argeș, a cinci clădiri destinate persoanelor vulnerabile, inculpații Eftime Tatiana, Nicolaescu Marius-Florinel și Gogoașe Adela, în calitățile anterior menționate, ar fi comunicat inculpatului B.P.S., administrator al SC BEST OIL SORAMA SRL, mai multe informații nedestinate publicității obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu referitoare la specificațiile tehnice ale viitoarelor imobile care urmau să fie achiziționate, prețul care va fi oferit pentru fiecare imobil, perioada în care urmau să fie făcute achizițiile (în cursul anului 2023), modalitatea de achiziție.

În aceste condiții, între B.P.S., pe de o parte, și funcționarii publici Eftime Tatiana, Gogoașe Adela și Nicolaescu Marius-Florinel, pe de altă parte, ar fi intervenit o „înțelegere” conform căreia B.P.S. urma să realizeze un număr de cinci construcții de tip case de locuit, în orașul Ștefănești (Argeș), conform specificațiilor primite de la ultimii trei, case care urmau să fie achiziționate de către D.G.A.S.P.C. Argeș în cursul anului 2023 la prețul de 140.000 euro / imobil. În acest sens, fiecare dintre cei patru inculpați ar fi desfășurat activități menite să creeze aparența îndeplinirii procedurilor de achiziție publică pe care le derula D.G.A.S.P.C. Argeș.

Pe de o parte, cei trei funcționari publici ar fi acționat, în perioada ianuarie – iunie 2023, pentru crearea unui aparent cadru legal care să acopere înțelegerea infracțională, inclusiv prin aprobarea unei proceduri de achiziție din care s-ar fi eliminat aspectele legate de folosirea obligatorie a serviciilor unui expert acreditat ANEVAR, întrucât exista riscul ca expertul să stabilească faptul că prețul cerut de vânzător este mai mare decât prețul pieței.

În contextul menționat mai sus, în baza unor proceduri controlate de inculpata Eftime Tatiana, cu sprijinul inculpaților Gogoașe Adela și Nicolaescu Marius-Florinel, D.G.A.S.P.C. Argeș ar fi achiziționat, la data de 29 august 2023, de la SC BEST OIL SORAMA SRL, cu încălcarea prevederilor legale și la prețuri supraevaluate, un număr de cinci clădiri destinate persoanelor vulnerabile, în condițiile în care acestea nu erau finalizate și nu erau racordate la rețelele de apă, gaze și canalizare.

La rândul sau, pentru o obține, de la Primăria orașului Ștefănești, actele necesare realizării celor cinci imobile pentru care primise „comandă” de la reprezentații D.G.A.S.P.C Argeș și Consiliului Județean Argeș, inculpatul B.P.S. ar fi apelat la serviciile societății SC NEW CONSULTING DESIGN SRL, societate specializată în proiectarea de construcții care era administrată, la acel moment, de inculpata N.I., soția lui Neagu Adrian, arhitect șef al orașului Ștefănești, căreia i-a transmis informațiile nepublice pentru a fi folosite în documentele care urmau să facă parte din proiectele tehnice necesare obținerii autorizațiilor de construire.

Pentru ca procedura administrativă necesară obținerii autorizaților de construcție a celor cinci imobile „comandate” să fie îndeplinită, inculpata N.I., în calitate de reprezentant al societății SC NEW CONSULTING DESIGN SRL, ar falsificat mai multe înscrisuri, în numele arhitectului și al proiectantului imobilelor respective, aceste înscrisuri fiind încredințate reprezentantului societății SC BEST OIL SORAMA SRL, inculpatul B.P.S., pentru a le folosi / depune la Primăria orașului Ștefănești.

În activitatea de recepție a celor cinci locuințe, inculpatul Neagu Adrian, ca reprezentant al autorității locale emitente a autorizațiilor de construire, ar fi analizat documentația întocmită de societatea SC NEW CONSULTING DESIGN SRL, entitate controlată de soția sa și ar fi atestat în procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor, aspecte care nu corespundeau realității, respectiv faptul că la data de 29 iunie 2023 erau îndeplinite condițiile legale pentru admiterea recepției.

