Dezvăluirile din articolul „Management coroziv la Oţelul”, publicat în numărul din februarie al „Jurnalului de investigaţii”, au o continuare în situaţia explozivă la care s-a ajuns la echipa care anul trecut devenea campioană a Ligii 1 şi câştigătoarea supercupei. După ce clubul a încasat de la UEFA 12,3 milioane euro, acum mai are în cont doar 4,3 milioane de euro. Dacă se plătesc datoriile scadente, de trei milioane euro, fosta campioană rămâne doar cu un milion.
Membrii Consiliului de Administraţie nu ştiu cum s-au cheltuit aceşti bani şi i-au cerut explicaţii directorului executiv al Oţelului, Marius Stan. Acesta care a refuzat să dea explicaţii şi de joi a intrat în concediu.
Cum pe meciurile din Champions League Marius Stan a cheltuit 4,2 milioane de euro, sunt mari nelămuriri cu privire la modul în care au fost cheltuită o sumă la 6 la 8 milioane de euro.
Prin conturi bate vântul
„Managementul coroziv” pe care Marius Stan l-a practicat la club i-a nemulţumit atât pe membrii consiliului de administraţie al clubului, cât şi pe reprezentanţii în România ai ArcelorMittal, principalul sponsor al grupării dunărene. Şi unii şi alţii au mari neclarităţi în privinţa modului în care directorul executiv al Oţelului, Marius Stan, a administrat fondurile. Clubul este din 2005 societate comercială, respectiv SC FC Oţelul SA Galaţi, şi are, în baza Legii 31, Adunare Generală a Acţionarilor (AGA) formată din cinci acţionari persoane fizice, actuali sau foşti directori la combinatul ArcelorMittal, Consiliu de Administraţie (CA) şi director executiv numit de CA, în persoana lui Marius Stan. Din 2005 până în 2011, Oţelul a acumulat pierderi în valoare totală de 7.898.278 lei, adică 1,8 milioane de euro. Anii cu profit au fost 2009, cu un profit de După ce în toamna lui 2011 şi în prima parte a lui 2012 au intrat în conturile clubului 12.386.000 euro de la UEFA, acţionarii credeau că situaţia clubului va fi înfloritoare. Aveau să afle că lucrurile nu stau tocmai aşa. În conturile clubului mai sunt acum 127.848 de lei şi 4.135.416 de euro. Dar Oţelul are în acest moment şi datorii făcute în ultima perioadă, în valoare de trei milioane euro. Cum creditorii sunt din ce în ce mai insistenţi, datoriile trebuie plătite şi în acest caz în cont ar mai rămâne un milion de euro. Ar cam bate vântul prin conturile clubului, care în ultimele şase luni a încasat de la UEFA cele 12 milioane de euro.
Stan refuză să le dea explicaţii acţionarilor Oţelului
Acţionarii au încercat să îşi clarifice situaţia cu prilejul şedinţelor AGA şi CA ce trebuia organizate obligatoriu în luna mai, pentru aprobarea bilanţului pe anul 2011 ce trebuie depus la Direcţia Finanţelor Publice Galaţi până pe 31 mai. La începutul lunii, Marius Stan a convocat şedinţa AGA pentru data de 28 mai.
Potrivit convocatorului, acţionarii ar fi trebuit să aibă acces la bilanţ cu două săptămâni înaintea şedinţei, adică pe 14 mai. Lucru care nu s-a întâmplat. „Pe 21 mai am mers la sediul societăţii, la Clubul Sidex, şi am cerut documentele pentru analiză, astfel încât să particip în cunoştinţă de cauză la şedinţa AGA. Directoarea economică a spus că nu sunt gata documentele şi să vin peste câteva zile. Atunci, pe 21 mai, am cerut mai multe date şi în acest sens am lăsat o scrisoare oficială, în care am cerut informaţii despre ce bani au fost încasaţi de la UEFA, cum au fost cheltuiţi aceşti bani şi despre cele mai importante zece achiziţii de bunuri şi servicii ale societăţii”, spune Ioan Ungureanu, unul din cei cinci acţionari. De la directorul Oţelului, Marius Stan, şi directoarea economică, Doina Stamate, a primit doar răspunsuri parţiale: „Mi s-a comunicat ce bani au fost încasaţi de la UEFA, cât s-a cheltuit cu participarea la cele şase meciuri din Champions League, dar nu am primit răspuns la punctul celor mai importante 10 achiziţii. Directorul executiv a dispus directoarei economice să nu-mi dea nici un fel de informaţii”, spune Ungureanu.
Unde s-au dus banii?
