Este ceva profund greșit în felul în care se administrează județul Vâlcea. În numele unei modernizări mimate, autoritățile județene au deturnat un proiect european de zeci de milioane de euro într-o schemă netransparentă, ilegală și profund coruptă. Sub paravanul unui „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor”, Consiliul Județean și ADI Salubrizare au construit o rețea de contracte opace, impuse cu forța, în disprețul legii și al bunului-simț administrativ.
Stația de la Roești, construită din bani europeni ca centru ecologic, a fost transformată într-un focar toxic, o groapă de gunoi care amenință sănătatea publică și credibilitatea instituțională.
Iar când hotărârile definitive ale instanței sunt sfidate, când fondurile UE riscă să fie returnate, iar primarii sunt forțați să rupă contracte legale pentru a face loc unor operatori aduși prin ușa din dos, nu mai vorbim despre neglijență sau incompetență. Vorbim despre preluarea abuzivă a administrației publice locale, despre delicte administrative repetate și despre o complicitate sistemică. În acest climat de teroare politico-administrativă, încă un oraș refuză să abdice: Călimănești.
Cadrul general: cum s-a prăbușit legalitatea în județul Vâlcea
Vâlcea este, în acest moment, scena unei vaste operațiuni de capturare a administrației publice în interesul unei clientele de partid. Proiectul SMID (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor), finanțat cu peste 70 de milioane de euro, inclusiv din fonduri europene, a fost deturnat într-o schemă de delegări ilegale, presiuni asupra primarilor și ignorarea sistematică a hotărârilor judecătorești definitive.
Totul a început când Consiliul Județean Vâlcea, prin ADI Salubrizare, a atribuit două contracte de operare a sistemului – în valoare de 20 milioane de euro – prin negociere directă, fără licitație publică, către Environment Care Waste Management SRL și Brantner Environment SRL, suma finală urmând să fie de aproximativ 89 milioane de euro.
Asta, deși Legea 98/2016 permite o astfel de procedură doar în cazuri excepționale: calamități, urgențe dovedite, eșecuri repetate ale procedurilor deschise. Niciuna dintre aceste condiții nu era îndeplinită.
Mai mult, întreaga documentație a fost anulată de Curtea de Apel Pitești, iar procedura de atribuire a fost desființată definitiv. În mod firesc, orice contract rezultat dintr-o astfel de procedură este nul de drept.
Cu toate acestea, Consiliul Județean și ADI Salubrizare refuză să accepte realitatea juridică și forțează punerea în aplicare a unui contract anulat, prin acte adiționale succesive, calendarizări aberante și presiuni directe asupra primarilor din județ.
Roești: „stația de sortare” devenită mormânt ecologic
Un simbol al acestei deturnări este Stația CMID Roești. Proiectată ca centru modern de sortare și compostare, finanțată cu peste 26 de milioane de euro din fonduri UE, stația funcționează în fapt ca o simplă groapă de gunoi.
Nimic nu e sortat, deșeurile sunt doar depozitate. Autorizația de mediu a fost suspendată de APM Vâlcea în data de 20 iunie, dar revocată rapid în aceeași zi, pe motive birocratice. Puteți citi epopeea autorizației de mediu AICI
Între timp, conform unor zvonuri (vorba vine) se pare că, Comisia Europeană a fost sesizată, iar potrivit unor surse oficiale, Corpul de Control al Ministerului Mediului s-ar pregăti să intervină în județul Vâlcea pentru verificări complete privind modul în care este gestionat acest proiect – cu riscul ca România să returneze întreaga finanțare.
Călimănești – bastionul rezistenței administrative
Pe acest fundal toxic, orașul Călimănești refuză să intre în horă. Autoritatea locală a respins impunerea operatorului desemnat prin procedura ilegală și își menține contractul actual cu Romprest Energy SRL, contract semnat legal și aflat în derulare.
În documentul oficial întocmit de ADI Salubrizare, se recunoaște negru pe alb că Unitatea Administrativ Teritorială Călimănești are în derulare un contract valabil cu un alt operator și că nu s-a făcut predarea-primirea serviciului către operatorul desemnat prin negociere.
Cu toate acestea, CJ și ADI încearcă să forțeze mâna autorităților locale printr-un așa-zis „act adițional” la contractul declarat nul. În referatul semnat de conducerea ADI, se cere explicit aprobarea eșalonării implementării contractului în UAT-urile care nu au predat serviciul. Este o încercare de a masca ilegalitatea în limbaj administrativ, o formă de mimare a legalității dar care nu poate rezista niciunei analize juridice oneste.
Prețuri umflate, control politic și manipulare instituțională
Primăria Călimănești are toate motivele să refuze această impunere. Noul operator propune tarife mai mari decât cele actuale. În plus, în loc ca cetățenii să plătească direct, se dorește transferul sarcinii financiare asupra primăriei, ceea ce ar presupune un efort bugetar imens – fără garanții privind calitatea serviciului.
Dar dincolo de calcule, poziția autorității locale este una de demnitate instituțională: să nu încalce legea doar pentru a mulțumi un cerc restrâns de interese din CJ și ADI.
În același document, se admite indirect că implementarea serviciului în orașul Călimănești este suspendată temporar din cauza contractelor existente în vigoare, ceea ce contrazice flagrant ideea de urgență invocată inițial pentru negocierea directă. Aici nu există urgență, ci doar lipsă de răspundere și grabă de a împărți niște milioane de euro.
Consecințe penale iminente
Sistemul începe să se crape din toate încheieturile. Funcționari din instituții-cheie încep să se delimiteze de deciziile luate, temându-se de repercusiuni penale. Presiunile pentru rezilierea contractelor legale și impunerea unui contract anulat reprezintă, în opinia mai multor juriști consultați, forme de abuz în serviciu, instigare la fals și deturnare de fonduri publice, toate, acuzații (foarte) penale.
Cei care semnează actele adiționale sau dispun preluări ilegale pot deveni direct inculpați într-un viitor dosar penal. Realitatea juridică este simplă: un contract anulat nu poate fi modificat, executat sau eșalonat. Fiecare zi în care se ignoră această evidență adâncește răspunderea penală a celor implicați.
Călimănești, încă un oraș care spune NU corupției
Călimănești nu este un oraș rebel. Nu este un caz izolat de insubordonare politică. Este, mai curând, încă o voce lucidă într-un cor al complicității. Prin refuzul de a participa la mascarada numită SMID, primăria devine un simbol al rezistenței administrative și un posibil model pentru ceilalți edili care tac și semnează nerealizând poate implicațiile penale pentru obediența arătată acum.
Dacă și mai mulți primari ar avea curajul să spună „nu semnez ilegalități”, poate că județul Vâlcea n-ar fi ajuns în situația foarte probabilă de a returna fonduri europene și de a compromite definitiv un sistem public vital.
Rămâne întrebarea: vor avea și alți primari demnitatea de a spune nu? Sau vom continua, în liniște, să construim gropi de gunoi pe scheletul unor contracte penale?