Ca urmare a acestor operațiuni ilicite derulate, în condițiile în care procedura de achiziție ar fi fost viciată, nu ar fi fost îndeplinite condițiile de achiziție a celor cinci imobile, iar parte din imobilele vândute erau supraevaluate în raport de prețurile de pe piața imobiliară, ar fi fost cauzat un prejudiciu în dauna D.G.A.S.P.C. Argeș estimat la 316.000 lei (reprezentând diferența dintre prețul încasat și valoarea de piață la data tranzacției pentru cele cinci imobile), iar pe de altă parte s-ar fi obținut, pentru societatea SC BEST OIL SORAMA SRL, un folos necuvenit în sumă de 1.144.452 lei (reprezentând diferența dintre prețul încasat și costul de producție pentru cele cinci imobile)”, precizează DNA.

CA București dă voie Realitatea PLUS să emită în continuare

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 aprilie 2026

Decizie în instanță în apărarea Realitatea PLUS, după ce Consiliul Național al Audiovizualului rămăsese neclintit în decizia de a-i retrage licența postului TV.

Ieri, Curtea de Apel București a admis o acțiune introdusă de societatea care deține postul și a suspendat, pentru moment, aplicarea deciziei CNA.

„Dispune suspendarea executării Deciziei CNA nr. 259/07.04.2026. Executorie. Ia act că reclamanta şi-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 08.04.2026”, se arată în minuta instanței.

Aceata înseamnă că, momentan, Realitatea PLUS poate emite în continuare. Însă acum urmează totuși și procesul pe fond, tot la CA București, adică instanța condusă de Liana Arsene, președintă care a fost prezentă, pur întâmplător, în spațiul de emisie al televiziunii în cauză, după documentarul „Justiție capturată”.

Însă, chiar dacă este executorie, soluția poate fi atacată de CNA la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță condusă de Lia Savonea, cea indicată în „Justiție capturată” ca fiind una dintre mâinile forte ale sistemului de justiție, însă nu în sens pozitiv.

Întorcându-ne la fondul problemei, CNA a decis pe 7 aprilie să retragă licența postului TV din cauza amenzilor neplătite din 2024. Ar fi vorba de datorii de 605.000 de lei strânse din 28 de amenzi, în condițiile în care, legal, sancțiunile trebuie achitate în termen de 6 luni.

Ulterior, după decizia CNA, avocații televiziunii au deschis două procese: unul pentru anularea deciziei (fondul) și unul pentru suspendarea ei până când instanța se va pronunța definitiv în primul proces. În acest al doilea caz s-a pronunțat Curtea de Apel București.

Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea șefilor din parchete, în lipsa avizului CSM

Autor

Ștefana Teodoreanu

9 aprilie 2026

Șoc și groază pentru susținătorii președintelui Nicușor Dan, după ce acesta a semnat decretele pentru numirea șefilor din marile parchete, chiar fără avizul (consultativ) al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În ultimele săptămâni, „nicușoriștii” au disecat fiecare persoană propusă de Ministerul Justiției pentru funcțiile de conducere din sistem și au ajuns la concluzia că unii dintre respectivii procurori chiar nu sunt potriviți. Însă nu aceeași opinie a avut-o șeful statului.

Val de critici în spațiul public la adresa lui Nicușor Dan, după ce ieri, acesta și-a dat girul în ceea ce îi privește pe viitori șefi ai parchetelor.

„Am semnat decretele pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în funcția de Procuror General, a domnului Viorel Cerbu în funcție de Procuror-șef DNA și a domnului Codrin Miron în funcția de Procuror-șef DIICOT. Își vor începe mandatul în 15 aprilie.