Faptul că i s-au ascuns acele date l-a alarmat pe Ungureanu, care este şi membru al CA. În această calitate, ca administrator, el este pasibil de a da cu subsemnatul la Parchet în condiţiile în care directorul Marius Stan ar fi comis ceva nereguli în cheltuirea banilor. „Eu sunt membru al Consiliului de Administraţie, sunt acţionar cu 19,95% din capitalul social al societăţii şi nu-mi este indiferentă soarta acestei societăţi, întrucât, conform legii româneşti, am o răspundere solidară cu conducerea executivă”, a declarat Ungureanu în cadrul unei conferinţe de presă. Cu experienţa sa de fost director adjunct al ArcelorMittal timp de zece ani, Ungureanu încearcă din date disparate să afle ce s-a întâmplat la societatea la care este membru în CA. Şi nu îi ies la socoteală vreo opt milioane de euro: „Societatea a terminat 2011 cu un profit de 326.000 de euro. Toţi anii anteriori a avut pierderi uriaşe, deci societatea e pe pierdere masiv. Cu 1,8 milioane de euro. Clubul a primit de la UEFA 12,3 milioane de euro, din care mai sunt în conturi 4,135 milioane. Sunt scadente plăţi urgente de trei milioane euro, astfel încât, la zi, din cele 12,3 milioane de euro de la UEFA, mai e disponibil un milion de euro. Pentru organizarea celor şase meciuri Champions League, clubul a cheltuit 4,2 milioane de euro. Pentru restul cheltuielilor, care sunt duble faţă de cele înregistrate în 2010, am cerut explicaţii, dar nu mi-au fost date”, a spus Ion Ungureanu. După conferinţa de presă a lui Ungureanu, Marius Stan a declarat pentru presa locală că primele acordate jucătorilor pentru câştigarea campionatului au fost de 2,3 milioane de euro. În acest condiţii, sunt mari suspiciuni în legătură cu modul în care au fost cheltuite aproximativ şase milioane de euro.
Audit Deloitte &Touche
În ultimele luni, la Oţelul au fost efectuate două audituri. Primul dintre ele a fost efectuat de o firmă din Brăila. În acest audit, realizat pe activitatea din 2011, apare în mod surprinzător, la rubrica „alte datorii”, suma de 11,4 milioane de lei. Adică 2,7 milioane de euro. Ioan Ungureanu spune că în acel audit, realizat după tipicul românesc, nu sunt date detalii despre ce ar putea însemna acele datorii. Între timp, la cererea trustului ArcelorMittal, a fost realizat şi un al doilea audit, de către o firmă internaţională specializată. „Întrucât conducerea ArcelorMittal a hotărât ca începând din acest an să nu mai finanţeze clubul prin sponsorizare, o firmă internaţională are în derulare un audit şi, din ultimele informaţii pe care le am, raportul a ajuns la domnul Ionel Borş, preşedintele CA. Eu nu am văzut acel raport, ca să ne dăm seama cum s-au cheltuit aceşti bani, care au fost sectoarele în care s-a cheltuit excedentar, să comparăm cheltuielile pe anumite sectoare, în 2011 compararativ cu 2010, pentru a trage concluzii vizavi de necesitatea, oportunitatea şi rigoarea în achiziţiile de servicii şi bunuri care au dus la aceste cheltuieli”, spune Ungureanu. Deşi Ungureanu a refuzat să spună ce firmă a realizat acest audit, pe surse am aflat că ar fi vorba de redutabila companie Deloitte &Touche.
Prevăzătorul Lakshmi Mittal
Auditul comandat de ArcelorMittal la Deloitte &Touche dovedeşte că sponsorul principal al Oţelului este foarte supărat pe ceea ce se întâmplă la club. De-a lungul celor zece ani în care trustul a sponsorizat Oţelul cu aproximativ 30 milioane de euro, miliardarul Lakhsmi Mittal a încercat să îşi ia toate măsurile de prevedere pentru ca la clubul pe care îl finanţează să fie totul corect din punct de vedere financiar. Ioan Ungureanu a clarificat şi cum a devenit acţionar la Oţelul. În martie 2005, a fost înfiinţată SC FC Oţelul SA Galaţi. Patronul ArcelorMittal a pus condiţia ca acţionarii clubului la care acordă sponsorizările să fie directori din combinat, care să administreze clubul şi să nu ceară dividende. Aşa au devenit acţionari ai Oţelului country managerul Ionel Borş şi directorii Radu Nicu, Aurelian Mocanu, Mirela Gătin şi Mihai Ungureanu, care au câte 19,95% din acţiuni, restul fiind deţinut la acea vreme de Asociaţia Clubul de Fotbal Oţelul. „Sunt acţionar conform Legii 31, sunt banii mei, cei 178 milioane de lei pe care i-am depus ca vărsământ pentru capitalul social. Am devenit acţionar întrucât, datorită funcţiei executive pe care am deţinut-o aproape zece ani, mi s-a impus de către patronul Mittal să devin acţionar. Asta pentru că patronul care a finanţat în toţi aceşti an activitatea sportivă a spus că doreşte ca în acţionariat să aibă oameni de încredere, care nu au nevoie de dividende. Şi i-am promis patronului că nu o să cer niciodată dividende şi am mai promis că noi, cei cinci acţionari, vom face tot ce depinde de noi pentru a sprijini sportul gălăţean, fotbalul gălăţean”, a mai precizat Ioan Ungureanu.
