Judecătoarele Luminita Maria Firicel și Adina Daria Lupea(Curtea de Apel Cluj) au admis prima contestație în anulare depusa în baza deciziilor Curții Constituționale(CCR) nr. 297/2018 și 358/2022 privind prescripția răspunderii penale, într-un dosar de loviri și alte violențe, notează luju.ro.
Astfel, a fost anulat mandatul de executare a pedepsei. Această soluție poate crea un precedent judiciar, deși în sistemul nostru nu este recunoscut ca izvor de Drept. Ziarul de Investigații a detaliat, recent, ce presupun deciziile CCR, ignorate de Parlamentul României, care au creat un haos legislativ, prin nemodificarea Codului Penal. Din acest motiv, unii procurori continuă să investigheze fapte pentru care s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Puteți(re)citi aici.
Dacă avocații din România vor insera în cererile pentru clienții lor, argumentele din deciziile CCR, nu este exclus să avem un „val” de oameni puși în libertate, care au fost anchetați nelegal prin ignorarea termenelor de prescripție a răspunderii penale. Procurorii se pot apăra, însă, menționând că ei anchetează după Codul Penal în vigoare.
Cum s-a ajuns la ignorarea deciziilor CCR privind prescripția răspunderii penale
Informaţiile publicate de zin.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996(R) privind dreptul de autor
Cei care au sesizat că Parlamentul României nu modifică articolele din Codul Penal cu privire la termenul de răspundere penală au fost chiar judecătorii CCR.
„Din anul 2018 şi până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituţionalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – ‘cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet şi, prin urmare, inaplicabil. Mai mult, din cauza lipsei intervenţiei active a legiuitorului, în această perioadă instanţele de judecată au interpretat şi aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică”, a menționat CCR, în primăvara acestui an.
Din acest motiv, suspecții, inculpații și chiar deținuții pot spune că au avut dreptul la un proces echitabil încălcat. Pot formula cereri de despăgubire la CEDO, potrivit juriștilor consultați de zin.ro.
Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, se arată în Constituția României.
Nebuloasă și în cazul Legilor Justiției. Ministrul Cătălin Predoiu a reacționat după ce presa a consemnat opiniile unor judecători
La acest moment, magistrații din toată țara sunt consultați cu privire la modificările aduse Legilor Justiției. La scurt timp după ce zin.ro a consemnat opiniile unor judecători cu privire la acestea(joi, 28 iulie, ora 11:36 ), ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a considerat necesar să facă precizări(joi, 28 iulie, ora 14:26) Redăm un fragment. Pot fi citite integral aici.
„Precizări cu privire la punctele de vedere exprimate în mass media în legătură cu proiectele legilor Justiției. Ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții, respectiv CSM Secția pentru judecători, CSM Secția pentru procurori, 6 asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, instanțe, parchete, grupuri de judecători și procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizații neguvernamentale din România, jurisprudența ÎCCJ, CCR, precum și Comisia Europeană (rapoarte MCV și consultări în 2022), Comisia de la Veneția (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc”, a transmis Cătălin Predoiu, în calitate de ministru al Justiției.