Am semnat, de asemenea, decretul pentru numirea domnului Marius Voineag în funcția de Procuror adjunct al Parchetului General, pentru doamna Marinela Mincă, Procuror-șef adjunct DNA, pentru domnul Marius Ștefan – Procuror-șef adjunct DNA și pentru domnul Alex Florența – Procuror-șef adjunct DIICOT. Domnii Ștefan și Florența își vor începe activitatea în 15 aprilie, pentru că pozițiile pe care au candidat sunt vacante. Domnul Voineag și doamna Mincă își vor începe activitatea în 30 iunie, când se eliberează poziția pe care au candidat.

Și am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de Procuror-șef adjunct DIICOT”, a anunțat, ieri, Nicușor Dan.

Propunerile fuseseră înaintate marți șefului statului de către ministrul Justiției, Radu Marinescu. Însă trei candidați care au participat la selecția pentru ocuparea funcțiilor de conducere la marile parchete au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a CSM.

Este vorba despre Cristina Chiriac – propusă pentru funcția de procuror general, Marinela Mincă – propusă procuror-șef adjunct la DNA și Gill-Julien Grigore-Iacobici – pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.

În același timp, obținuseră trei voturi pentru și trei împotrivă Alex Florența – candidat la funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT și Marius Voineag – pentru funcția de adjunct al procurorului general.

Însă în CSM au fost și trei avize pozitive: Codrin Horațiu Miron (nominalizat pentru funcția de procuror-șef al DIICOT), Viorel Cerbu (procuror-șef al DNA) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA).

„Am așteptarea de la cei trei procurori-șefi, în primul rând, să comunice cu procurorii din subordine și, în al doilea rând, să comunice în spațiul public ceea ce, din păcate, predecesorii n-au făcut, toate deficiențele cu care munca de procuror, activitatea Parchetelor, deficiențe pe care le întâmpină procurorii în activitatea lor – legislativ, colaborare cu Poliția, lipsă de echipamente unde e cazul, dacă vorbim în mod special de Parchetul General, blocajul pe Secția Specială de anchetare a magistraților.

(…) Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți.

Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. (…) procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt”, a mai transmis șeful statului.

Donald Trump declară că este de acord să suspende bombardamentele împotriva Iranului

Autor

Ștefana Teodoreanu

8 aprilie 2026

„CEASEFIRE!”, a transmis azi noapte Donald Trump, ceea ce ar însemna încetarea focului împotriva Iranului.

În mesajul postat pe platforma Truth Social, liderul de la Casa Albă a explicat însă că există condiții, iar acordul de încetare a focului trebuie respectat de ambele părți. Mai mult, încetarea atacurilor ar urma să opreze strict două săptămâni.

Cel puțin astăzi, Donald Trump pare decis să suspende bombardamentele împotriva Iranului, dacă este să luăm de bun un mesaj postat de acesta pe platforma sa de comunicare.

„În urma discuțiilor cu premierul Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir, din Pakistan, în cursul cărora mi-au cerut să suspend intervenția militară prevăzută în această seară împotriva Iranului și cu condiția ca Republica Islamică Iran să accepte deschiderea completă, imediată și sigură a strâmtorii Ormuz, accept să suspend bombardamentele și atacurile împotriva Iranului pentru o perioadă de două săptămâni”, se arată în mesaj.

Totodată, Trump a arătat că „va fi un armistițiu reciproc”, iar Statele Unite „și-au atins și depășit deja toate obiectivele militare” de la lansarea atacurilor americano-israeliene pe 28 februarie.

La rândul său, și al nostru președinte a avut ceva de transmis în fața acestui anunț:

„Salut acordul de încetare a focului dintre SUA și Iran și suntem recunoscători Pakistanului și altor mediatori regionali pentru eforturile lor. Săptămânile de conflict au dus prețurile energiei și alimentelor la limite critice pentru familiile și mediul de afaceri din lumea întreagă și din Europa.

Acum este timpul ca toate angajamentele să fie respectate pentru a facilita negocierile diplomatice și o soluție de durată, aducând stabilitate și securitate în regiune, inclusiv siguranța navigației prin Strâmtoarea Horumz.

România este în contact cu partenerii săi și este pregătită să sprijine eforturile continue”, a scris șeful statului, pe platforma X.

