Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) are ca misiune principală: „activitățile de prevenire și gestionarea situațiilor de urgență”. Aceasta este chiar descrierea de pe site-ul oficial al instituției. Concret, oamenii ar trebui să știe cum să prevină dezastrele, aceste situații limită pe care le numim de „urgență”. E ca o boală: e mai ușor să o previi decât să o tratezi.
Cu toate astea, Guvernul României a luat decizii care ne costă mai mult decât ne putem închipui: viața oamenilor chiar nu are preț.
O Hotărâre din timpul Guvernului condus de Dacian Cioloș (nr 571 din 10 august 2016) a schimbat radical modul de organizare a inspectoratelor pentru situații de urgență. Astfel, a fost eliminat Serviciul de Protecție Civilă – cel care funcționa de sine stătător. Inspectoratele pentru Situații de Urgență au ajuns să facă minime „activități de prevenire” cu personal nespecializat. Pompierii care au intervenții pe teren sunt nevoiți să facă un lucru pentru care NU s-au pregătit: să învețe populația cum să prevină situațiile de urgență.
Nu e vorba de discriminare sau de incompetență, fiecare este profesionist pe segmentul său, însă, cifrele arată că România a început să înregistreze mai multe incendii, unele devastatoare.
Totul s-a întâmplat sub guvernarea lui Dacian Cioloș, la propunerea lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Șeful IGSU de la vremea respectivă (2016), Ovidiu Vasilică, nu a avut niciun cuvânt de spus. Nici n-ar fi avut cum să aibă o opinie întemeiată. Venea de la conducerea Inspectoratului pentru Jandarmi și habar nu avea cu ce situații se confruntă pompierii.
IGSU reorganizat. Protecția civilă a dispărut. Numărăm morții și plătim cu toții
Prin Hotărârea dată de Guvernul Cioloș, a fost comasată „pregătirea personalului propriu al IGSU” cu „pregătirea populației privind comportarea în situații de urgență”(foto)
Domeniile sunt total diferite. Practic, au fost amestecate pregătirea populației în caz de dezastre cu pregătirea pompierilor profesioniști, a paramedicilor, a scafandrilor și chiar a pirotehniștilor. „Omul bun la toate” NU există. Anterior acestei Hotărâri din timpul lui Dacian Cioloș, IGSU avea Inspecția de Prevenire formată din două direcții separate: Serviciul Prevenire și Serviciul Protecție, Pregătire și Educație Preventivă a Populației.
Ultimul serviciu a fost „ras”
S-a format „Direcția Pregătire pentru Intervenție și Reziliența Comunităților”. Rezultatul: oamenii primesc mesaje RO-Alert. Sunt eficiente, în unele cazuri, însă, totul se bazează pe reacție în fața situațiilor de urgență, nu și pe prevenire, acțiune care este mai ieftină și eficientă.
Ce se întâmplă acum în inspectoratele pentru situații de urgență: șoferii sunt bulversați – nu știu dacă merg la intervenții sau la control. Pompierul care știe doar să stingă incendiul este pus să facă o minimă informare a populației.
Oameni mai puțini, controale mai puține. Pe cine avantajează
Inițiativa lui Arafat susținută de Cioloș se reflectă și în numărul controalelor. Este cel mai simplu raționament logic: comasezi servicii, elimini posturi, ai oameni mai puțini cu mai multe sarcini.
Hotărârea dată de Cioloș a avut ca efect concentrarea întregii puteri decizionale în sediul central al IGSU. Astfel, IGSU are patru noi direcții: Serviciul Comunicații s-a transformat în Direcția Comunicații și Tehnologia Informației, Serviciul Control s-a transformat în Direcția Control și Verificări Interne, Biroul Informare și Relații Publice a devenit Serviciu, iar Compartimentul Unitatea de Implementare Proiecte s-a modificat în Direcția Proiecte cu Finanțare Externă.
Cât de sigur te simți în fața acestui mesaj? Legea permite afișarea acestuia
Unii dintre specialiștii în gestionarea situațiilor de urgență spun că este un haos total după această „reorganizare”. Controalele privind măsurile de securitate la incendii au ca scop exact prevenirea unor tragedii. Când nu mai faci prevenire, începi să numeri morții. Pe de altă parte, se trage un semnal de alarmă și cu privire la modul autorizării și avizării privind securitatea de incendiu.
Cât de sigur te poți simți într-un local care afișează la intrare mesajul: „funcționează fără autorizație de securitate de incendiu”. Nu poți trage pe nimeni la răspundere, întrucât legea îi permite să afișeze acest mesaj. E ca la roata norocului: intri, dar nu mai știi și dacă ieși.
La fel de nesigur, dar fără putere de a trage la răspundere, te poți simți și în cazul în care ajungi să te cazezi la o pensiune/hostel cu mai puțin de opt locuri, deoarece avizarea e necesară pentru cele care au mai mult de opt locuri. Legea permite, dar nu garantează siguranța noastră.
CTIF a sesizat eficiența activității de prevenire
O statistică a organizației International Association of Fire Services of Saver (CTIF), care are rolul de a promova cooperarea între membrii serviciilor de pompieri și alți experți în gestionarea situațiilor de urgență, nominaliza România printre statele lumii cu cel mai mic număr de incendii la 1000 de locuitori. Acest lucru a fost posibil datorită Inspecției de prevenire, lucru de care Dacian Cioloș și Raed Arafat n-au mai ținut cont. Iar, astăzi, în plină pandemie de Covid, ne numărăm morții din spitale în urma incendiilor.
Un raport al IGSU mențonează clar: „pericolul incendiilor este mare la unele categorii sociale defavorizate economic și de vârstă , cu un nivel scăzut de cultură de securitate (n.r la incendiii), dar și al neimplicării autorităților locale”.
Prin urmare, în unele cazuri, mesajele RO-Alert te pun doar în „fața faptului împlinit”, iar dacă oamenii nu au acces la telefoane, așa cum pandemia a arătat cât de sărace sunt satele din România, ISU NU mai poate face prevenire. Eliminarea sirenelor din toate localitățile nu mai este justificată, oricât de „digitali” vrem să părem.
Cinic sau nu: „Rolul DSU e să prevină”
Aceasta a fost declarația lui Raed Arafat, imediat după tragedia de la Spitalul din Constanța, când oamenii internați pe secția ATI au murit în urma unui incendiu.
Iată atribuțiile DSU (extras oficial de pe site-ul Guvernului) „Monitorizează activitatea operativă a structurilor pe care le are în coordonare. Condiţiile tehnice şi organizatorice privind coordonarea operaţională a serviciilor publice Salvamont se efectuează în baza protocoalelor încheiate între inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile administraţiei publice locale care au constituite astfel de servicii, avizate de către Departament.
Coordonează, la nivel naţional, activităţile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor (UPU/CPU).
Citește și: Tragedia de la Constanța se poate repeta în fiecare zi