Investiţii de 1,5 milioane euro la Baza „Ancora”
Suspiciunile membrilor AGA şi CA în legătură cu modul în care sunt cheltuiţi banii la Oţelul au apărut în vara trecută. Pe surse am aflat că nemulţumirile sunt legate de faptul că Marius Stan ar fi cheltuit, fără aprobarea CA, o sumă de aproximativ 1,5 milioane de euro pe modernizările Bazei Sportive „Ancora”, situată în zona triajului Gării Galaţi. Marius Stan declara că acolo va fi amenajată baza de copii a clubului Oţelul. Numai că baza respectivă nu este în proprietatea clubului Oţelul. Potrivit primarului Dumitru Nicolae, directorul Oţelului a fost intermediarul tranzacţiei dintre Şantierul Naval, care era proprietarul bazei sportive din anii 80, şi un om de afaceri. „A cumpărat-o un privat de la Şantierul Naval Damen, pe supravegherea şi cu concursul lui Marius Stan”, ne-a declarat primarul Dumitru Nicolae. Totuşi, în 2010 Marius Stan se lăuda cu modernizările la Baza Ancora. „Mai e puţin şi o să vă invităm la inaugurarea Complexului Sportiv de la Ancora. Terenul arată senzaţional. Este mai bun ca terenul de la Stadionul Oţelul. Mai sunt câteva lucrări de încheiat în ceea ce priveşte tribunele şi alte dotări”, spunea Stan. Am spune că dacă aşa stau lucrurile, e normal ca acţionarilor, membrilor AGA şi CA, să nu le convină ca 1-1,5 milioane de euro din fondurile clubului să fie tocate pe modernizarea unei baze care nu este în proprietatea Oţelului. Deocamdată nu am reuşit să verificăm unul din zvonurile care circulă la Galaţi, conform căruia cumpărătorul misterios al Bazei Ancora, tranzacţia intermediată de Marius Stan, este proprietarului unui lanţ de malluri din România. Marius Stan, candidat al USL pentru Primăria Galaţi, se laudă că, odată ales primar, lângă stadionul Dunărea va fi construit un mall. Evident, unul din reţeaua respectivă.
Stan ameninţă cu procesul
Marius Stan a evitat să răspundă la telefon, oferind explicaţii doar cotidianului local „Viaţa Liberă”. A respins acuzaţiile, ameninţând cu un proces de calomnie:. „Atunci când obţii performanţe la un nivel foarte înalt, nu poţi evita să nu ai şi cheltuieli pe măsură. Ca să câştige campionatul, echipa a avut un număr mult mai mare de victorii faţă de anul precedent, asta înseamnă mult mai multe prime de victorie, deci cheltuieli în plus. Un capitol important l-au reprezentat şi primele pentru câştigarea campionatului, performanţa trebuia răsplătită. Numai cine nu ştie fotbal deloc nu poate înţelege asta. Au fost şi cheltuieli importante cu organizarea meciurilor din Liga Campionilor, dar şi venituri pe măsură. Toate aceste acuzaţii sunt doar aberaţii, nu sunt decât atacuri electorale, unii nu ştiu să-şi facă campanie altfel. O să intentez un proces pentru calomnie”.
Ziua Z
Miercuri ar putea fi ziua marilor clarificări la Oţelul. Este programată o şedinţă a CA. În ultimele zile nu a putut fi convocată o şedinţă a CA, pentru că cel care este preşedintele CA la Oţelul, Ionel Borş, este şi country managerul ArcelorMittal România, iar în aceste zile a fost în vizită la Bruxelles. Întoarcerea sa în ţară deblochează întrunirea CA. Este foarte posibil ca Marius Stan să nu se prezinte, pentru că joi, după ce Ioan Ungureanu i-a cerut lămuriri în legătură cu cheltuielile de la Oţelul, a anunţat că a intrat în concediu. Ungureanu a clarificat însă că preşedintele CA nu a aprobat cererea de concediu a lui Stan.
36.378 de euro, şi 2011. În condiţiile încasării de la UEFA a primelor 6,5 milioane de euro, 2011 a fost un an cu un profit „subţire”, de 326.000 euro.