Trei membri AUR, trimiși în judecată pentru un viol din tabăra de vară a partidului, în 2023

Autor

Ștefana Teodoreanu

8 aprilie 2026

Aproape 3 ani a durat ancheta în cazul violului comis de mai mulți membri AUR în așa-zisa tabără de vară a partidului.

Și, după cum chiar procurorii precizează, a fost manifestat un „interes public în legătură cu instrumentarea acestei cauze” – acesta fiind, am spune noi, „motorul” care a dus la inculparea celor trei.

Procurorii au trimis în judecată trei participanți la un eveniment AUR din 2023, acuzați că au violat o tânără de 17 ani la Școala de vară a partidului din acel an. Aparent, cei trei sunt acum foști membri ai AUR, formațiunea dezicându-se de faptele acestora.

De altfel, la momentul faptelor, în 2023, președintele AUR George Simion a susținut că bărbații nu erau membri AUR, dar că toată conducerea filialei AUR Ialomița, care îi invitase la eveniment, a demisionat.

Mult timp, chiar agresorii au negat acuzațiile, însă probele ADN au demonstrat contrariul. Totul s-a întâmplat pe 14 și 15 septembrie 2023, când minora a primit alcool și a fost violată de cei trei bărbați. A doua zi, a fost alertată poliția, iar raportul de la medicină legală a indicat semne ale agresiunii sexuale, precum și prezența probelor ADN pe lenjeria tinerei.

Atunci, dosarul de viol a fost deschis în Slobozia, fiind apoi preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Ieri, anchetatorii au arătat că au finalizat cercetările, cei trei inculpați fiind trimiși în judecată la Judecătoria Mangalia.

„În noaptea de 14/15.09.2023, în intervalul orar 23:57-00:25, inculpatul A.B., în vârstă de 32 de ani, în timp ce se afla în incinta unui hotel din stațiunea Neptun-Olimp, profitând de imposibilitatea de a-și exprima voința și de vulnerabilitate a victimei, minoră în vârstă de 17 ani, a constrâns-o să întrețină acte sexuale.

În același context, în intervalul orar 00:31-01:04, inculpatul C.D., în vârstă de 29 de ani, prin constrângere și profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, a întreținut un raport sexual cu aceasta, împotriva voinței sale.

De asemenea, la data de 15.09.2023, în intervalul orar 21:14-21:50, inculpatul E.F., în vârstă de 33 de ani, în timp ce se afla în incinta aceluiași hotel din stațiunea Neptun-Olimp, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința, a întreținut un raport sexual cu aceasta, împotriva voinței sale”, transmit succint procurorii.

1...111213...1.409 Pagina 12 din 1.409

Ziarul de Investigații

Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Ce este subsidența și de ce contează

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Întrebările care rămân fără răspuns

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Ce se întâmplă cu UDMR după ce formațiunea a susținut candidatul pierzător al alegerilor din Ungaria

Muzeul de Istorie a României, declarație în procesul celor care au sustras Coiful de la Coțofenești

Parchetul European, investigație privind microbuzele școlare cumpărate în România

Liderul AUR se ceartă pe rețeaua X cu noul premier al Ungariei

Fost șef al CIA, critici la adresa lui Trump: „Este clar dezechilibrat”

Șefa DGASPC Argeș, în mijlocul unui scandal legat de sinuciderea unui copil aflat în plasament, judecată pentru corupție

CA București dă voie Realitatea PLUS să emită în continuare

Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea șefilor din parchete, în lipsa avizului CSM

Donald Trump declară că este de acord să suspende bombardamentele împotriva Iranului

Trei membri AUR, trimiși în judecată pentru un viol din tabăra de vară a partidului, în 2023

Rămâi conectat

Ultimul articol

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, prelungită până la finalul anului

Grindeanu, mesaj către liberali: „Se poate și fără voi! Toți plecați acasă!”

TAROM – datorii de aproximativ 930 de milioane de lei și estimează pierderi de...