Un nou sondaj CURS conturează una dintre cele mai echilibrate configurații politice înregistrate recent în București. Niciunul dintre principalele patru partide nu depășește 22%, iar diferența dintre prima și a patra formațiune este de numai patru puncte procentuale.
Dacă alegerile locale ar avea loc duminica viitoare, PSD ar obține 22%, fiind urmat de PNL – 21%, AUR – 20% și USR – 18%. SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%.
Rezultatul descrie un electorat bucureștean puternic fragmentat. Practic, niciun partid nu dispune, potrivit sondajului, de o poziție dominantă, iar orice viitoare majoritate în Consiliul General ar depinde de negocieri și alianțe.
Este importantă însă o distincție: sondajul publicat măsoară intenția de vot pentru partide la alegerile locale, nu opțiunile pentru candidații la funcția de primar general. Prin urmare, aceste procente nu pot fi transformate automat într-un clasament al candidaților pentru Primăria Capitalei.

63% dintre bucureșteni spun că orașul merge într-o direcție greșită
Dincolo de competiția electorală, indicatorii privind percepția publică sunt severi pentru administrație.
63% dintre respondenți consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, iar numai 25% apreciază că direcția este bună. Percepția este negativă, chiar dacă situația Capitalei este evaluată ceva mai favorabil decât direcția generală a României.
La nivel național, pesimismul este și mai accentuat: 73% dintre bucureștenii intervievați cred că România merge într-o direcție greșită, față de numai 18% care consideră că direcția este bună.
Diferența este relevantă politic. Bucureștenii sunt nemulțumiți de evoluția orașului, dar evaluarea administrației locale rămâne mai puțin negativă decât percepția asupra situației generale a țării.
Traficul domină agenda publică a Capitalei
Cea mai importantă problemă identificată de respondenți este traficul și aglomerația, indicate de 33%.
Urmează:
- starea străzilor și drumurilor – 19%;
- lipsa locurilor de parcare – 11%;
- impozitele și taxele – 8%;
- nivelul de trai – 7%;
- curățenia și salubritatea – 6%;
- spitalele, sănătatea și medicamentele – 6%.
Primele trei probleme sunt direct legate de mobilitatea urbană și infrastructura rutieră. Traficul, drumurile și parcările însumează astfel 63% dintre răspunsurile referitoare la principala problemă care ar trebui rezolvată cu prioritate.
Din această perspectivă, sondajul transmite un semnal mai important decât simplul clasament al partidelor: agenda electorală a Bucureștiului este dominată de probleme administrative concrete, iar formațiunile politice intră într-o competiție în care niciuna nu beneficiază de un avantaj confortabil.
Un București fără partid dominant
Cu PSD la 22%, PNL la 21%, AUR la 20% și USR la 18%, rezultatul indică o Capitală fără un lider politic incontestabil.
Marja maximă de eroare a cercetării este de ±3%, ceea ce înseamnă că diferențele dintre principalele patru partide trebuie interpretate cu prudență. Din punct de vedere statistic, pozițiile lor sunt foarte apropiate. Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane adulte din București, prin interviuri telefonice CATI, la un nivel de încredere de 95%.
În acest moment, concluzia relevantă nu este că Bucureștiul are un câștigător, ci exact contrariul: electoratul Capitalei este împărțit aproape egal între patru forțe politice, în timp ce nemulțumirea față de direcția orașului rămâne majoritară.






